Scăderea populației de vârstă activă va exercita o presiune semnificativ mai mare asupra pieței muncii din România decât avansul inteligenței artificiale (AI) până în anul 2035, arată o analiză publicată marți de compania de investiții XTB. Potrivit experților, deși automatizarea va transforma modul în care se desfășoară numeroase activități profesionale, aceasta nu va reuși să compenseze lipsa acută de personal, iar țara noastră riscă să se confrunte cu un deficit net de forță de muncă estimat la 7,7% din numărul actual de locuri de muncă.
foto – Pixabay.com
Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială
Datele studiului indică faptul că România are cea mai mică expunere la inteligența artificială dintre cele 28 de state europene analizate. Mai exact, doar 24% dintre angajații români activează în ocupații ale căror sarcini pot fi preluate, cel puțin parțial, de instrumentele de AI generativă. Procentul se situează considerabil sub media Uniunii Europene, care ajunge la 32%, și la mare distanță de economiile puternic digitalizate și orientate spre servicii, precum Luxemburg (48%) sau Țările de Jos (39%). Această diferență este explicată prin structura economiei locale, unde sectoarele bazate pe muncă fizică, industrie și agricultură dețin încă o pondere importantă, scrie Agerpres.
Nu roboții ne iau joburile, ci lipsa oamenilor. Cum va arăta piața muncii din România în 2035
În acest context, analiștii XTB subliniază că temerile legate de o dispariție masivă a locurilor de muncă din cauza algoritmilor sunt exagerate în raport cu realitatea demografică. La nivel european, pierderea netă de posturi generată strict de implementarea inteligenței artificiale este estimată la cel mult 2% din total. În România, chiar și după echilibrarea joburilor eliminate cu cele nou create de tehnologie, reducerea populației active va rămâne principalul factor de dezechilibru. Îmbătrânirea populației și migrația continuă să diminueze numărul persoanelor disponibile pentru angajare, creând o criză de personal pe care roboții software nu o pot acoperi.
Specialiștii atrag atenția că expunerea la inteligența artificială nu echivalează automat cu dispariția unui post. În marea majoritate a cazurilor, tehnologia va prelua doar o parte din sarcinile zilnice, crescând productivitatea angajaților și modificând natura activităților. Cele mai vizate de automatizare sunt rolurile administrative și repetitive, precum introducerea datelor, procesarea documentelor sau activitatea din centrele de suport pentru clienți (call center). Pe de altă parte, meseriile care implică muncă manuală, operarea utilajelor sau activitatea pe liniile de asamblare din fabrici rămân protejate pe termen scurt, urmând să fie influențate abia pe termen lung, odată cu integrarea tehnologiei în robotica avansată.
O categorie de angajați resimte deja efectele directe ale AI
Există totuși o categorie de angajați care resimte deja efectele directe ale noilor tehnologii, și anume tinerii aflați la început de carieră. Pozițiile de tip entry-level sunt cele mai vulnerabile, deoarece sarcinile simple și standardizate, prin care absolvenții învățau până acum o meserie, sunt primele preluate de algoritmi. Analiza XTB citează în acest sens un studiu realizat de Universitatea Stanford, care evidențiază o scădere cu 13% a numărului de tineri cu vârste cuprinse între 22 și 25 de ani angajați în profesiile expuse la AI în Statele Unite, în timp ce angajații cu experiență nu au înregistrat scăderi similare.
Concluzia raportului este că România trebuie să privească inteligența artificială mai degrabă ca pe un instrument necesar pentru creșterea eficienței decât ca pe un inamic al locurilor de muncă. Într-un scenariu marcat de un declin demografic accentuat, adopția tehnologiei devine esențială pentru a menține competitivitatea economică și pentru a atenua impactul deficitului de forță de muncă estimat pentru următorul deceniu.
Exapansiunea AI la nivel mondial
La nivel global, expansiunea inteligenței artificiale avansează într-un ritm istoric, depășind viteza cu care s-au adoptat în trecut computerul personal sau internetul. Tehnologia a trecut rapid de la faza de experiment la integrarea la scară largă în economiile lumii, generând atât câștiguri masive de productivitate, cât și provocări structurale.
Conform Raportului AI Index 2026 al Universității Stanford , AI-ul generativ a ajuns să fie utilizat de 53% din populație în doar trei ani de la lansarea comercială. În mediul de afaceri, un sondaj global realizat de McKinsey arată că aproape 9 din 10 organizații folosesc regulat această tehnologie în cel puțin o funcție de business, iar 44% l-au extins deja la nivelul întregii companii.
Valoare adăugată uriașă pentru economia globală
Estimările PwC indică faptul că tehnologiile acestea inteligente vor contribui cu aproximativ 15,7 trilioane de euro la PIB-ul global până în anul 2030, ceea ce reprezintă circa 14% din creșterea economică mondială.
Investiții masive și noi giganți tehnologici
Cererea de putere de calcul a transformat industria semiconductorilor, companiile producătoare de cipuri AI ajungând să valoreze sute sau chiar mii de miliarde de dolari. Totuși, investițiile uriașe în infrastructură și centre de date au început să ridice semne de întrebare printre investitori cu privire la viteza cu care companiile își pot recupera aceste costuri.
Transformarea pieței muncii la nivel mondial
40% dintre joburile globale sunt expuse
Potrivit analizelor Fondului Monetar Internațional (FMI), aproape 40% din totalul locurilor de muncă la nivel mondial sunt expuse la AI. Spre deosebire de valurile anterioare de automatizare, care vizau munca de rutină, AI afectează acum și profesiile cu calificare înaltă.
Echilibru între dispariția și crearea de locuri de muncă
Forumul Economic Mondial estimează că, până în 2030, inteligența artificială va înlocui aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă la nivel global, dar va crea în același timp 170 de milioane de roluri noi.
Decalaje între economiile dezvoltate și cele emergente
Statele avansate și hub-urile digitale precum Singapore (61% rată de adopție) sau Emiratele Arabe Unite (64%) sunt mult mai expuse, dar și mai pregătite să valorifice beneficiile AI. În schimb, economiile emergente și cele bazate pe industrie sau agricultură (cum este cazul României) resimt un impact mai lent, dar riscă să rămână în urmă dacă nu investesc în infrastructură digitală și competențe.
Presiune globală pe angajații juniori
Datele analizate de FMI pe baza a peste 700 de milioane de anunțuri de angajare din 110 economii confirmă o scădere de aproape 10% a cererii de forță de muncă în ocupațiile puternic expuse la AI. În paralel, cererea pentru candidații care dețin deja competențe AI crește accelerat, iar aceștia obțin salarii semnificativ mai mari.