update 8 mai – Cardinalul american Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, originar din Cicago, a fost ales joi al 267-lea Papă al Bisericii Catolice, primul american ales Papă în Istorie.
Leon al XIV-lea, un american moderat în urma lui Francisc I
Americanul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, devenit joi primul Papă originar din Statele Unite din istorie, este un om care ascultă şi al sintezei, clasat între moderaţi, un cunoscător al terenului şi totodată al ”rotiţelor” Vaticanului, relatează AFP, potrivit news.ro
”Dumnezeu ne iubeşte, Dumnezeu vă iubeşte pe toţi, iar răul nu va învinge”, a spus el în primul său discurs unificator, vrând să dea asigurări în faţa unei lumi aflate în plină schimbare, sfâşiată de războaie.
El a îndemnat la ”construirea de poduri prin dialog, prin întâlnire, unindu-ne toţi pentru a fi un singur popor, mereu în pace”.
Creat cardinal în 2023 de către Francisc, care se află la originea ascensiunii sale la Vatican, el era, înainte să fie ales Papă, membru al şapte dicastere – echivalentul mnisterelor – la Vatican.
Robert Francis Prevost deţinea conducerea puternicului Dicaster al Epsicopilor, ceea ce a făcut din el un consilier foarte ascultat al predecesorului său în numirea prelaţilor.
Francisc îl aprecia în mod special pe acest bărbat catalogat adesea drept dicret şi rezervat şi care s-a cufundat ani de zile în ”periferii”, aceste tritorii îndepărtate sau neglijate de Biserică.
Originar din Chicago, monseniorul Prevost a petrecut 20 de ani în Peru, unde a făcut operă de misionar şi a devenit arhipeiscop-episcop emerit la Chiclayo, în nordul ţării, căreia i-a transmis un gând în spaniolă.
El are şi cetăţenia peruană.
Însă el are şi reputaţia, în cadrul Curiei, Guvernul Vaticanului, că este un moderat, capabil să concilieze puncte de vedere diferite – o schimbare faţă de exercitarea personală a puterii, eventual casantă, a lui Francisc.
Vticaniştii l-au făcut favoritul lor în rândul cardinalilor americani înaintea alegerii, pe baza experienţei sale pe teren, viziunii sale globale şi capacităţii de a naviga în interiortul birocraţiei vaticane.
Trei indicii importante pe care le-a oferit Papa Leon în prima sa apariţie publică
Din primele sale momente la balconul Bazilicii Sfântul Petru, Papa Leon al XIV-lea a oferit trei indicii importante despre ce fel de lider al Bisericii Catolice va fi pentru cei peste 1,4 miliarde de credincioşi, relatează Reuters.
Primul indiciu al lui Leon a fost alegerea numelui. Papii folosesc adesea această alegere pentru a trimite primul lor semnal major cu privire la priorităţile noii lor papalităţi.
Ultimul papă care a purtat numele Leon, Leon al XIII-lea, şi-a concentrat mare parte din papalitatea sa din 1878-1903 pe apărarea drepturilor lucrătorilor, solicitând salarii echitabile, condiţii de muncă echitabile şi dreptul de a se afilia la sindicate.
”Prin alegerea numelui Leon XIV, el arată că este angajat faţă de învăţătura socială a bisericii”, a declarat reverendul Thomas Reese, un comentator iezuit care urmăreşte îndeaproape papalitatea.
Al doilea indiciu al lui Leon a fost alegerea limbajului şi cuvintele pe care le-a rostit, care au pus un accent clar pe nevoia de pace, un aspect asupra căruia Francisc s-a concentrat adesea.
Ultimul papă care a purtat numele Leon, Leon al XIII-lea, şi-a concentrat mare parte din papalitatea sa din 1878-1903 pe apărarea drepturilor lucrătorilor, solicitând salarii echitabile, condiţii de muncă echitabile şi dreptul de a se afilia la sindicate.
”Prin alegerea numelui Leon XIV, el arată că este angajat faţă de învăţătura socială a bisericii”, a declarat reverendul Thomas Reese, un comentator iezuit care urmăreşte îndeaproape papalitatea.
Al doilea indiciu al lui Leon a fost alegerea limbajului şi cuvintele pe care le-a rostit, care au pus un accent clar pe nevoia de pace, un aspect asupra căruia Francisc s-a concentrat adesea.
Al treilea indiciu al lui Leo a fost în alegerea ţinutei sale. Spre deosebire de Francisc, care a respins toate capcanele papalităţii, inclusiv în prima zi în care a fost ales în 2013, Leon a purtat un veşmânt papal tradiţional roşu peste roba sa albă.
Deşi Leon urmează tradiţia lui Francisc, el a semnalat că este un papă nou şi diferit.
stirea initiala
update – Un fum negru a ieşit miercuri seara pe coşul de deasupra Capelei Sixtine, la Vatican, un semn care arată că cei 133 de cardinali electori nu au ales un succesor al lui Francisc I.
Conclav la Vatican. Peste 130 de cardinali din întreaga lume s-au reunit, miercuri, pentru a începe procesul de alegere a noului papă, după moartea Papei Francisc.
Vatican. Astăzi începe procesul de alegere a succesorului Papei Francisc
Cei 133 de cardinali electori se vor închide de miercuri după-amiază sub frescele maiestuoase ale Capelei Sixtine pentru un conclav care se anunţă deschis oricărui rezultat.
Odată ce cardinalii vor intra în capelă, în jurul orei locale 17:30, nu vor mai avea nicio comunicare cu lumea exterioară până la alegerea unui nou Papă.
Prelaţii vor scrie numele preferat pe buletinul de vot, sub cuvintele „Eligo in Summum Pontificem”, care în latină înseamnă „Îl aleg pe Suveranul Pontif”. Buletinul de vot împăturit va fi apoi aşezat pe o tavă de argint şi introdus în urnă.
O majoritate de două treimi va fi necesară pentru alegerea papei, transmit stirileprotv.ro. Vor fi patru tururi de scrutin pe zi, două dimineaţa şi două după-amiaza, iar în cazul în care se ajunge la cel de-al 33-lea sau al 34-lea tur de scrutin, va avea loc balotajul obligatoriu între cei doi cardinali care au primit cele mai multe voturi în ultimul tur de scrutin.
Chiar şi în acest caz, totuşi, va fi necesară o majoritate de două treimi. Cei doi cardinali candidaţi nu vor putea participa activ la vot. Dacă voturile pentru un candidat vor fi două treimi din votanţi, alegerea Suveranului Pontif este canonic valabilă.
Cine sunt favoriții pentru Sfântul Scaun
Potrivit informațiilor din interior, cardinalii Pietro Parolin (secretar de stat), Peter Erdov (Ungaria), Jean-Marc Aveline (Franța) și Pierbattista Pizzaballa (Patriarhul latin al Ierusalimului) sunt favoriții.
Mai sunt și alții în cursă, precum cardinalii Cristóbal López Romero (Maroc) și Robert Prevost (un american din interiorul Vaticanului).
Ce se întâmplă după ce este ales noul papă
Noul ales va fi întrebat: Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem? (Accepţi alegerea ta canonică ca Suveran Pontif?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Quo nomine vis vocari? (Cum vrei să fii numit?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical.
După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piaţa Sfântul Petru.
Comentează pe FACEBOOK
