Acasă Blog Pagina 1170

Milionari în uniformă. Averile polițiștilor de Frontieră

O anchetă care vizează proprietățile subofițerilor și ofițerilor care lucrează pe raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Iași a fost publicată în Reporter Iași. Deși salariile polițiștilor de Frontieră trec rar de 1.000 de euro net, aceștia dețin vile, apartamente de lux, ferme sau fabrici.

Spre exemplu, comisarul de poliție Eduard Laurențiu Ivașcu, ofițer ce activează în zona Galațiului, are multe proprietăți imobiliare. Astfel, potrivit declarației de avere completată în luna mai 2021, acesta deține: un apartament de 36 mp în Mamaia (Constanța) cumpărat în 2014, un alt apartament de 80 mp achiziționat în Galați în anul 2018.

În același an, 2018, Ivașcu a primit donație un al treilea apartament, în Mamaia. „De la o soră a tatălui. O mătușă care a plecat din țară”, a explicat acesta.

Apartamentele de la mare sunt închiriate prin firma Ian Apartments, deținută de părinții comisarului.

Aceeași familie deține, prin firma Ian Intertop, o carmangerie.

Un alt exemplu, soții Bodoga – divorțați, dar împreună.  Ionela Gina și Valeriu Bodoga au divorțat în 2020. Ea, agent șef adjunct la punctul de trecerea a frontierei de la Aeroportul Bacău, el comisar șef de poliție, șef serviciu în cadru Inspectoratului.

Prin contractul de partaj voluntar, cele două apartamente, unul de 83 mp și celălalt de 72 mp au revenit femeii.

Partajul s-a încheiat pe 17 august 2020.

Pe 2 septembrie 2020, deci la două săptămâni distanță, Valeriu Bodoga a cerut ca Inspectoratul să-i achite chiria pentru o locuință, în urma divorțului el rămânând fără nicio casă. Culmea, Bodoga voia să intre în chirie la fosta sa soție. pentru 1.650 de lei/lună.

Valeriu Bodoga deține un Suzuki din 2014, iar Gina Iacob un Ssangyong din 2020.

Mai multe exemple de ‘milionari în uniformă’ pot fi citite pe reporteris.ro

-Publicitate-

De ce nu a venit Biden în România? ‘Suntem mai discreți’

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, motivul pentru care președintele american Joe Biden a ajuns în Polonia, dar nu a ajuns și în România.

„Sigur că ne-ar fi plăcut să ajungă și la noi președintele Biden, dar România a devenit un punct important pe hartă, poate la fel de important ca Polonia, doar că noi avem și o altă politică de comunicare. Noi suntem un pic mai discreți, dar lucrurile funcționează bine”, a dat asigurări ministrul Apărării.

În ciuda unor declarații contrare formulate anterior cu privire la dotările militare, ministrul Apărării declară că Armata României nu ar fi „nici depășită, nici învechită”.

„Dotările din Armata Română și armata ucraineană nu sunt diferite”, spune el, iar Armata Română „se află înaintea societății ca modernizare”.

Vasile Dîncu a mai declarat pentru Radio Europa Liberă că Armata Română „se află înaintea societății românești ca modernizare, pentru că modelul NATO a fost implementat deja de mai bine de un deceniu în organizarea Armatei”. 

În privința unei intervenții militare a României, în cazul unui atac al Rusiei asupra Moldovei, Vasile Dîncu a declarat că „România, ca membră NATO, nu poate să facă nicicum un asemenea gest, pentru că NATO poate, conform articolului 5, să intervină doar atunci când este atacat un stat membru al NATO”.

-Publicitate-

Băsescu a fost externat și se mută din vila de protocol

Traian Băsescu s-a externat din spital, a anunţat soţia acestuia, Maria Băsescu, la Antena 3. Familia Băsescu se mută din vila de protocol, mai mulţi muncitori venind, miercuri dimineaţă, să o ajute soţia lui Traian Băsescu cu pregătirile.

Mutarea are loc după ce Traian Băsescu a pierdut multe dintre drepturile pe care le avea ca fost șef de stat, după ce a fost acuzat definitiv că a colaborat cu fosta Securitate.

În cursul zilei de astăzi urmează să vină acolo şi cele două fete, Ioana şi Elena, pentru a o ajuta pe Maria Băsescu cu mutarea. 

”Am vorbit acum 10 minute, s-a externat. Şi acum încep împachetările. M-am mutat de foarte multe ori, să ştiţi! Casa asta cred ca e a noua casă în care m-am mutat. M-am mutat de foarte multe ori. Aşa că încă o mutare în plus”, a declarat Maria Băsescu în această dimineaţă. 

Traian Băsescu era internat la spitalul din Bruxelles, acolo unde a ajuns de urgenţă săptămâna trecută cu probleme cardiace.

