Acasă Blog Pagina 1381

C.E. cere aderarea României la Schengen

Comisia Europeană cere Consiliului să ia măsuri pentru ca România, Bulgaria şi Croaţia să facă parte din spaţiul Schengen „cât mai curând posibil”. Reprezentanții Comisiei spun că au fost deja îndeplinite majoritatea condițiilor.

”Comisia consideră că este momentul ca aceste evaluări pozitive să fie respectate şi cere Consiliului să ia măsurile necesare pentru ca Bulgaria, România şi Croaţia să devină părţi ale regiunii fără controale la graniţele interne ale statelor membre”, se arată în document.

Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.

În document se mai arată că România, Bulgaria și Croația implementează practic majoritatea acquisului Schengen, dar fără beneficiile care sunt aduse de apartenenţa la spaţiul Schengen, iar acest lucru trebuie rectificat, scrie News.ro.

”Nu doar că intrarea lor în spaţiul Schengen este o aşteptare legală şi o obligaţie legală a acestor ţări, dar Comisia este convinsă şi că aderarea lor va creşte securitatea în UE în ansamblul ei, întrucât aceste ţări vor fi capabile să folosească pe deplin instrumentele disponibile, cum ar fi cele legate de Sistemul de Informaţii privind Vizele şi de interoprabilitate”.

-Publicitate-

România, în topul statelor cu cel mai poluat aer

În UE, fiecare al optulea deces ar avea legătură cu poluarea mediului înconjurător, susține un studiu. România se află, din păcate, în top 3 țări din UE cu cea mai mare poluare a aerului în zonele urbane, potrivit datelor Eurostat, citate de Agerpres.  Primele locuri sunt ocupate de Bulgaria (19,6 μg / m3) și Polonia (19,3 μg / m3), urmate de România (16,4 μg / m3) și Croația (16,0 μg / m3).

În schimb, concentrația este cea mai scăzută în zonele urbane din Estonia (4,8 μg / m3), Finlanda (5,1 μg / m3) și Suedia (5,8 μg / m3).

Poluanții, cum ar fi particulele fine suspendate în aer, reduc speranța de viață și percepția bunăstării oamenilor, în timp ce pot duce sau agrava multe boli cronice și acute respiratorii și cardiovasculare.

Particulele fine (PM10; cu un diametru mai mic de 10 micrometri) pot fi transportate adânc în plămâni, unde pot provoca inflamații și pot agrava starea persoanelor care suferă de boli de inimă și plămâni. Între timp, particule fine chiar mai mici (PM2,5; cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri) pot afecta sănătatea și mai grav, deoarece pot fi atrase mai departe în plămâni.

-Publicitate-

TikTok a fost dat în judecată

Peste 64.000 de părinţi olandezi cer despăgubiri de la operatorii cunoscutei platforme video TikTok. Aceştia susţin că sunt colectate date de la minori şi sunt direcţionate fără  permisiunea  acestora, relatează Agerpres, care citează dpa.

Părinții sunt îngrijoraţi că minorii sunt expuşi la pericole prin provocările în care utilizatorii platformei îşi cer reciproc să se lanseze în acte riscante.

Aceşti solicită despăgubiri de peste 1,4 miliarde de euro, a anunţat miercuri Fundaţia olandeză pentru Informaţii de Piaţă şi Cercetare (SOMI).  Fundaţia SOMI este o organizaţie non-profit. Aceştia protejează drepturile fundamentale ale utilizatorilor de servicii online.

Operatorul platformei declarase anterior că luase măsuri pentru a asigura siguranţa tinerilor utilizatori, iar copiii sub 13 ani nu pot folosi acest serviciu.

TikTok este deţinută de grupul chinez ByteDance.

-Publicitate-

PNRR, făcut public: Cum se împart banii

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost făcut public. Sume consistente vor primi prin PNRR trei mari sectoare – Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţie – 3,6 miliarde de euro şi Sănătate – 2,4 miliarde de euro.

”Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care pot fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de școli și de creșe, vom construi și vom renova zeci de spitale. Vom avea un spital construit în 2024 și asta este o premieră a ultimilor 30 de ani. Criza de sănătate a pus presiune pe tot sistemul de sănătate din Uniunea Europeană și a arătat foarte clar limitele sistemului de sănătate.  E foarte important pentru noi să dezvoltăm rețeaua de spitale, să modernizăm”, a spus, în Parlament, premierul Florin Cîțu.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că atunci când a fost realizat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost avută în vedere obţinerea unui echilibru între nevoile României şi obiectivele la nivel european. 

