Economia României ar putea încetini și mai mult în anul următor, cu posibilitatea apariției unei recesiuni, deși acest scenariu nu este cel de bază, avertizează Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România. Această preocupare a fost subliniată și de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a evidențiat riscurile economice majore în cazul în care România va fi nevoită să reducă deficitul bugetar într-un interval de doar patru ani. Reducerea bruscă a cheltuielilor ar putea împinge țara către o recesiune.
„Economia continuă să decelereze, în ciuda măsurilor fiscale semnificative. Incertitudinile legate de politicile economice viitoare au contribuit la scăderea încrederii economice. Pentru anul următor, se preconizează o încetinire suplimentară a economiei, cu un risc de recesiune, deși acest scenariu nu este cel de bază”, a declarat Codirlașu într-un comunicat al Asociației CFA.
Prognoze economice pentru 2024
Analiștii economici și-au revizuit în scădere estimările privind creșterea PIB-ului României pentru 2023, situându-l la 1,7%, iar pentru 2024, creșterea economică este prognozată la doar 1,1%. În plus, în rândul participanților la sondajele realizate de CFA există și voci care prevăd o recesiune.
Deficitul bugetar estimat pentru 2024 este de 7,3% din PIB, urmând să scadă la 5,9% în 2025. În același timp, datoria publică, raportată la PIB, este așteptată să crească la 56% în următoarele 12 luni.
Inflația și deprecierea leului
CFA România estimează o rată a inflației relativ constantă pentru următoarele 12 luni, în jur de 4,97%. Aproape jumătate dintre analiștii economici cred că inflația va scădea în această perioadă, în timp ce 27% se așteaptă la o stabilitate sau chiar o creștere a acestui indicator.
În ceea ce privește cursul de schimb, 88% dintre experți anticipează o depreciere a leului în următorul an, valoarea medie estimată fiind de 5,0407 lei pentru un euro în următoarele șase luni și 5,0975 lei pentru un euro pe termen de 12 luni.
Marcel Boloș: șanse mari pentru aprobarea planului de reducere a deficitului
În cadrul evenimentului Future Banking Summit 2024, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că România are aproximativ 80% șanse ca Uniunea Europeană să aprobe un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani. Acest acord ar permite guvernului să reducă treptat deficitul fără a pune o presiune excesivă pe economie, evitând astfel o creștere abruptă a taxelor sau tăieri semnificative ale cheltuielilor.
„Dacă vom obține acordul pentru acest plan, efortul de ajustare fiscală va putea fi distribuit pe mai mulți ani, oferindu-ne spațiul necesar pentru investiții. În caz contrar, reducerea deficitului în doar patru ani ar crește riscul intrării în recesiune”, a explicat Boloș.
Recesiunea: cât de probabilă este și ce impact ar avea
În ceea ce privește riscul unei recesiuni, Adrian Codirlașu a explicat diferențele dintre o „recesiune tehnică” și una reală. O recesiune tehnică apare atunci când PIB-ul scade timp de două trimestre consecutive, dar apoi economia își revine. Totuși, chiar și o recesiune tehnică ar putea fi resimțită la fel de puternic ca una efectivă, în special prin creșterea șomajului și scăderile salariale.
„În România, recesiunile au durat în medie doi ani. O criză recentă și severă a fost cea din 2008-2009, când economia a scăzut cu peste 6%, iar șomajul a crescut semnificativ”, a adăugat Codirlașu.
Astfel, în cazul unui scenariu pesimist, efectele unei recesiuni ar include creșterea șomajului și scăderea veniturilor, ceea ce ar afecta semnificativ nivelul de trai al populației.
Comentează pe FACEBOOK
