Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arat, vineri, că rata anuală a inflației a urcat la 10,85% în luna mai 2026, în creștere de la 10,71% cât se înregistrase în luna aprilie. Această accelerare este alimentată în principal de scumpirile masive din sectorul serviciilor, dar și de prețurile mari la energie, chirii și carburanți.
Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai
În termeni anuali, rata inflației în luna mai 2026 comparativ cu mai 2025 a fost de 10,9%, respectiv 10,85% potrivit calculului detaliat al indicatorului. În același timp, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu precedentele 12 luni, a fost de 9,4%.
Datele arată că serviciile continuă să fie principalul motor al scumpirilor, cu o creștere anuală de 13,53%. Prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 12,54%, în timp ce produsele alimentare au înregistrat o majorare medie de 6,78%.
Cafeaua, ouăle și carnea de vită, printre cele mai scumpe alimente
În categoria alimentelor, cafeaua rămâne produsul cu cea mai mare creștere de preț din ultimul an. Potrivit INS, prețul cafelei a crescut cu 21,12% față de luna mai 2025.
Pe locul al doilea în clasamentul scumpirilor se află ouăle, cu o majorare de 14,12%, urmate de carnea de bovine, care s-a scumpit cu 11,58%. Creșteri importante au fost înregistrate și la laptele de vacă, al cărui preț este mai mare cu 11,98% decât în urmă cu un an, precum și la produsele din grupa zahărului, produselor zaharoase și mierii de albine, unde prețurile au crescut cu 10,59%.
Pâinea este mai scumpă cu 8,18%, peștele proaspăt cu 7,83%, berea cu 7,98%, fructele proaspete cu 7,04%, carnea de pasăre cu 6,88%, vinul cu 6,57%, uleiul cu 6,11%, iar brânza de vacă cu 5,61%. Chiar și citricele au înregistrat o majorare de 3,66%.
Există însă și produse alimentare care s-au ieftinit în ultimul an. Cartofii au consemnat cea mai mare scădere, de 11,32%, urmați de mălai, cu minus 5,27%, făină, cu minus 4,38%, fasole boabe și alte leguminoase, cu minus 3,08%, și zahăr, cu minus 1,32%. Prețul untului a scăzut marginal, cu 0,11%.
Energia electrică și carburanții au alimentat scumpirile la produsele nealimentare
În categoria mărfurilor nealimentare, cea mai spectaculoasă creștere a fost consemnată la energia electrică. Tarifele au urcat cu 55,49% față de mai 2025, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor.
Carburanții au continuat și ei să exercite presiuni importante asupra bugetelor populației. Benzina s-a scumpit cu 30,55%, iar motorina cu 36,85% în decurs de un an.
Creșteri importante au fost înregistrate și la energia termică, care s-a majorat cu 10,70%, la cărți, ziare și reviste, unde prețurile au crescut cu 10,62%, precum și la detergenți, care sunt mai scumpi cu 10,19%.
Produsele din tutun au înregistrat o creștere de 7,42%, articolele de igienă și cosmeticele s-au scumpit cu 7,14%, iar medicamentele au devenit mai costisitoare cu 4,36%. În aceeași perioadă, prețul gazelor naturale a crescut cu 1,53%, mentionează Adevarul.
Chiriile, cea mai mare scumpire din sectorul serviciilor
Serviciile rămân categoria cu cea mai rapidă creștere a prețurilor, înregistrând o majorare anuală de 13,53%. În interiorul acestei categorii, chiriile au consemnat cea mai amplă creștere.
Potrivit datelor INS, costul chiriilor a urcat cu 43,56% în luna mai 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, ceea ce reprezintă una dintre cele mai accentuate majorări din întreaga economie.
Evoluția reflectă presiunile existente pe piața imobiliară și contribuie semnificativ la creșterea costului vieții, în special în marile centre urbane, unde cererea pentru locuințe de închiriat rămâne ridicată.
Isărescu (BNR) exclude noi taxe, dar cere Guvern stabil: „Inflația va scădea la 6% în septembrie”
„Va creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%. Creşterile sunt mici, pentru că apoi în septembrie să avem deja o inflaţie de 6%. Şi spre sfârşitul anului 5 şi ceva. Cu datele de acum. Proiecţiile strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu. Şi acum trebuie să adăugăm şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, adică să avem guvern. Deci, pe undeva pe la 5,5 la sfârşitul anului, în jurul acestui nivel, e posibil ca şi în Europa inflaţia să crească, nu neapărat 5,5. În sfârşit, s-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflaţie”, a precizat guvernatorul BNR.
Comentează pe FACEBOOK
