Acasă Blog Pagina 1360

Orban îi aminteşte lui Iohannis istoria recentă

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, susţine că a avut o relaţie „aproape fără cusur” cu preşedintele Iohannis în cei patru ani de când este preşedintele PNL. Totuși, Orban aminteşte că a avut o contribuţie decisivă la ascensiunea lui Iohannis în PNL, dar şi la Preşedinţia României.

„În 2014, mi-am retras candidatura pentru șefia PNL în favoarea lui Klaus Iohannis, apoi l-am susținut să fie președintele țării”, a spus Orban.

Declarația acestuia vine în contextul în care se apropie Congresul PNL, iar susținerea președintelui pentru unul dintre cei doi candidați – Orban sau Cîțu – ar putea decide viitorul șef al partidului.

„Puțină lume știe că, în 2014, după demisia dlui Antonescu din funcția de președinte după alegerile pentru Parlamentul European, eu mi-am anunțat candidatura la PNL și evident că aveam de departe prima șansă. Atunci, la delegația permanentă, dl Iohannis a participat la delegația permanentă după ce-și dăduse demisia din funcția de prim-vicepreședinte și a cerut derogare pentru a candida la o funcție. L-am întrebat atunci dacă vrea să candideze la funcția de președinte PNL și după ce a răspuns ”da”, eu mi-am retras candidatura, explicând că președintele care e ales de PNL trebuie să aibă principala calitate să fie candidatul la președinție care să aibă șanse, or noi aveam toate analizele sociologice și știam că dl Iohannis era cel mai potrivit pentru noi să fie candidat la președinția României. Practic eu m-am retras și l-am susținut pe Klaus Iohannis să fie președintele României.” , a spus Orban, potrivit stiripesurse.ro.

-Publicitate-

Năsui face curățenie la Ministerul Economiei

Claudiu Năsui anunță că face curățenie la Ministerul Economiei. Acesta a decis, în şedinţa de marţi, desfiinţarea a 40 de posturi, cu salarii de mii de euro pe lună şi pensie specială.

„În şedinţa de guvern de ieri, am desfiinţat 40 de posturi din Ministerul Economiei cu salarii de mii de euro pe lună şi pensie specială. În teorie, funcţiile acestea ar fi trebuit să promoveze turismul. În practică ştim cu toţii ce se întâmplă cu aceste posturi la stat. Sinecurile acestea au fost create de guvernul PSD. Iniţial, Ministerului Turismului a creat 15 astfel de posturi. Dar, ulterior, numărul s-a triplat până la 40. Ele aveau statut diplomatic inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea şi drepturile la pensie, de unde pensia specială. Asta era viziunea de promovare a turismului a statului român: sinecuri şi pensii speciale”, a scris miercuri Claudiu Năsui pe Facebook.

El a subliniat, din nou, că statul ar trebui să reducă la zero impozitele pe muncă și să reformeze modul în care este promovat turismul.

„Decât să plătească salarii de mii de euro şi pensii speciale, statul mai bine lasă banii contribuabililor care îi muncesc reducând impozitele pe muncă #ZeroTaxe. E momentul să reformăm modul în care se promovează turismul. Soluţia găsită împreună cu mediul de afaceri a fost înfiinţarea organismelor de management al destinaţiilor, în care deciziile de promovare a turismului naţional pleacă de la factorii implicaţi real în această industrie: investitorii privaţi şi autorităţile locale. Este un sistem gândit în piramidă. De la organizaţii locale, la OMD-uri regionale şi apoi de unul naţional, care poate avea o strategie de promovare a ţării coerentă şi continuă independent de schimbările guvernamentale”, a mai scris Năsui.

-Publicitate-

Șpăgari cu trese. Contrabandiști protejați de polițiști

UPDATE. Comandantul Poliției de Frontieră Mehedinți, Sorin Irinel Coman, a fost săltat, miercuri, de DIICOT și DGA, fiind suspectat într-un dosar de trafic de țigări. Însă el era doar un pion în marele „sindicat” al traficanților. Gruparea de crima organizata reușise să cumpere influența și altor autorități pentru a reuși să aducă în România țigările ascunse în TIR-uri.

Conform anchetatorilor, prejudiciul descoperit până în prezent se ridică la peste 3,9 milioane de lei, însă cercetările continuă.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Operațiune de amploare a DIICOT și DGA împotriva contrabandiștilor de țigări, în vestul României. Peste 150 de perchezițiile au loc, miercuri dimineață. Anchetatorii spun că grupările erau protejate de mai mulți polițiști, în schimbul unor sume de bani pe care aceștia le primeau periodic de la interlopi.

