Acasă Blog Pagina 1338

Arafat: Acolo vor putea să intre doar vaccinații

Noi măsuri de relaxare vor intra în vigoare de la 1 august. Vor fi însă anumite restricții pentru persoanele nevaccinate anti-Covid. De exemplu, barurile, cluburile și discotecile vor fi deschise până la ora 02.00, dar vor avea acces doar perosnele vaccinate. 

Secretarul de stat Raed Arafat susține că nu e vorba de discriminare, spunând că este o soluție „intermediară” închiderii unor spații precum restaurante, în cazul creşterii ratei de infectare.

Mai mult, el îi încurajează pe oameni să anunțe autoritățile dacă observă că nu sunt controale în locurile în care ar trebui să aibă acces doar cei vaccinați.

„Eu vă dau un exemplu: dacă avem creşterea incidenţei, de exemplu, peste 3 la mie şi măsura care era luată înainte era să închidem restaurantele în interior, ca să nu închizi restaurantele în interior poate vii cu o soluţie intermediară prin care să spui: da, le lăsăm în interior, dar cu o condiţie: cei care intră acolo sunt cei vaccinaţi. 

Este o logică aici şi este o abordare reală şi este, de fapt, modul în care beneficiem de arma care o avem în mâna noastră acum şi care este vaccinarea şi care chiar dacă doi vaccinaţi, unul dintre ei e pozitiv şi transmite la celălalt, ştim că celălalt, cel mai probabil, va rămâne cu o formă foarte uşoară a bolii”, a explicat Arafat, potrivit Hotnews.

Arafat a spus că dacă în aceste spații vor intra şi persoane nevaccinate, atunci organizatorii vor fi drastic amendaţi. Mai mult, îndeamnă “orice persoană de acolo cu simţul civic poate să pună mâna pe telefon şi să anunţe”.

Raed Arafat a mai spus că în localitățile unde rata de infectare va crește peste 3 la mia de locuitori ar putea fi luate măsuri și mai restrictive pentru persoanele nevaccinate.

 

-Publicitate-

Taxele pe salariul minim, eliminate

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunță, miercuri, eliminarea taxelor pe salariul minim. Măsura va intra în vigoare din ianuarie 2022. Năsui speră că această inițiativă va fi o soluție pentru păstrarea forţei de muncă în ţară.

„De ce pleacă oamenii la muncă în altă ţară?(…) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. Toate lumea începe de undeva pe piaţa muncii. Exact pe oamenii aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE, pe salariile mici. (…) Şi nu este singurul top în care suntem sus. Şi în topul inegalităţii de salarii, şi în totul sărăciei în muncă, adică oameni care muncesc şi care deşi muncesc sunt consideraţi în sărăcie sau în risc de sărăcie şi asta e o sărăcie inacceptabilă. (…) Când munceşti 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de economie bolnavă”, a semnalat ministrul Economiei, potrivit Adevărul.

Această măsură va începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, care ar putea fi HoReCa, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Claudiu Năsui.

“Zero taxe pe salariul minim este o măsură din programul de guvernare, care începe de la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, sector care nu a fost încă ales, dar care, nu vă ascund, ar putea foarte bine fi HoReCa, din mai multe motive”, a explicat Năsui.

El susține că nu este vorba despre asistenţă socială, nu este o politică socială, ci este o politică fiscală care ar avea efecte sociale extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forţa de muncă, ar ţine oamenii în România.

-Publicitate-

11 milioane de euro pentru a afla câți urși sunt în România

Un proiect de 11 milioane de euro, fonduri europene, a fost lansat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Mediului. Acesta va estima care este populaţia de urşi din România.

De asemenea, vor fi instalate peste 1.000 de garduri electrice pentru protecţia bunurilor oamenilor şi a culturilor agricole.

Cristian Ghinea, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a afirmat într-o conferinţă de presă, că se încearcă o rezolvare a acestei probleme care durează de mai mulţi ani.

“Vorbim despre un proiect cu fonduri europene pe care îl lansăm astăzi şi are o importanţă deosebită pentru o temă care ne preocupă de toţi în aceste zile, anume populaţia de urşi, interacţiunea cu oamenii. Încercăm să rezolvăm pe fonduri europene o problemă care trenează de mai mulţi ani. După cum ştiţi în 2016 s-a luat decizia de a se interzice vânătoarea la urşi şi prezumţia la acel moment era aceea că există un pericol de exces cu această vânătoare şi altă prezumţie era că evaluările privitoare la numărul populaţiei de urşi nu erau foarte bazate pe cifre foarte solide. Şi prezumţia la acel moment a fost că e o decizie temporară, urmând să se facă un recensământ pe baze ştiinţifice a câţi urşi avem exact în România şi apoi se va reveni. Nu s-a întâmplat nimic”.

