Acasă Blog Pagina 144

Femeia anilor ’30 „Codul bunei neveste” manualul fericirii conjugale

Femeia
Femeia anilor 30

Femeia anilor ’30 „Codul bunei neveste” manualul fericirii conjugale

Femeia anilor ’30 trăia fericirea în cuplu după un set rigid de reguli, iar menținerea armoniei conjugale era considerată aproape exclusiv responsabilitatea ei.

Codul bunei neveste

Publicat în 1934, „Codul bunei neveste” rămâne astăzi o lectură fascinantă: uneori amuzantă, alteori tulburătoare, dar întotdeauna grăitoare pentru mentalitatea și valorile acelei epoci.

Romania anilor 30

Manualul le învăța pe femei că un soț fericit începe cu o soție impecabil aranjată. Apariția zilnică trebuia să fie mereu proaspătă, coafura la locul ei, hainele schimbate des, iar ritualurile de îngrijire – strict private.

Crema de față, gargara sau mersul prin casă „în târlici” erau considerate greșeli capitale. Mesajul era clar: bărbatul nu trebuie să vadă nimic din „culisele” feminității.

La fel de importantă era atitudinea. O soție ideală știa să asculte cu interes poveștile soțului, chiar și atunci când nu o pasionau, să nu pună prea multe întrebări și, mai ales, să nu insiste.

Buna dispoziție a femeii era prezentată drept o formă de recreere pentru bărbat, o datorie zilnică, nu o opțiune.

Atitudine si eleganta

Manualul recomanda adaptarea constantă: femeia trebuia să se schimbe, să fie mereu „altfel”, să-l lase pe soț să se simtă, din când în când, ca un burlac.

Ieșirile lui nu trebuiau chestionate, pasiunile lui – fie ele timbre, sport sau radio – trebuiau încurajate, iar ideal ar fi fost ca și soția să aibă o pasiune, doar pentru a menține conversația vie.

Incurajarea barbatului

Conflictele aveau reguli clare: fără reproșuri, fără amintirea sacrificiilor făcute, fără scandal. Greșelile mărturisite de soț trebuiau întâmpinate cu calm, pentru a nu-l descuraja să fie „sincer” data viitoare.

Chiar și laudele aduse altor femei erau prezentate ca lecții utile – indicii despre ce „îi lipsește” soției.

Lista continuă cu sfaturi care, citite astăzi, par aproape absurde: soția ideală nu se îmbolnăvește des, nu cere dovezi de iubire, nu vorbește despre bani și nu consideră dragostea mai importantă decât munca bărbatului.

În schimb, pentru femeie, iubirea trebuia să fie centrul existenței, iar cariera – un detaliu secundar.

Atentie la nevoile lui

Relațiile sociale aveau și ele propriul cod: rudele soțului nu trebuiau criticate, prietenii lui meritau amabilitate, iar diferențele de opinie nu trebuiau transformate în drame conjugale.

Iar „bijuteria coroanei” vine la final, cu un umor involuntar savuros: femeia era sfătuită să-l lase pe bărbat să vorbească, să spună mereu „da” și… să facă, în cele din urmă, tot ce dorește ea.

Buna dispozitie era cruciala

Privit din perspectiva prezentului, „Codul bunei neveste” este mai mult decât o colecție de sfaturi demodate.

Este o radiografie a unei epoci în care rolurile erau clar trasate, iar fericirea conjugală era definită prin adaptare, tăcere și compromis unilateral. Un document de lifestyle dintr-o lume care, din fericire, începe să rămână doar istorie.

-Publicitate-

Salubrizare 5: Colectăm gratuit deșeurile voluminoase, sâmbătă

Salubrizare 5 anunță că Primăria colectează gratuit deșeurile voluminoase din Sectorul 5, sâmbătă, 31 ianuarie. Acțiuni similare vor avea loc în fiecare lună, în ultima zi de sâmbătă.

Astfel, locuitorii din Sectorul 5 pot scăpa de obiecte de mari dimensiuni, precum mobilier uzat (canapele, dulapuri, mese, scaune), saltele, covoare, obiecte sanitare, uși, dar și ferestre. Sunt acceptate și alte obiecte similare, care nu pot fi eliminate prin sistemul obișnuit de colectare.

„Utilizarea serviciilor de colectare a deșeurilor voluminoase contribuie la protejarea mediului, la prevenirea depozitării necontrolate a deșeurilor și la menținerea unui spațiu urban curat și civilizat.” au motivat reprezentanții primăriei.

Pentru colectarea acestor obiecte, cetățenii sunt rugați să se programeze cu câteva zile înainte de data colectării. Acest lucru se poate face telefonic, la numărul de telefon al operatorului de salubrizare, 031.9450.

