Președintele României, Nicușor Dan, a lansat joi un avertisment cu privire la provocările care așteaptă țara în următorii ani, mărturisind că îi este teamă de anul 2028. Declarația a fost făcută în cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală, unde șeful statului a fost invitat să facă un exercițiu de imaginație despre obiectivele României până în 2029.
Nicușor Dan: Mi-e frică de 2028
Unul dintre principalele motive de îngrijorare invocate de președinte Nicușor Dan este contextul de securitate, care necesită o mobilizare masivă de resurse.
„Să știți că mie mi-e frică de 2028. Câteodată uităm, dar nu trebuie să neglijăm contextul de securitate și, din perspectiva asta, uitându-mă înapoi puțin, multă din energia mea și a oamenilor din jurul meu s-a dus pe problema asta de securitate, care este esențială. Și probabil, de asemenea, multă energie a statului român se va consuma în direcția aceasta. Nu e cel mai fericit lucru, dar este obligatoriu.”, a explicat Nicușor Dan.
Pe lângă presiunile externe, șeful statului a criticat modul în care societatea și clasa politică își gestionează prioritățile interne, subliniind că România a pierdut prea mult timp în dispute pe „mize mici și foarte mici”.
„Uitându-mă înapoi, se pare că am pierdut mult timp – noi toți, ca societate – pe mize mici și foarte mici și ar fi timpul să schimbăm modul acesta de abordare’, a afirmat președintele Nicușor Dan în cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală, desfășurat la Palatul Cotroceni.

Nicușor Dan: În domenii importante precum educația sau digitalizarea abia a fost ‘zgâriată’ suprafața
Președintele Nicușor Dan a atras atenția că există domenii esențiale în care progresele sunt încă insuficiente și asupra cărora statul trebuie să se concentreze cu maturitate:
- Sistemul de educație
- Colectarea veniturilor la buget (inclusiv colectarea TVA)
- Digitalizarea administrație
‘Sunt niște ținte mari – sistemul de educație, sau colectarea, sau digitalizarea – în care abia, abia am zgâriat puțin la suprafață. Îmi doresc să avem cu toții la nivel individual, de data asta, maturitatea să ne concentrăm pe lucrurile mari și în 2029, când ne vor întreba românii, să putem să le spunem niște chestiuni importante, pe care românii le așteaptă, le definesc foarte bine și pe care noi, clasa politică, cumva, ne învârtim în jurul lor’, a spus Nicușor Dan.
În cadrul aceluiași eveniment, potrivit Profit.ro , Nicușor Dan a semnalat și faptul că statului român îi lipsește în prezent o strategie coerentă în domeniul inteligenței artificiale (AI).
Alegeri locale și parlamentare 2028
În anul 2028, România are programate două rânduri majore de alegeri la termen: alegerile locale (în vară) și alegerile parlamentare (în toamnă) . Acestea nu includ alegerile prezidențiale, întrucât mandatul prezidențial este de 5 ani, următorul scrutin pentru Cotroceni fiind programat pentru anul 2030.
- Alegerile locale (iunie 2028). Se desfășoară la patru ani de la scrutinul anterior, pentru alegerea primarilor, a consilierilor locali și a președinților de consilii județene.
- Alegerile parlamentare (până cel târziu pe 30 noiembrie 2028). Vor stabili componența viitorului Legislativ — 136 de senatori și 331 de deputați — și vor decide cine formează următoarea majoritate guvernamentală. Partidele trebuie să treacă pragul electoral de 5% la nivel național (sau 8-10% pentru alianțe).
Contextul politic actual (noiembrie 2026)
- Schimbări la Palatul Victoria. După ce PSD a părăsit coaliția de guvernare în primăvara lui 2026 și guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură în luna mai, România a traversat o criză politică de jumătate de an, încheiată în octombrie 2026 prin învestirea guvernului condus de independentul Luca Niculescu.
- Posibile alianțe pe dreapta. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a lăsat deschisă posibilitatea unei alianțe electorale cu USR pentru anul 2028, invocând nevoia de a evita fragmentarea votului în fața valului antisistem.
Cum arată intenția de vot în sondaje, potrivit sondajului INSCOP din 16 noiembrie 2026
Clasamentul partidelor (AUR, PNL, PSD, USR, UDMR) în scenariul participării separate
- Alianța pentru Unirea Românilor conduce clasamentul cu 34,6% din opțiuni, înregistrând un recul de 5,1 puncte procentuale comparativ cu nivelul de 39,7% măsurat în septembrie 2026. Potrivit sursei citate, acesta reprezintă cel mai redus procent obținut de formațiune în ultimul an și jumătate.
- PSD ocupă poziția a doua cu 24,6%, marcând o creștere de 5,9 puncte procentuale față de scorul de 18,7% înregistrat în luna septembrie.
- PNL se situează pe locul al treilea cu 15,1%, în ușoară scădere față de nivelul de 16,3% raportat în cercetarea precedentă.
- USR (Uniunea Salvați România) este cotat pe locul al patrulea cu 11,9% din intențiile de vot.
- UDMR coboară la 3,9%, situându-se sub pragul electoral de 5% necesar pentru accederea în Parlament, după ce în septembrie 2026 era evaluată la 5,5%.
- Alte formațiuni politice înregistrează scoruri sub pragul de intrare în Legislativ: partidul SENS obține 3%, SOS România este creditat cu 2,1%, iar POT (Partidul Oamenilor Tineri) acumulează 1,8%.
Scenariul unei alianțe electorale între PNL și USR
Datele publicate arată că o astfel de alianță ar depăși PSD și s-ar plasa pe locul al doilea.
- AUR s-ar menține pe primul loc cu 35,7% din intențiile de vot.
- Alianța PNL-USR ar obține 28,2%, depășind suma scorurilor individuale ale celor două partide (27%) și apropiindu-se de liderul clasamentului.
- PSD ar coborî pe poziția a treia, fiind creditat cu 23%.
- UDMR ar înregistra 3,8%, rămânând sub pragul electoral.
- SENS ar obține 2,8%, POT ar fi cotat cu 2,5%, iar SOS România cu 2,4%
În rândul alegătorilor care declară că vor merge sigur la vot în acest scenariu de alianță, cifrele indicate de sursele citate arată 35% pentru partidul condus de George Simion, 32,1% pentru alianța PNL-USR, 20,9% pentru PSD și 4,1% pentru UDMR.