„Când am realizat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ne-am concentrat să asigurăm un echilibru între nevoile şi priorităţile naţionale – inclusiv infrastructura, sănătatea, educaţia – şi cerinţele şi obiectivele care au fost stabilite prin acord la nivel european în cadrul Planului European de Redresare. (…) În ceea ce priveşte România, am fost preocupaţi constant, în timpul procesului de negociere, la nivel european, de asigurarea unei cantităţi considerabile de resurse care ar putea susţine în continuare nevoile noastre privind investiţiile şi dezvoltare, alături de stabilirea bazei pentru pregătirea economiei şi societăţii noastre pentru cererile viitorului, inclusiv tranziţiile la digital şi la economia verde„, a spus Klaus Iohannis.

Planul Național de Redresare și Reziliență este de astăzi pe site-ul MIPE, mipe.gov.ro/pnrr. Poate fi citit și analizat de toți românii din acest moment.

-Publicitate-

Datoria publică, 60% din PIB, în 2024

Comisia Europeană solicită României să pună capăt deficitului excesiv până în 2024. De asemenea, reprezentanții Comisiei atrag atenția și asupra creșterii accelerate a datoriei publice a țării, care ar urma să se apropie de 60% în anul 2024, dacă nu se iau măsuri urgente.

În procedură de deficit excesiv, în anul 2021 România ar trebui să-și reducă deficitul bugetar până la 8% din PIB, de la 9,2% din PIB în anul 2020. De asemenea, în 2022 deficitul ar trebui să fie de 6,2% din PIB, în 2023 – de 4,4% din PIB, iar în 2024 să scadă la 2,9% din PIB.

„România ar trebui să pună în aplicare pe deplin măsurile adoptate deja pentru 2021. Ar trebui să specifice și să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecție durabilă într-un mod favorabil creșterii. Orice venituri neprevăzute ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul general guvernamental” – spune CE în recomandările către Consiliul UE, potrivit startupcafe.ro.

Comisia recomandă introducerea unui termen limită pentru 15 octombrie 2021 până la care România să ia măsuri şi să comunice care este strategia pe care o are în vedere pentru atingerea ţintelor. Ulterior, să comunice progresele făcute cel puțin o dată la 6 luni.

De asemenea, în 2020, datoria publică a crescut brusc, până la 47,3% din PIB. În 2021, este previzionat va crește până la 49,7% din PIB, iar în 2022, la  52,7%.

„Pentru finalul anului 2024, se prevede că datoria publică a României va crește până șa 59,5% din PIB, apropiinduse pentru prima dată de plafonul de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht. Asta în absența unor măsuri suplimentare față de cele care au fost anunțate deja”, mai notează sursa citată.

-Publicitate-

România, prima ţară din UE care vaccinează copiii

România este prima țară din Uniunea Europeană care își vaccinează copii. După cum se știe deja, copiii cu vârsta de 12 ani și peste se pot vaccina împotriva Covid-19 începând de miercuri, 2 iunie.

„Aşa ştim şi noi”, a spus miercuri Valeriu Gheorghiţă, întrebat dacă poate să confirme faptul că România este prima ţară din Uniunea Europeană care vaccinează copiii.”

„Aşa ştim şi noi, ştiu că Polonia în 7 iunie va demara campania de vaccinare şi pentru această grupă de vârstă, însă aici există diferenţe de strategie de la o ţară la alta. Ştim foarte bine că în multe alte ţări europene strategia de vaccinare s-a bazat pe includerea progresivă a anumitor grupe de vârstă, dar sunt incluşi de pildă copiii care au afecţiuni cronice, încă din acest moment”, a spus Gheorghiță, potrivit Mediafax.

Serul folosit pentru imunizarea adolescenţilor este cel produs de Pfizer, aprobat zilele trecute de Agenţia Europeană a Medicamentului pentru categoria de vârstă 12-15 ani.

„Platforma de programare a fost optimizată și permite programarea copiilor cu vârsta de 12 ani și peste prin contul părinților. Schema de vaccinare și modalitățile de programare sunt la fel ca la populația adultă. Este obligatorie acordarea consimțământului informat de către părinți sau de către tutorele legal”, spun reprezentanții RoVaccinare.

-Publicitate-

Isărescu ‘garantează’ pentru Dan Voiculescu

Mugur Isărescu, în calitate de membru al Academiei Române, a garantat pentru ca Dan Voiculescu să publice o carte la Editura Academiei. Fără semnătura guvernatorului BNR, mogulul nu ar fi putut publica, săptămâna trecută, cartea “Tratatul Umanismului Pragmatic“ la această editură, a spus președintele Academiei pentru Newsweek.

Lansarea, una cu fast, a avut loc chiar la Biblioteca Academiei.