“Este vorba despre proiectul numit Implementarea Planului Naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs din România, un proiect de 11 milioane de euro, care este finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa 4”, a explicat acesta.

Obiectivele acestui proiect au fost explicate de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tánczos.

“Primul obiectiv al acestui proiect este un studiu ştiinţific pe populaţia de urs din România, un studiu ştiinţitic care este în premieră chiar mondială la o asemenea populaţie de urs nu s-a făcut nicăieri în lume un studiu bazat pe probe genetice. Studiul cel mai amplu s-a făcut la o populaţie de aproximativ 3.000 de exemplare, cu siguranţă România este mult peste acest număr în ceea ce priveşte populaţia de urs. Ultima raportare din 2016 a însemnat o populaţie între 6.500 şi 7.000 de exemplare.

Este cea mai exactă metodă ştiinţifică prin care se poate estima o populaţie de urs, vorbim în continuare de estimare, nu putem vorbi de un numărare bob cu bob, exemplar cu exemplar pentru că vorbim de un habitat natural unde sunt amplasate aceste populaţii în diverse zone, dar în niciun caz nu vom putea vorbi, indiferent de metodă, despre o numărare exemplar cu exemplare, estimarea în aceste condiţii cea mai bună este bazată pe o metodă ştiinţifică, va fi bazată pe o colaborare cu experţi internaţionali, se prevede chiar în proiect care experţi internaţionali din Norvegia, din Germania, din Marea Britanie, din Suedia, din Slovenia şi din Slovacia să facă parte din acest proiect”, a transmis ministrul.

El a arătat și paşii care vor fi făcuţi în cadrul acestui proiect.

“Concret ce se va întâmpla în acest proiect, după demararea proiectului. Se va lansa în primăvara anului 2022 o campanie de prelevare de probe AND, de probe genetice din păduri, aici suportat va fi asigurat ştiinţific de Institutul de Cercetare, suportul pe partea de resurse umane de Romsilva, respectiv de voluntari care vor fi în urma în urma colaborării noastre cu organizaţii neguvernamentale. Vorbim de o colectare în masă a probelor genetice şi vor fi centralizate în sistem informatic, care pe de o parte va localiza cu coordonate GPS locurile de recoltare a probelor, va însemna o identificare în sistem pe baza de cod a bare a fiecărei mostre AND şi fiecare probă genetică va fi stocată practic într-o bază de date”.

-Publicitate-

91 de milioane de lei, bani de la stat pentru partide

În primul semestru al anului 2021, peste 91 de milioane de lei au fost virate partidelor, fiind angajate cheltuieli în procent de 50,08% din totalul sumelor încasateanunță AEP. PSD şi PN au cheltuit peste 66% din fonduri alocate pentru presă şi propagandă.

”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţă publică faptul că, urmare a monitorizării informaţiilor referitoare la cheltuielile angajate de formaţiunile politice din subvenţiile de la bugetul de stat, realizată de Serviciul de urmărire a respectării destinaţiei subvenţiilor din cadrul Autorităţii Electorale Permanente, precum şi a informaţiilor transmise de partidele politice, s-a constatat că în Semestrul I al anului 2021, au fost angajate cheltuieli în procent de 50,08% din totalul sumelor încasate. Precizăm, totodată, că, în primul semestru al anului 2021 au fost virate în conturile formaţiunilor poltice sume în valoare de 91.069.012,34 lei, reprezentând subvenţii de la bugetul de stat”, a trassmis, miercuri, Aep, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, în structura cheltuielilor angajate din subvenţia de la bugetul de stat, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru presă şi propagandă, după cum urmează: 

 Partidul Social Democrat – 66,95%;

Partidul Naţional Liberal 66,83%.

”La partidul Pro România cheltuielile cu chiriile şi utilităţile au reprezentat 37,22%, iar la Uniunea Salvaţi România şi Partidul Mişcarea Populară cheltuielile cu personalul au reprezentat 51,31%, respectiv 45,46% din totalul cheltuielilor angajate”, a mai transmis AEP.

-Publicitate-

Bărbat mușcat de șobolan, în centrul Capitalei

Criza gunoaielor din Capitală face victime. Un bărbat a fost mușcat de un șobolan pe stradă, în zona parcului Grădina Icoanei. 

