Rebelii militari din Bolivia, acuzați de președintele Luis Arce că urmăresc să declanșeze o „lovitură de stat”, s-au retras miercuri din piață in fața Palatului Prezidential din La Paz, dupa ce au ocupat-o cu vehicule blindate.
În timpul după-amiezii, forţele armate s-au deplasat în marş pe străzi până în Piaţa Murillo, în faţa sediului preşedinţiei, unde au instalat un tanc şi alte vehicule blindate în poziţie de apărare.
În timpul după-amiezii, forţele armate s-au deplasat în marş pe străzi până în Piaţa Murillo, în faţa sediului preşedinţiei, unde au instalat un tanc şi alte vehicule blindate în poziţie de apărare.
Potrivit jurnaliştilor de la Agenţia France Presse care se aflau acolo, un vehicul blindat a fost folosit pentru a forţa uşa metalică a sediului preşedinţiei, Palacio Quemado. În timpul incidentului, şeful armatei, generalul Juan José Zuniga, a pătruns rapid în palat.
Potrivit unui oficial de rang înalt, armata are intenția să „restructureze democrația” în Bolivia.
În încercarea de a restabili democraţia, forţele armate luptă să creeze o adevărată democraţie pentru toţi. Nu una controlată de câteva persoane sau unii stapani care au condus ţara timp de 30-40 de ani”, a spus el în faţa palatului, înconjurat de soldaţi.
Într-un mesaj video adresat națiunii alături de miniștrii guvernului, Arce a făcut un apel la mobilizare. Ne aflăm în fața unei schimbări de regim și avem nevoie ca poporul bolivian să se unească și să lupte pentru democrație. Este esențial să fim organizați și decideți în aceste momente tumultuoase.
Arce a demis şi arestat generalul rebel şi numit un nou comandament pentru forţele armate, conform imaginilor transmise live la televiziunea naţională.
Potrivit fostului preşedinte Evo Morales (2006-2019), o lovitură de stat se pregăteşte în ţară.
Tancuri şi militari au fost trimişi în Piaţa Murillo, cu scopul de a mobiliza naţiunea pentru a apăra democraţia, a scris el.
Într-un interviu acordat unui post de televiziune luni, generalul Zuniga a declarat că va lua măsuri legale împotriva lui Morales dacă acesta refuză să renunţe la candidatura sa la preşedinţie. În fapt, Curtea Constituţională a hotărât în decembrie 2023 că nu poate să continue ca preşedinte.
„El nu mai poate să fie președintele acestei țări, este descalificat din punct de vedere legal”, a declarat generalul. El a subliniat faptul că militarii sunt brațul armat al țării și că vor face orice pentru a apăra Constituția.
Mişcarea către socialism (MAS), partidul aflat la putere în Bolivia, este acum divizat între Arce şi Morales. Cu toate că cândva au fost aliaţi, acum sunt adversari în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2025.
Evo Morales intenționează să obțină o nominalizare în numele MAS. Luis Arce nu și-a depus încă oficial candidatura.
Majoritatea ţărilor sud-americane au denunţat situaţia din Bolivia.
Se crede că Secretarul General al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), Luis Almagro, a afirmat că nicio formă de încălcare a ordinii constituționale nu va fi tolerată în Bolivia. Aceasta a avut loc în timpul adunării generale anuală a organizației care are loc la Asuncion până vineri. Almagro i-a exprimat și președintelui Luis Arce solidaritatea sa.
În calitate de preşedintă a Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC), Xiomara Castro din Honduras adunat ţările membre să condamne acţiunile fasciste care ameninţă democraţia în Bolivia. Ea a solicitat respect total pentru autorităţile civile şi pentru Constituţie în această situaţie precară.
În Europa, premierul spaniol, Pedro Sanchez, a apelat la „respectarea democraţiei şi statului de drept” în Bolivia ca urmare a evenimentelor recente care au provocat îngrijorare.
Casa Albă a emis un apel la calm în legătură cu situația din Statele Unite și au promis să monitorizeze îndeaproape evoluțiile.
Comentează pe FACEBOOK