„În cazul acestei lucrări, conducerea Academiei Române nu și-a dat niciun fel de acord, nici colectiv (Biroul Prezidiului sau Prezidiul) și nici individual, prin președinte, vicepreședinți sau secretar general. Orice lucrare publicată la Editura Academiei Române are nevoie de cel puțin două referate de specialitate și de avizul secției din Academie în specialitatea căreia se încadrează lucrarea respectivă.

Pentru lucrarea în cauză, avizul a venit din partea Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie, iar referatele au fost semnate de dl acad. Mugur Isărescu și de dl prof. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei”, a precizat, pentru Newsweek România, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

 

-Publicitate-

Sporuri de 4 milioane de lei, la Ministerul Agriculturii

Bugetarii de bucură de sporuri de mii de lei lunar, unele dintre ele acordate ilegal. Este și cazul a peste 600 de angajați de la Ministerul Agriculturii. Aceștia au încasat anul trecut spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, inclusiv așa numitul spor de antenă. Totalul sporurilor se ridică, doar în 2020, la 4,04 milioane de lei.

„Numărul mediu de angajați care a beneficiat de spor pentru condiții de muncă la nivelul anului 2020 a fost de 614. Valoarea sporului acordat în anul 2020 a fost de 4,04 milioane lei. Măsurătorile care atestă existența condițiilor periculoase sau vătămătoare la locurile de muncă în cadrul MADR, au fost efectuate de Arexman Construct. Aceste măsurători au fost expertizate, conform legii de Direcția de sănătate publică București, iar în baza buletinelor de expertizare a fost acordat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă salariaților din cadrul MADR.”, se arată în răspunsul Ministerului Agriculturii (MADR) la solicitarea HotNews.

Firma Arexman Construct are sute de contracte cu Ministere, Tribunale ori Poliție pentru măsurarea radiațiilor telecom.

Sursa citată redă câteva contracte ale firmei Arexman Construct cu instituții din țară pentru evaluarea câmpului electromagnetic:

1. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (11 ianuarie 2021) contract de 4.100 euro
2. Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (4.12.2020) – contract de 3878 de euro
3. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (24.08.2020) – contract de 446 euro
4. Tribunalul Ilfov (30.09.2020) – contract de 274 euro (
5. Poliția locală a Municipiului Târgu-Jiu (16.09.2020) contract de 298 euro

 

-Publicitate-

Pfizer, posibile legături cu inflamațiile cardiace

FILE PHOTO: Vials with a sticker reading, "COVID-19 / Coronavirus vaccine / Injection only" and a medical syringe are seen in front of a displayed Pfizer logo in this illustration taken October 31, 2020. REUTERS/Dado Ruvic/File Photo

Experții din Israel au identificat o posibilă legătură între vaccinul Pfizer și cazuri de miocardită.  Ministerul Sănătății din această țară a precizat că a identificat cazuri de inflamare a inimii, în special la bărbații tineri care s-au vaccinat cu serul Pfizer, informează Reuters.

În Israel, între decembrie 2020 şi mai 2021 au fost raportate 275 de cazuri de miocardită la mai mult de 5 milioane de persoane vaccinate, a declarat ministerul prezentând rezultatele unui studiu care a examinat problema.

Potrivit studiului, ”cel mai probabil, există o legătură între administrarea celei de-a doua doze de vaccin Pfizer și apariția miocarditei la bărbații cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani”. 
Pfizer a reacționat prompt după publicarea studiului. Reprezentanții companiei spun că sunt la curent cu concluziile studiului israelian, subliniind însă că nu a putut fi stabilită o legătură cauză-efect cu vaccinul. Ei mai arată că nu au observat o rată mai mare de miocardite decât media obișnuită.
-Publicitate-

UEFA recomandă sarmalele și covrigii românești

UEFA recomandă sarmalele și covrigii microbiștilor care vin la București să vadă meciurile de la EURO.

Într-o scurtă prezentare a celor 11 orașe care vor găzdui meciuri de la EURO 2020, competiție care va începe vinerea viitoare, pe 11 iunie, reprezentanții UEFA fac următoarele recomndări pentru cei care vor ajunge în capitala României: „Românii au o slăbiciune pentru produsele moi, proaspăt coapte, și nu există lipsă de brutării în jur. Bucurați-vă de niște covrigi sau o Dobrogeana (plăcintă cu brânză) cel puțin o dată pe zi”.

Totodată, microbiștii sunt îndemnați să guste „rulouri gustoase de varză cu carne de porc, fierte lent într-o oală de lut servită cu mămăligă”, dar și să închirieze biciclete pentru a vizita întreg orașul.

-Publicitate-