Bărbatul ieșise din casă să preia o comandă de la un curier. El a ajuns la Spitalul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, unde a primit tratament antirabic și antitetanos.

„Din fericire, lucrurile au evoluat bine, are o rană la picior. Au mai existat astfel de cazuri și în alți ani, dar de cele mai multe ori în afara Bucureștiului. Au fost și cazuri grave, de copii mușcați de față.

Prezența șobolanilor înseamnă clar o igienă precară, care lasă mult de dorit.

Pentru mine e important de găsit acele variante încât să prevenim. E o situație pe care nu ar trebui să o avem într-o capitală”, a afirmat medicul Adrian Marinescu de la Spitalul „Matei Balș”, la Digi 24.

Criza gunoaielor a pornit de la conflictul dintre primarul sectorului1, Clotilde Armand. Aceasta a dorit rezilierea contractului cu Romprest, obținând în cele din urmă instituirea stării de alertă în sector.

 

-Publicitate-

Statul la stat. Alte două ‘sinecuri’ închise

Din seria „statul la stat”, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a anunţat, miercuri, închiderea altor două ”sinecuri”, respectiv eliberarea din funcţie a administratorilor speciali pentru privatizare care încasau lunar câte 9.000 de lei.

Este vorba despre administratorii speciali pentru privatizare de la Tohan şi Carfil.

”Azi mai închidem două sinecuri. Eliberăm din funcţie administratorii „speciali” pentru privatizare de la Tohan şi Carfil (…) Salariile lor erau de 8.962 de lei şi 9.000 de lei pe lună.  De unde bani? Din banii companiilor, care mai departe fac pierderi şi generează datorii la stat. Datorii care sunt şterse periodic. Deci din banii noştri, ai contribuabililor”, a scris Năsui, miercuri, pe Facebook.

Cât de utili au fost acești administratori speciali pentru aceste două companii?

„Tohan SA este pe pierderi. În 2020 a avut pierdere de 3.6 milioane de lei. Şi are datorii la stat de peste 30 de milioane de lei.

Carfil SA este şi ea pe pierderi, 11 milioane de lei în 2020 şi are datorii de peste 15 milioane de lei, tot la stat”, spune ministerul.

„Trebuie să punem stop găurilor negre şi companiilor de stat căpuşate”, a mai scris Năsui.

Anunțul acestuia vine după ce, marţi, a anunţat eliberarea din funcţie a altor trei administratori speciali pentru privatizare.

-Publicitate-

Viral. ‘Încălzirea’ sportivilor germani la olimpiadă

Un moment atipic petrecut la Jocurile Olimpice de la Tokyo a devenit viral pe internet. O judoka din Germania a fost luată la palme de antrenorul său de origine română, Claudiu Pușa,  chiar înainte de a urca pe tatami.

În general, în sport, loviturile de palme sunt o formă de îmbărbătare, de motivare, dar rar întâlnite la probele feminine. Antrenorul Martynei Trajdos (32 de ani) a considerat însă că o serie de palme o va motiva pe sportiva germană înaintea  meciului cu unguroaica Szofi Ozbas, din 16-imile competiției, la categoria 63 de kilograme.

-Publicitate-

COVID. Cîțu: Când se ajunge la 1 la mie, relaxările dispar

Pe fondul creșterii numărului de cazuri de Covid-14, Florin Cîțu a vorbit, miercuri, despre restricțiile care se vor impune, începând de la un indice de infectare de 1 la mie.

„Când se ajunge la 1 la mie, relaxările dispar, la fel când se ajunge la 2 la mie, la 3 la mie. Vom vedea pe parcurs ce se întâmplă. Sper ca Ministerul Sănătății să fie pregătit. Vom face tot ce ține de noi ca să nu ajungem acolo (n.r. – la 1.500 de infectări pe zi). Înainte de valul 3 nu aveam vaccin.

Când s-a terminat valul 3, am spus să nu se reducă nimic pentru COVID. Nu e de speriat, nu ar trebui să ajungem acolo. Soluția este vaccinarea. Dacă ne vaccinăm, nu ajungem acolo, nu punem presiune pe sistemul de sănătate”, a declarat Florin Cîțu, pentru Digi24.

Restricții pentru persoanele nevaccinate ar urma să fie aplicate, dar nu și cea de circulație pe timp de noapte. De asemenea, Cîțu a mai dat asigurări că nu va închide economia.

„Nu putem să restricționăm pentru persoanele vaccinate. Când ajunge la 1 la mie, 2 la mie, 3 la mie, nu vom introduce restricții pentru vaccinați. Dar nu putem să impunem condiții doar pentru nevaccinați, de exemplu circulația noaptea.

