Oltenia, pe locul șase în Europa la morți pe șosele
Media Uniunii Europene
La nivelul blocului comunitar au fost raportate 20.210 decese rutiere în 2024, ceea ce corespunde unei medii de 45 de victime la un milion de locuitori . Dintre cele 244 de regiuni europene analizate, 129 au depășit media UE.
Alte regiuni din România
Problema nu se limitează la Oltenia, alte regiuni românești situându-se mult peste media europeană, precum Sud-Est (Dobrogea și sudul Moldovei) cu 94 de decese la un milion de locuitori și Nord-Est cu 78 de decese .
Contrastul cu regiunile sigure
Riscul unui accident mortal în Oltenia este de peste 11 ori mai mare decât în marile capitale vest-europene. De exemplu, Bruxelles a înregistrat doar 9 decese la un milion de locuitori, iar Stockholm și Viena câte 10.
Tendința la nivel național (2025)
Conform datelor mai recente ale Comisiei Europene pentru anul 2025, România se află per total pe locul al doilea în UE (cu 68 de decese la un milion de locuitori, în total 1.296 de victime), imediat după Bulgaria (71).
Principalele cauze identificate
Lipsa infrastructurii de mare viteză
Absența unei rețele extinse de autostrăzi și drumuri expres obligă șoferii să circule pe drumuri naționale aglomerate, cu o singură bandă pe sens.
Tranzitul prin localități
Lipsa centurilor ocolitoare face ca traficul greu și internațional să traverseze direct satele și orașele de pe coridoare intens circulate (precum DN6 sau Valea Oltului). Peste 65% dintre decesele din regiune au loc pe drumurile naționale și județene din mediul rural.
Vulnerabilitatea pietonilor
Multe drumuri care străbat localitățile nu dispun de trotuare adecvate, pasarele sau elemente de protecție pentru pietoni și bicicliști.
România a ajuns la 1.488 km de autostradă
Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România a marcat un nou punct de cotitură, ajungând la un total de aproape 1.488 de kilometri aflați în exploatare. Evoluția vine imediat după darea în trafic a noului lot de 13 kilometri dintre Afumați și Glina în data de 5 noiembrie, situat pe Autostrada de Centură a Capitalei (A0 Nord).
Prin această deschidere, A0 – proiectul vital pentru decongestionarea traficului din jurul Bucureștiului – devine utilizabil pe aproape 83 de kilometri din totalul celor 100 de kilometri proiectați. Șoferii pot evita acum segmente sufocante din vechea centură, beneficiind de conexiuni rapide pe profile de autostradă moderne.
Care sunt tronsoanele de autostradă și drum expres ce mai pot fi deschise în 2026:
- A0 Nord, Lot 1 – 17,5 km
- A1 Tigveni – Curtea de Argeș – 10 km
- A3 Nădășelu – Zimbor – 30 km
- A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș – 26,3 km
- A3 Chiribiș – Biharia – 28,5 km
- A7 Bacău – Trifești – 30 km
- A7 Trifești – Săbăoani – 19 km
- Drumul Expres Brăila – Galați – 11 km

Șeful de la CNAIR nu vede o deschidere completă pe A0 în 2026
Deși previziunile API, precum și estimările constructorilor dau șanse pentru finalizarea și deschiderea integrală pentru ultimii 17,5 km de pe Lotul 1 al A0 Nord, încheind astfel întreg cercul A0 în juru Capitalei, directorul de la Compania de Autostrăzi este mai rezervat.
Potrivit acestuia, până la final de an va fi deschisă doar porțiunea de la DN1 (Corbeanca) și până la DN1A (Mogoșoaia) și DN7 (Chitila), adică circa 10 km. restul până spre A1 abia anul următor.
„Până la finalul anului vom asigura și legăturile cu DN1A și DN7, iar în 2027 conexiunea cu A1 va completa inelul Capitalei”, spune Cristian Pistol.
„Deschidem când conexiunile sunt complete și sigure, nu pe bucăți”, mai spune directorul CNAIR.
La bilanțul optimist de deschideri prezentat mai sus, dacă adăugăm deja cei circa 73 de km deja deschiși traficului, am putea avea la final de an un total de peste 245 km noi de autostradă și drum expres.
Astfel, în situația în care aceste previziuni se îndeplinesc, România poate ajunge ca la final de an să aibă o rețea de autostrăzi și drumuri expres care să depășească 1.660 de km.
Comentează pe FACEBOOK