-Publicitate-

Raport INS. 16 pensionari la 10 salariaṭi, în Teleorman

România are peste 5 milioane de pensionari și o pensie medie de sub 1700 de lei, potrivit datelor INS.

Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,654 milioane de persoane, în scădere cu 21.000 persoane faţă de anul precedent. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,65% în totalul celor de asigurări sociale.

Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,2%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,2%, conform Agerpres.

Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Raportul prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, 14 la 10 în Giurgiu şi Vaslui şi 13 la 10 în Botoşani.

Pensia medie lunară a fost de 1.666 lei, în creştere cu 11,1% faţă de anul precedent.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.602 lei.

Potrivit datelor INS, pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 851 de lei (1273 lei în judeţul Botoşani, 1281 lei în Giurgiu, 1297 lei în Vrancea, faţă de 2124 lei în judeţul Hunedoara, 2026 lei în Municipiul Bucureşti şi 1889 lei în judeţul Braşov).

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în anul 2021, a fost de 943.700 persoane.

Indicele pensiei medii reale faţă de anul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 105%.

-Publicitate-

Oligarhii se plâng că nu pot trăi cu 2.500 de lire/ lună

Oligarhul Mihail Fridman se plânge că nu poate trăi cu 2.500 de lire sterline pe lună. Are conturile și cardurile de credit blocate de guvernul britanic și UE ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei din cauza invaziei din Ucraina.

„Nu pot să scot pe nimeni la restaurant. Trebuie să mănânc acasă și sunt practic în arest la domiciliu”, spune Fridman pentru El Pais.

Fridman este unul dintre cei mai bogați oligarhi ruși. Înainte de război și sancțiuni, averea lui valora aproximativ 14 miliarde de dolari. Acum valorează aproximativ 10 miliarde de dolari.

„Nu este clar dacă voi putea continua să locuiesc la Londra sau dacă voi fi forțat să plec, ceea ce nu vreau din multe motive”, a spus el.

De asemenea, oligarhul s-a declarat intrigat de măsurile luate cu privire la el de la începutul războiului din Ucraina.

„Sunt la Londra de opt ani, am investit miliarde de dolari în Marea Britanie și în alte țări europene, iar reacția acum este că ei îmi iau totul și mă dau afară”, a spus Fridman pentru El Pais.

Origarhul spune că este nedrept ce li se întâmplă afaceriștilor ruși.

„Lucrurile nu vor merge mai bine pentru Occident dacă îi va forța pe mulți antreprenori geniali să meargă în Rusia, în loc să-i integreze mai mult și să încerce să-i determine să ia atitudine, chiar dacă este evident că afacerile private au influență zero asupra lui Putin”, a spus el, pentru El Pais.

-Publicitate-

Elevii nu mai vor să dea teze

Elevii îi cer ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, eliminarea tezelor.  Consiliul Național al Elevilor (CNE) spune că a consultat 10.000 de elevi, iar 70% dintre aceștia nu văd necesitatea tezelor și cer ca aceste evaluri să fie înlocuite cu un feedback din partea profesorului.

„Dintre elevii care au participat la consultarea noastră, peste 70% își doresc eliminarea tezelor și înlocuirea acestora cu mijloace de evaluare sumativă, axate pe feedback, astfel încât această formă de evaluare de etapă să reprezinte cu adevărat o oportunitate pentru elevi de a își analiza progresul și de a stabili, alături de profesori, pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a își acoperi lacunele din învățare”, susțin reprezentanții CNE, potrivit B1.ro.

Ministrul Educației preciza în urma cu câteva luni că elevii din România au note cu mult umflate peste cunoștințele pe care le au. De aceea media pentru primirea bursei de merit a fost mărită la 9,50 de la 8,50, pentru că 50% dintre elevi aveau burse de merit deși țara noastră ocupă un loc fruntaș în topul analfabeților funcționali.

Totodată, majoritatea respondenților ar fi de acord cu introducerea unor evaluări unitare, cu subiect unic pe țară, la începutul și sfârșitul anului școlar, astfel încât să poată fi realizată o radiografie precisă a evoluției pe care elevii o au pe parcursul unui an școlar.

„Suntem cu toții conștienți că evaluarea din România și-a pierdut relevanța.

Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Ministerului Educației să respecte voința elevilor și să implementeze modificări de substanță în sistemul de evaluare, astfel încât acesta să devină unul obiectiv și, mai ales, calitativ”, au transmis reprezentanții CNE.

Miercuri, în Comisia de Dialog Social a Ministerului Educației se va dezbate propunerea de structură a anului școlar 2022-2023.

