Dieta maternă și riscul de ADHD și autism: ce arată un nou studiu din Danemarca

Un nou studiu realizat de cercetătorii Universității din Copenhaga și ai centrului COPSAC atrage atenția asupra legăturii dintre alimentația maternă în timpul sarcinii și riscul de tulburări de neurodezvoltare la copii. Potrivit rezultatelor, un regim alimentar tipic occidental – bogat în grăsimi și zahăr, dar sărac în alimente proaspete – ar putea crește semnificativ riscul de ADHD și autism la nou-născuți.

Impactul alimentației materne asupra dezvoltării copilului

Influența stilului de viață asupra dezvoltării fetale este un subiect intens studiat, iar factori precum fumatul, consumul de alcool sau alimentația nesănătoasă sunt bine documentați. Acum, cercetătorii danezi adaugă încă un element pe lista factorilor de risc: dieta maternă.

Potrivit dr. David Horner, autor principal al studiului, femeile care urmează o dietă de tip occidental în timpul sarcinii – caracterizată printr-un consum ridicat de grăsimi, zaharuri și produse rafinate și un aport scăzut de pește, legume și fructe – prezintă un risc crescut ca bebelușii lor să dezvolte ADHD sau autism.

Analiza a relevat că inclusiv abaterile moderate de la o alimentație echilibrată pot influența riscul de tulburări neurodezvoltare. Datele indică faptul că o ușoară apropiere de dieta occidentală crește riscul de ADHD cu 66%, iar cel de autism cu 122%.

Peste 60.000 de perechi mamă-copil analizate

Pentru a obține aceste concluzii, echipa de cercetare a evaluat date provenite din patru cohorte internaționale, cuprinzând peste 60.000 de perechi mamă-copil din Danemarca și SUA. Studiul a integrat informații despre regimul alimentar, analize de sânge și diagnostice clinice de ADHD și autism, utilizând metabolomica pentru a identifica mecanismele biologice implicate.

Legătura dintre dieta occidentală și ADHD a fost observată în toate cele patru cohorte și validată prin trei metode diferite, ceea ce consolidează robustețea rezultatelor. În plus, aproape 600 de copii au fost evaluați clinic la vârsta de 10 ani, confirmând corelațiile identificate.

Cercetătorii au luat în calcul și factori genetici, care joacă un rol major în dezvoltarea tulburărilor neurodezvoltare, însă, chiar și în aceste condiții, influența dietei a rămas evidentă.

Perioada critică: începutul sarcinii

O descoperire importantă a studiului este că impactul negativ al unei diete occidentale este cel mai pronunțat în primul și al doilea trimestru de sarcină. Acest lucru sugerează că dezvoltarea creierului este deosebit de sensibilă la aportul nutrițional matern în această perioadă.

Echipa de cercetare a identificat 43 de metaboliți specifici în sângele matern care sunt asociați cu un regim alimentar dezechilibrat. Dintre aceștia, 15 au fost corelați direct cu un risc crescut de ADHD. Acești metaboliți sunt implicați în procese precum inflamația și stresul oxidativ – doi factori esențiali în dezvoltarea timpurie a creierului.

Sunt recomandările actuale pentru femeile însărcinate suficiente?

Concluziile studiului ridică semne de întrebare cu privire la eficiența recomandărilor nutriționale pentru gravide. În Danemarca, ghidurile alimentare pentru femeile însărcinate sunt similare cu cele pentru populația generală, punând accent pe consumul de legume, fructe, cereale integrale și pește.

„Știm că necesarul nutrițional crește în timpul sarcinii, iar rezultatele noastre arată că dieta maternă poate fi optimizată pentru a sprijini mai bine dezvoltarea copilului. Acest studiu sugerează că actualele recomandări ar trebui reevaluate pentru a avea un impact mai mare asupra sănătății viitoarelor generații”, explică dr. Horner.

Mai mult, cercetătorii subliniază importanța identificării unor nutrienți și grupuri alimentare esențiale care ar putea reduce riscul de ADHD și autism, oferind astfel o bază pentru viitoare intervenții nutriționale.

Limitările studiului și direcțiile viitoare

Deși studiul oferă dovezi puternice privind asocierea dintre dieta maternă și tulburările de neurodezvoltare, cercetătorii subliniază că este vorba de un studiu observațional. Aceasta înseamnă că, deși s-a identificat o corelație semnificativă, nu se poate demonstra în mod concludent că dieta occidentală cauzează direct ADHD sau autism.

Datele privind alimentația au fost colectate prin chestionare de autoevaluare, ceea ce poate introduce erori de memorie sau inexactități. Totuși, modelele dietetice au fost identificate folosind metode bazate pe date, iar analiza a inclus modele de învățare automată pentru a minimiza subiectivitatea.

Un alt aspect este că femeile care au urmat o dietă mai bogată în produse procesate au prezentat și alți factori de risc, precum un IMC mai mare, fumatul în timpul sarcinii sau utilizarea frecventă a antibioticelor – aspecte care ar putea influența independent dezvoltarea copilului.

Concluzie

Acest studiu reprezintă un pas important în înțelegerea modului în care dieta maternă influențează sănătatea neurocognitivă a copilului. Deși genetica rămâne un factor crucial, cercetătorii sugerează că optimizarea regimului alimentar în sarcină ar putea contribui la reducerea riscului de ADHD și autism.

Rezultatele subliniază necesitatea unor recomandări mai detaliate privind nutriția în perioada prenatală, precum și a unor politici de sănătate publică menite să sprijine femeile însărcinate în adoptarea unui stil alimentar mai echilibrat.