Potrivit Raportului privind starea uniunii energetice, publicat miercuri de Comisia Europeană, gradul de umplere a celor şase facilităţi din România de stocare a gazelor naturale era de 89,58% la data de 17 august. Acesta reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de stocare şi un bun indicator al securităţii energetice.
UE a atins cu succes obiectivul de a stoca 90% din gazele necesare pentru perioada de iarnă până la 19 august 2024, cu mult înainte de termenul limită de 1 noiembrie.
În România, șase facilități de stocare a gazelor naturale au o capacitate totală de 3,1 miliarde de metri cubi. Această cantitate reprezintă aproximativ 31% din consumul anual al țării din anul 2022.
Potrivit raportului, în România, combustibilii fosili reprezintă 71% din mixul energetic (comparativ cu 69% în UE), iar energia regenerabilă are o pondere de 20,1%, în timp ce energia nucleară are o pondere de 8,9%. Acest fapt ne arată că există încă mult potențial pentru creșterea folosirii energiilor regenerabile în țara noastră.
Comisia Europeană a constatat că intervențiile guvernamentale în piețele en gros de electricitate și gaze din România sunt puternic influențate și depășesc limitele stabilite de UE pentru măsurile de urgență. Aceasta îngrijorează Comisia, care își exprimă temerile cu privire la impactul asupra piețelor europene.
Conform unui raport recent, anul trecut 13,6% din populaţie a avut dificultăţi în achitarea facturilor la utilităţi, iar 12,5% nu au putut menţine o încălzire adecvată a locuinţelor în timpul iernii. Aceste statistici subliniază importanţa extinderii renovării clădirilor pentru a reduce costurile şi a asigura confortul locuitorilor.
Raportul asupra Uniunii Energetice prezintă modul în care UE a făcut față unor provocări fără precedent în domeniul politicii energetice în timpul mandatului actualului Comisiei, construind un cadru de reglementare pentru a facilita tranziția către o energie curată și punând bazele unei creșteri economice și competitivități reînnoite.
În ultimii ani, UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării cu energie, să controleze piețele și prețurile energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică. Prin dezvoltarea și utilizarea surselor de energie regenerabilă, capacitatea de producție a fost suplimentată semnificativ, iar în primul semestru al anului 2024, jumătate din energia electrică produsă în UE provine din surse regenerabile. Acest lucru demonstrează angajamentul UE pentru un viitor sustenabil și o economie bazată pe energie verde.
De asemenea, este important de menționat că Rusia a redus ponderea importurilor de gaze în UE de la 45% în 2021 la doar 18% până în iunie 2024. În același timp, parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut cantitatea de gaze exportată către UE. În ultimele luni, cererea de gaze a scăzut cu aproximativ 138 miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă în piața gazelor naturale din Europa.
Prețurile energiei rămân stabile și sub nivelul de vârf al crizei energetice din 2022, ceea ce este un semn pozitiv pentru economia UE. În plus, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% între 1990 și 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă. Aceste cifre arată că măsurile luate în cadrul UE pentru a reduce impactul asupra mediului au fost eficiente, contribuind totodată la dezvoltarea economică durabilă.
UE joacă un rol important în eforturile globale pentru a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile și a dubla îmbunătățirile în materie de eficiență energetică. Aceasta a fost una dintre inițiativele cheie discutate și acceptate de toate părțile participante la COP28 din Dubai, în cadrul tranziției mondiale de la combustibili fosili.
Progrese remarcabile au fost făcute în ceea ce privește energia din surse regenerabile. Energiile solare și eoliene au depășit gazele pentru a deveni cele mai mari surse de energie electrică din UE, urmate de energia numelor nucleare. Până în prima jumătate a anului 2024, energia regenerabilă a produs aproximativ 50% din totalul energiei electrice din UE. În 2022, consumul de energie primară al UE a continuat să scadă cu încurajarea producției și utilizării surselor regenerabile.
Cu toate că UE a făcut progrese semnificative în ceea ce privește eficiența energetică, mai sunt necesare eforturi pentru a atinge obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030. Soluțiile pot include electrificarea echipamentelor de încălzire și renovarea clădirilor la nivelul UE. Este important să se abordeze problema prețurilor ridicate la energie pentru a spori competitivitatea industriei UE și a accelera investițiile în infrastructura electrică integrată, care este vitală pentru economia europeană.
Este important ca toate statele membre să își prezinte planurile de energie și climă actualizate cât mai curând posibil, pentru a atinge obiectivele stabilitie pentru 2030. Evaluarea proiectelor PNEC actualizate, publicată în decembrie 2023, arată că s-au făcut progrese pozitive, dar mai rămâne mult de făcut în reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. Statele membre trebuie să ia în considerare recomandările Comisiei pentru a finaliza planurile lor finale.