-Publicitate-

Norma de hrană pentru pacienții din spitale, 20 de lei

De la 11 la 20 de lei, cu atât va crește valoarea normei de hrană pentru cei internați în spitalele din România, a anunțat, marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Precizarea vine în contextul în care managerul spitalului Marius Nasta, Beatrice Mahler, atrăgea atenția că este foarte dificil ca din 11 lei să fie asigurate 3 mese pe zi pacienților din spitale. 

 „Sunt convins că vom găsi rapid o soluție încât pentru hrana pacienților din România, pentru un pacient obișnuit, și cred că această sumă, de 20 de lei, reprezintă o creștere semnificativă față de suma de 11 lei care există în momentul de față.”, a spus Rafila.

Directorul de la Marius Nasta spune că, și dacă valoarea normei de hrană va fi mărită la 20 de lei pentru fiecare pacient, tot va fi dificil pentru spitale să asigure cele trei mese zilnice necesare, în contextul creșterii prețurilor la alimente.

„Să oferim lapte la micul dejun este un răsfăț, nu putem oferi decât pentru pacienții care au o normă de hrană un pic mai mare, de exemplu pacientul cu diabet, pacientul cu tuberculoză. Condiția este ca în ziua respectivă să nu-i mai dai un măr sau o banană pentru că prețul pentru regimul pacientului cu tuberculoză alocat în acest moment este de 17,5 lei. Oul este un aliment scump dacă vorbim de un meniu de 11 lei, laptele, iaurtul, sunt preparate pe care ni le dorim în meniul pacienților noștri dar care sunt extrem de greu de asigurat.”, a spus Beatrice Mahler la Europa Fm.

 

-Publicitate-

Bucureștenii vor plăti de două ori mai mult la căldură

Prețul gigacaloriei în București va crește până la 330 de lei, adică prețul căldurii în Capitală va fi de 2,4 ori mai mare. Asta prevede proiectul care se află pe ordinea de zi de miercuri a Consiliului General.

„Pe ceea ce înseamnă termoficare, există din nou această situație excepțională, cu creșteri de 200% pe prețul gazului. În mod justificat, Guvernul face un ajutor pentru persoanele care sunt conectate individual și atunci nu putem să lăsăm exact cetățenii care sunt racordați la cetățenii care sunt racordați la sistemele centralizate din orașe doar la mâna autorităților locale, care unele nu-și permit.”, a spus primarul General, Nicușor Dan, potrivit Europa Fm.

În Bucureşti preţul local de facturare către populaţie a energiei termice este neschimbat din 1 august 2011.

-Publicitate-

Autoturisme mai scumpe pentru autoritățile statului

Autoritățile își vor putea achiziționa mașini mai scumpe. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat, marți, în Camera Deputaților.

Potrivit proiectului, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, nu vor putea achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm cubi, iar prețul trebuie să fie de maximum 23.000 euro inclusiv TVA, potrivit digi24.ro.

În Ordonanţa 80 din 2001 era stabilit un plafon de 18.000 euro.

Există și excepții. “Autorităţile şi instituţiile din domeniul electoral, al apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot achiziţiona autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm cubi şi al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 euro inclusiv TVA”, se arată în proiect.

De asemenea, misiunile diplomatice ale României din străinătate sunt și ele exceptate de la regulă.

O altă excepţie se referă la societăţile, societăţile naţionale şi companiile naţionale cu capital integral sau majoritar de stat care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale şi al petrolului.

În raportul comisiei se motivează amendamentul prin necesitatea înnoirii parcului auto al autorităţilor şi instituţiilor publice, inclusiv al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi prin necesitatea scăderii nivelului de poluare a autovehiculelor, prin achiziţia unora noi.

-Publicitate-

PNL plusează la măsurile sociale anunțate de PSD

Liberali plusează la măsurile sociale anunțate de PSD și anunță că vor să ofere vocuchere de 100 de euro pentru românii cu venituri mici. Mai mult, PNL-iștii spun că acestea ar trebui acordate pe o perioadă de un an, până în iunie anul viitor, nu doar până la finalul acestui an.

Amitim că PSD a propus ca românii cu venituri mici, persoanele cu dizabilități și bătrânii cu pensii de sub 1.500 de lei să primească vouchere pentru cumpărarea de alimente de bază. De asemenea, social-democrații au propus ca și elevii care provin din familii sărace să primească vouchere de 30 de euro pentru achiziția de rechizite, haine și alimente.

După ‘oferta’ lansată de liberalii lui Flo9rin Cîțu, PSD anunață salută decizia PNL de a susţine propunerea social-democrată privind acordarea de vouchere, pentru achiziţia alimentelor de bază, de către familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi şi pensionarii cu venituri mici.

Numărul beneficiarilor acestor vouchere ar fi de trei milioane și jumătate, iar impactul bugetar ar fi de peste 700 de milioane de euro până la finalul acestui an.

-Publicitate-