Nu voi închide piețele, mall-urile, nu voi închide economia”, a spus Cîțu.

-Publicitate-

Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Rosia Montana. Romania afla vineri cat are de platit

Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Pe un perimetru de 2 kilometri, care include și case monument, centrul comunei Roşia Montană, dar şi cele patru cariere cu zăcăminte de aur, intră de acum pe lista siturilor UNESCO.

Această știre redeschide discuția dacă firma canadiană, Gabriel Resources, va mai putea face minerit în zonă sau va primi despăgubiri de miliarde. Statul român concesionase exploatarea aurului către firma canadiană.

“E vorba de cel mai extins şi mai variat sistem de minerit român şi care e acum recunoscut ca având valoare excepţională şi care e recunoscut ca având valoare împreună cu monumentele supraterane”, a declarat Irina Iamandescu, secretar de stat Ministerul Culturii.

Potrivit evaluărilor aici există peste 300 de tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint. În acest moment, o posibilă exploatare a zonei este incertă.

Marius Harosa, avocat: ”Tehnic se poate explota pe o parte mult mai mică, fără a se aduce atingere patrimoniului. În acest moment cam greu de exploatat în formula de cianurare pe care investitorul o doreşte.”

Firma canadiană Gabriel Resources are licenţa de exploatare în zona Roşia Montană. Compania a dat statul român în judecata la Washington pentru că nu a primit avizele de mediu, iar compania nu a putut iniţia exploatarea. Procesul este încă pe rol. Canadienii cer despăgubiri între 700 de milioane şi 4 miliarde de dolari.

Statul nu mai poate lăsa galeriile romane inundate după declararea Roşia Montană sit UNESCO.

Sorin Jurca, Fundația Culturală Roşia Montană: “Până în 2022 trebuie să se decolamteze, să se elctrifice şi apoi să fie vizitate cu ghizi în condiţii de subteran.”

Deocamdată, ministerul nu are planuri de investiție în zonă.

-Publicitate-

Se mai închid „niște sinecuri din statul român”

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, susține că a eliberat din funcție ”administratorii speciali” de la trei companii de stat, asta pentru că aceștia nu făceau de fapt nimic.

“Mai închidem nişte sinecuri”, anunță Năsui. Este vorba despre desfiinţarea funcţiilor de administrator special pentru privarizare de la trei companii de stat, respectiv Băiţa SA, Uzina Mecanică Plopeni şi Uzina Mecanică Bucureşti. Toate cele trei companii au datorii uriaşe, iar administratorii speciali primeau lunar între 10.000 şi 14.000 de lei salariu.

”Mai închidem nişte sinecuri din statul român. În 2002 a apărut o nouă categorie de sinecuri. Statul a inventat o nouă categorie de administrator al unei societăţi: administratorul „special” pentru privatizare. În teorie, această funcţie trebuia să aibă grijă de aceste companii şi să le pregătească pentru privatizare. În practică, nişte oameni şi-au luat bani în fiecare lună, nefăcând aproape nimic timp de ani de zile. De ce nu au făcut nimic? Pentru că ei îşi au salariu atât timp cât nu se privatizează compania. Deci de ce s-ar fi grăbit? 19 ani mai târziu, companiile nu sunt nici privatizate şi arată şi dezastruos”, a scris, marţi, pe Facebook, Claudiu Năsui.

Salariile lor de la stat erau de 10.871 de lei, 10.476 de lei şi 14.658 de lei pe lună, după cum arată ministrul Economiei, arătând că toate acestea mergeau de fapt către două persoane, pentru că una dintre ele era administrator „special” în două locuri”.

Acesta a detaliat situaţia societăţilor la care se referă.

”Uzina Mecanică Plopeni are datorii la stat de peste 85 de milioane de lei şi face pierderi an de an.

Uzina Mecanică Bucureşti are capitaluri proprii negative (adică are mai multe datorii decât active). Doar anul acesta a mai făcut 6.7 milioane de lei datorii suplimentare la bugetul de stat şi face pierderi an de an.

Băiţa SA avea 50 de milioane de lei datorii, din care va mai rambursa doar 2.7 milioane de lei. De ce? Pentru că peste jumătate s-au şters şi restul au fost convertite în acţiuni. Deci nu vor mai fi rambursate vreodată. Nu-i aşa că v-ar plăcea şi vouă să tot acumulaţi datorii şi apoi să le tot ştergeţi?”, a mai scris ministrul.

-Publicitate-