La Mehedinţi, anchetatorii ar fi descins la şeful Poliţiei de Frontieră, Sorin Coman.

”În această dimineaţă, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofiţerii DGA efectuează peste 150 de percheziţii în judeţe din sudul şi vestul ţării. Acţiunea vizează destructurarea unor grupări infracţionale care conlucrează în vederea comiterii infracţiunii de contrabandă”, potrivit unui comunicat.

-Publicitate-

Chestorul Senatului, agresat fizic de Șoșoacă

Diana Șoșoacă a făcut din nou circ. Supărată că a fost dată afară din sala de plen, marți, din cauza scandalului pe care îl făcea în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, Șoșoacă l-a agresat fizic pe senatorul Sergiu Cosmin Vlad, chestor al Senatului.

Mai exact, Sergiu Cosmin Vlad a încercat să o scoată afară pe Șișoacă  din cauză că aceasta îl urmărea pe premierul Cîţu cu un sac pentru cadavre.

 Între cei doi a existat un schimb de replici în timp ce erau în anticamera sălii de plen, jurnaliştii Digi24 aflaţi pe holul Parlamentului putând auzi prin uşă ţipetele Dianei Şoşoacă, care încerca să-şi recupereze sacul.

”Diana Şoşoacă: Daţi-vă la o parte!

Sergiu Cosmin Vlad: Să nu puneţi mîna pe mine, mi-aţi pus mîna pe gură! Foloşiţi violenţa fizică! De aia sunteţi la al treilea divorţ!”.

Sergiu Cosmin Vlad a povestit ulterior cum a fost agresat de senatoare.

„Fizic am fost agresat. M-a prins de faţă. Era pe live-ul ei, filma, în timp ce m-a prins de faţă şi de nas. Fizic m-a agresat. Mi-a spus ”Dă-mi sacul!”. I-am zis: ”Dar luaţi-l!”. I-am zis că la aşa agresiuni fizice nu mă mir că e la al treilea divorţ”.

El a afirmat că se gândeşte să îi facă plângere penală senatoarei.

-Publicitate-

Eșec pentru PSD. Moțiunea nu a trecut

Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi intitulată „România eşuată. Recordul ‘fantastic’ al Guvernului Cîţu” a fost respinsă, marţi, de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Votul a fost secret cu bile.

Numărul total al parlamentarilor care au votat la moţiunea de cenzură a fost de 202, din care „pentru” au votat 201, iar „împotrivă” a fost doar un vot.

Pentru ca moţiunea să fie adoptată, era nevoie de 234 de voturi „pentru”, adică jumătate plus unu din numărul de mandate. 

-Publicitate-

Datoria publică, aproape 50% din PIB

Economii

Datoria publică a României a ajuns în aprilie la 526,6 miliarde de lei (107,5 miliarde de euro), echivalentul a 49,9% din PIB-ul estimat pentru 2021, relatează Ziarul Financiar.

Datoria publică a crescut enorm în anul pandemiei, deşi căderea economică din 2020 nu a fost chiar atât de brutală pe cât se temeau economiştii (un minus de 3,9%).

Din aprilie 2020 până în aprilie 2021, statul a împrumutat 121,5 miliarde de lei (24,8 mld. euro).

În primele patru luni din 2021, statul s-a împrumutat cu încă 27,5 miliarde de lei (5,2 mld. euro).

Dacă ritmul împrumuturilor se menţine, la final de an datoria nouă va ajunge la 110 miliarde de lei, cu mult peste ţinta guvernului de 85 de miliarde de lei.

-Publicitate-

Iohannis intervine în lupta pentru șefia PNL

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marți, întrebat cum preferă mai degrabă  – cu președintele PNL premier sau cu premierul președinte PNL, că ”așa cum este acum este foarte bine”.

”Eu cred că așa cum este acum este foarte bine, pentru că așa a decis coaliția prin vot”, a spus șeful statului, care a răspuns la câteva întrebări după întrevederea avută cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditați la București.

Întrebat de un alt jurnalist cu cine ține mai degrabă în cursa pentru șefia PNL, Iohannis a răspuns: ”Mai degrabă cine va câștiga alegerile”.

Ludovic Orban a declarat zilele trecute că cel care este ales președinte al PNL trebuie să fie și premier.

Actualul lider al liberalilor, Ludovic Orban, și premierul Florin Cîțu sunt în competiție. La congresul partidului din 25 septembrie, va fi ales noul președinte al PNL. 

-Publicitate-

Bogdan: Orban, zero șanse să mai fie premier

Scandal în PNL înaintea moțiunii de cenzură. Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, îl critică din nou pe Ludovic Orban și îi transmite că are “zero șanse” să se întoarcă în poziția de premier.

