luni 14 septembrie 2026

Curtea de Conturi: Cum au devalizat guvernele Ciucă și Ciolacu bugetul național pentru a ascunde eșecul fondurilor UE

CITEȘTE ȘI:

- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
Guvernul Ciolacu a plătit peste 675,5 milioane de lei pentru primele cadrelor didactice direct din bugetul național, deși public a susținut că banii provin din fonduri europene nerambursabile. Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, mecanismul de cosmetizare a deficitului a fost preluat de la precedentul executiv condus de Nicolae Ciucă, ambele cabinete înregistrând eronat sumele în contabilitatea publică pentru a ascunde impactul real asupra visteriei statului.

Artificiul financiar din spatele primelor didactice

Auditorii Curții de Conturi au descoperit că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a raportat în mod fictiv sumele destinate primelor de carieră didactică și profesională ca fiind „creanțe din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN)”, potrivit G4Media.
În realitate, deoarece proiectele nu îndeplineau criteriile stricte de eligibilitate sau procedurile europene au fost blocate, plățile de sute de milioane de lei au fost făcute integral din banii contribuabililor români. Această manevră a pus o presiune suplimentară uriașă pe deficitul bugetar, contrar discursului politic oficial care lăuda „absorbția record” a banilor de la Bruxelles.

Practică sistemică: De la Executivul Ciucă la Executivul Ciolacu

Raportul instituției de control arată că situația nu reprezintă o eroare izolată, ci o practică sistemică perpetuată de ultimele două formule de guvernare:
  • Guvernul Ciucă a deschis calea acestui mecanism, utilizând credite bugetare interne pentru a acoperi promisiunile financiare făcute sindicatelor din educație în timpul grevei generale.
  • Guvernul Ciolacu a continuat exact aceeași schemă, mascând cheltuielile curente ale statului sub eticheta fondurilor europene, pentru a evita sancțiunile Comisiei Europene privind depășirea țintelor de deficit.

Ce înseamnă acest lucru pentru buget?

Reamintim că România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, calculat pe metodologia ESA, un deficit-record în UE. Și în 2023, când Ciucă a fost premierul guvernului PSD-PNL, deficitul a fost unul semnificativ, de 6.6% din PIB.
Astfel, cele 675 de milioane de lei rămân o gaură definitivă în bugetul național.

Curtea de Conturi a solicitat deja corectarea de urgență a înregistrărilor contabile și restabilirea adevărului bugetar, fapt ce va obliga Ministerul de Finanțe să recunoască oficial o creștere a cheltuielilor interne nete.
Comentează pe FACEBOOK
- PUBLICITATE -spot_img
- Publicitate -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img

Jurnalist.ro