România conduce un top rușinos la nivel global în privința consumului de alcool, în timp ce fenomenul capătă proporții îngrijorătoare în rândul copiilor.
Un raport recent plasează țara noastră pe prima poziție în lume, cu o medie anuală de 17,1 litri de alcool pur consumați de o singură persoană, transmite TVRInfo. Dincolo de cifrele care privesc populația adultă, semnalul major de alarmă vine din zona publicului tânăr: o treime dintre adolescenții români au consumat băuturi alcoolice înainte de a împlini vârsta de 14 ani.
Medicii și experții în politici de sănătate avertizează că situația actuală va genera efecte catastrofale pe termen lung. Debutul consumului la vârste extrem de fragede și disponibilitatea ușoară a alcoolului accelerează problemele medicale și sociale.
Cele mai mari riscuri identificate de specialiști includ:
- Distrugerea neuronilor: Creierul adolescenților, aflat în plină dezvoltare, suferă modificări ireversibile din cauza toxinelor.
- Dependență la maturitate: Copiii care beau înainte de 14 ani au un risc de 4 ori mai mare să devină alcoolici ca adulți.
- Boli cronice timpurii: Cazurile de ciroză hepatică, pancreatită și afecțiuni cardiace apar la vârste din ce în ce mai tinere.
Efectele nu se limitează la sănătatea individuală. Consumul nociv de alcool provoacă accidente, violență, internări și pierderi de productivitate. Potrivit simulărilor OECD, bolile și accidentele asociate consumului ridicat de alcool generează în România costuri de tratament echivalente cu aproximativ 1% din cheltuielile pentru sănătate.
Aceleași estimări arată că efectele consumului nociv de alcool ar putea reduce, în medie, PIB-ul României cu 2,2% până în 2050, prin costurile medicale, scăderea productivității și diminuarea forței de muncă.
