Comisia Europeană îl contrazice pe premierul Florin Cîţu. Ajutorul anti-Covid pe care l-a oferit Guvernul României a fost 1,63% din PIB, deși Cîțu, fost ministru de Finanțe în octombrie 2020, anunța că a injectat în economie peste 3%, iar sprijinul până la final de an va fi de 7% din PIB.
Din documentul Comisiei Europene reiese că nu ar fi fost luată în calcul amânarea taxelor de anul trecut, de circa 1,8% din PIB.
Potrivit documentului Comisiei, consultat de Hotnews, măsurile legate de pandemie au inclus cheltuieli suplimentare pentru scheme de sprijin pentru ocuparea forței de muncă, pentru sectorul sănătății și unele stimulente fiscale. Măsurile expansioniste adoptate înainte de pandemie au inclus creșteri ale cheltuielilor sociale și de altă natură, precum și reduceri de taxe.
În special, cheltuielile cu pensiile au crescut considerabil- 15% în septembrie 2019 și 14% în septembrie 2020.
Drept consecință, cheltuielile cu pensiile au crescut cu 1,8 puncte procentuale din PIB în 2020. Cheltuielile sociale au fost de asemenea afectate de creșterea cu 19% a alocațiilor pentru copii în 2020. Pe partea de venituri, autoritățile au adoptat unele modificări fiscale în decembrie 2019, incluzând reducerea accizelor la combustibil (se referă la supraaciză n.r.) și o scădere a contribuțiilor sociale pentru part-time cu o pierdere a veniturilor de 0,3% din PIB în 2020.
Îmbunătățirea proiecției deficitului în 2021 se datorează în principal amânării creșterii pensiilor și salariilor din sectorul public, tăieri adiționale la unele bonusuri și remunerații și expirării parțiale a măsurilor de urgență legate de COVID-19.
Cheltuielile suplimentare de urgență pentru cumpărarea de vaccinuri și sprijin pentru companii vor fi compensate de costul mai mic al măsurilor de sprijinire a ocupării forței de muncă și salariilor.
Fondurile europene ar trebui, de asemenea, să acopere o parte dintre costurile cu măsurile de urgență în 2021.
Comentează pe FACEBOOK