Miercuri, Comisia a prezentat un raport privind eficienţa şi impactul regulamentului privind guvernanţa uniunii energetice şi acţiunilor climatice. Acest raport confirmă că acest regulament este un instrument crucial în asigurarea unui progres constant către atingerea obiectivelor 2030 ale UE. El oferă o abordare integrată şi simplificată a planificării şi raportării necesare pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE.
În viitor, vom avea de-a face cu noi şi emergente provocări care trebuie abordate. Acestea includ deficienţele actuale în ambiţia pentru surse regenerabile de energie şi pentru eficienţa energetică, creşterea sărăciei energetice, diferenţe la preţul energiei comparativ cu alţi competitori globali, şi riscul de a ne confruntă cu noi dependenţe strategice critice. Pentru a face față acestor provocări, este necesar un răspuns politic hotărât și o schimbare radicală a eforturilor din UE și statele membre prin intermediul unei mai bune coordonari, integrarea pieței și acțiuni comune.
Potrivit unui document oficial, UE a continuat să sprijine Ucraina în fața agresiunilor constante ale Rusiei asupra sistemului său energetic. Prin sincronizarea rețelelor ucrainene și moldovene cu cel european continental, s-a contribuit la stabilizarea sistemului de energie electrică al Ucrainei, iar capacitatea pentru schimburile de energie electrică a crescut la 1,7 GW pentru comerțul comercial. Aceasta permite de asemenea Ucrainei să beneficieze de importuri urgente.
Până la 31 iulie 2024, peste 40% din totalul donațiilor primite din partea statelor membre au fost dedicate sectorului energetic, contribuind astfel la o valoare totală de peste 900 de milioane de euro prin mecanismul UE de protecție civilă. Pe lângă aceasta, Fondul de Sprijin pentru Energie al Ucrainei (UESF) a alocat deja peste 500 de milioane de euro până în iunie 2024.
În plus, Mecanismul UE pentru Ucraina, care dispune de 50 de miliarde de euro, va furniza suport financiar constant pentru a sprijini redresarea și dezvoltarea economică sustenabilă a Ucrainei până în 2027.
Producătorii din UE se confruntă cu o concurenţă puternică în ceea ce priveşte tehnologiile care susţin obiectivul de zero emisii nete pe pieţele globale şi interne. Raportul subliniază importanţa Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul de zero emisii nete, precum şi a Actului privind materiile prime critice şi a reformelor în piaţa energiei electrice pentru a face faţă acestor provocări.
De asemenea, raportul recunoaşte importanţa parteneriatelor cu industria pentru accelerarea dezvoltării tehnologiilor de zero emisii nete şi consolidarea capacităţilor de producţie ale UE.
Alianțele industriale, precum Alianța Europeană pentru Baterii, Alianța Europeană pentru Hidrogen Curat, Alianța pentru Energia Solară Fotovoltaică, Alianța pentru Lanțul Valoric al Combustibililor Regenerabili și cu Emisii Reduse de Carbon, și Alianța pentru Reactoare Modulare Mici vor avea un rol esențial. Discuțiile Comisiei pe tema tranziției curate cu industria și partenerii sociali vor sprijini implementarea Pactului Verde European.
Fondul pentru inovare, cu un buget estimat de aproximativ 40 miliarde de euro până în 2030, joacă un rol esențial în promovarea tehnologiilor durabile și inovatoare în Europa. Printre inițiativele finanțate din acest fond se numără și Banca Europeană pentru Hidrogen, care a reușit să atribuie aproape 720 milioane de euro către 7 proiecte care vizează producerea de hidrogen din surse regenerabile la nivel european.
Noile reglementări privind piaţa energiei au ca scop protejarea celor mai vulnerabile persoane împotriva deconectării, prin reformarea structurii pieţei electrice. În situaţia unei crize a preţurilor gazelor naturale, statele membre pot implementa măsuri de protecţie şi facilitare a accesului la energie la preţuri rezonabile şi servicii sociale esenţiale. Aceste măsuri includ intervenţii asupra setărilor preţurilor în comerţul cu amănuntul pentru a-şi proteja consumatorii de preţurile excesiv de mari.
Fondul pentru mitigaia impactului social al acţiunilor climatice va juca un rol crucial în mobilizarea a cel puţin 86,7 miliarde de euro în perioada 2026-2032, finanţat din veniturile sistemului de taxare a emisiilor (ETS) și din cofinanţarea statelor membre cu minim 25%. Acest fond va sprijini măsurile structurale și investițiile în renovări energetice, acces la locuinţe eficiente energetic şi accesibile, încălzire şi răcire curate, integrarea surselor regenerabile de energie și transporturi zero-emisii sau cu emisii reduse. De asemenea, există opțiunea de a oferi sprijin direct temporar pentru venituri.
Comentează pe FACEBOOK