Reacția lui Rareș Bogdan vine după ce Ludovic Orban a declarat zilele trecute că cel care este ales președinte al PNL trebuie să fie și premier.

„Observ o oarecare nervozitate a dlui Orban în ultimele zile, şi o creştere în intensitate a declaraţiilor după o perioadă scurtă de acalmie. Cred că ştiu motivul acestei nervozităţi. E din cauza a ceea ce se întâmplă în interiorul partidului unde tot mai multă lume se îndreaptă spre aripa reformatoare şi a faptului că umblă aproape singur prin ţară deoarece nu are o echipă constituită… şi vorbeşte de tot partidul.

(…) Partidul a făcut o alegere care este una oportună (Florin Cîţu) şi dl Orban încearcă să se joace cu cuvintele pentru că ştie bine logica partidului şi speră să dea speranţă celor pe care îi vizitează că dânsul se va întoarce la Palatul Victoria. Îi spun cu toată prietenia că nu se va întoarce. Să se întoarcă la Palatul Victoria, îi transmit că are şanse zero! „, a declarat Rareş Bogdan pentru Epoch Times.

Nu în ultimul rând, Bogdan l-a acuzat pe Ludovic Orban că s-a lăsat practic îmbătat de putere şi că nu s-a consultat cu partidul cât a fost premier.

„Un om nu le ştie pe toate, un om nu poate să hotărască singur poziţiile şi nu ştie toate domeniile. De asta există consilieri, miniştri, un birou al partidului. (…) Timp de un an şi două luni Orban a crezut că e în rai şi că poate să facă tot ce vrea şi cum vrea. Raiul se termină repede dacă nu eşti atent.”, a declarat liberalul.

-Publicitate-

Parlamentul dat în judecată de Renate Weber

Renate Weber a dat în judecată Parlamentul. Acesta contestă decizia de a o revoca din funcția de Avocat al Poporului. Cererea de chemare în judecată a fost transmisă marți, 29 iunie. Dosarul va fi judecat de Curtea de Apel București, termenul fiind 2 iulie.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a precizat că în cazul în care Curtea Constituţională va decide că revocarea a fost neconstituţională, trebuie să se ţină cont de această hotărâre.

„Cu siguranţă va trebui să ţinem cont de decizia CCR, chiar dacă e o Curte Constituţională condusă de Dorneanu, care a dat atâtea decizii care nu au nicio legătură cu Constituţia. Depinde ce hotărăşte CCR. Nu pot să anticipez. Deci, aşteptăm. Comisiile juridice sunt cele care au formulat raportul, adică analiza motivelor pentru care a fost revocată din funcţia de Avocat al Poporului Renate Weber. Am transmis către comisiile juridice să formuleze un răspuns”.

Tot acesta a declarat că Senatul şi Camera Deputaţilor vor fi reprezentate pe 2 iulie în instanţă, aşa cum cere citaţia.

Ludovic Orban a mai spus că motivul principal al demiterii Avocatului Poporului a fost că a pus „în pericol” viaţa şi sănătatea românilor. PSD a refuzat să participe la vot și a contestat la Curtea Constituțională decizia.

Pe 23 iunie, Comisia de la Veneția a solicitat Parlamentului explicații pentru demiterea Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului.

Președintele Comisiei, Gianni Buquicchio, a solicitat „bazele și elementele juridice care au dus la această decizie grea”, potrivit unui document oficial, datat 17 iunie și furnizat de PSD.

 

-Publicitate-

Oficial. Zi liberă plătită pentru vaccinare

Românii care aleg să se vaccineze anti-Covid vor primi o zi liberă plătită. Decizia a fost luată, marți, de Camera Deputaților, for decizional.

Proiectul, depus de parlamentari USR PLUS, prevede câte o zi liberă pentru fiecare doză de vaccin efectuată, a trecut cu 263 de voturi pentru, 30 contra și 4 abțineri.

Deși luna trecută, Ludovic Orban spunea că PNL nu are nicio obligație să susțină proiectul de lege al USR PLUS deoarece ”nu face parte din strategia de vaccinare care este una stabilită la nivel guvernamental”, proiectul a trecut cu 263 de voturi pentru, 30 contra și 4 abțineri.

“Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 beneficiază, la cerere, de următoarele drepturi: câte o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul angajaţilor din sistemul public şi privat, câte o zi de scutire pentru frecventarea cursurilor, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul elevilor şi studenţilor, câte o zi de permisie, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul cadrelor militare în activitate şi a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti”, conform propunerii legislative”.

-Publicitate-