 

https://www.facebook.com/salubrizare5/posts/pfbid0MLXPa4BB5UaamjCEMLmtWE5z33LZVM4BBfshnWqgvvid8NicWXYigQq7Xmizf4i9l

-Publicitate-

Bullyingul în școli: rănile invizibile care pot dura o viață

Bullyingul
Bullyingul

Bullyingul în școli: rănile invizibile care pot dura o viață

Bullyingul este o realitate dureroasă în școlile din România, cu efecte care depășesc cu mult anii de studiu. Nu vorbim despre simple conflicte între copii, ci despre traume emoționale care pot marca profund dezvoltarea unui copil.

Crearea unui mediu sigur, bazat pe respect și empatie, este o responsabilitate comună – a părinților, profesorilor și comunității.

Bullyingul in scoli

Statisticile sunt îngrijorătoare: în doar 10 minute de pauză, unul din patru copii devine victimă a bullyingului, iar 73% dintre elevi spun că au fost martori ai unor astfel de situații.

Excluderea din grup, amenințările și umilirea publică sunt experiențe frecvente pentru mulți copii, care ajung să se simtă invizibili sau lipsiți de valoare.

Specialiștii atrag atenția că bullyingul nu este doar rezultatul unor trăsături individuale, ci un fenomen de grup, influențat de normele și cultura din clasă.

Felul în care adulții aleg să reacționeze poate încuraja sau, dimpotrivă, poate opri aceste comportamente.

Ce este, de fapt, bullyingul

Bullyingul presupune comportamente repetate de umilire, excludere sau intimidare, fie ele fizice, verbale, emoționale sau online.

Pentru a fi recunoscut ca atare, trebuie să existe intenția de a răni, un dezechilibru de putere și repetitivitate.

Bullyingul pe termen lung

De cele mai multe ori, aceste abuzuri se petrec departe de ochii adulților și continuă în lipsa unor intervenții clare.

Cyberbullyingul – abuzul din mediul online

În prezent, cea mai răspândită formă de bullying este cyberbullyingul. Glumele „virale”, filmările distribuite fără consimțământ sau comentariile jignitoare sunt adesea minimalizate, deși impactul emoțional este profund.

Bullyingul
Ciberbullying

Online-ul nu anulează durerea, ci o amplifică, iar victima nu mai are unde să se retragă.

Consecințele bullyingului: efecte de ambele părți

Pentru victimă, bullyingul poate duce la anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, izolare socială și dificultăți școlare.

Mulți copii dezvoltă frică de a merge la școală, tulburări de somn sau de alimentație, iar în cazuri grave pot apărea comportamente de auto-vătămare sau idei suicidare.

Rănile emoționale nu dispar odată cu timpul și pot influența relațiile și viața adultă.

Politia sprijina lupta impotriva bullyingul

Nici agresorul nu este lipsit de consecințe. Copiii care manifestă comportamente de bullying au un risc crescut de a dezvolta probleme de control al furiei, dificultăți de relaționare și comportamente antisociale.

În lipsa unor intervenții timpurii, aceste tipare pot continua la maturitate, sub forma violenței, abuzului sau a conflictelor frecvente cu legea. De multe ori, bullyingul ascunde propriile frustrări, nesiguranțe sau lipsa unor modele sănătoase.

Violenta

Dincolo de definiții, e nevoie de implicare

Bullyingul îi afectează pe toți – victime, agresori și martori. Prevenția nu înseamnă doar reguli și sancțiuni, ci educație emoțională, dialog și curajul de a interveni la timp.

Stop bullying

Un copil ascultat și protejat are șansa de a crește fără frică. Iar asta ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți.

-Publicitate-

Spectacol de proporții la Milano: Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 debutează pe San Siro

Jocurile Olimpice
Jocurile Olimpice

Spectacol de proporții la Milano: Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 debutează pe San Siro

Jocurile Olimpice de Iarnă Milano–Cortina 2026 vor începe oficial pe 6 februarie 2026, odată cu o ceremonie de deschidere spectaculoasă găzduită de emblematicul stadion San Siro din Milano.

San Siro

Evenimentul va marca debutul celei de-a 25-a ediții a Olimpiadei de Iarnă, competiție care se va desfășura până pe 22 februarie și care promite să rămână în istorie prin amploare și inovație.

Organizatorii Jocurilor Olimpice pregătesc o premieră absolută pentru mișcarea olimpică: ceremonia de deschidere se va desfășura simultan în mai multe locații, transformând momentul într-un show global fără precedent.

Cortina

Proiectul artistic și tehnic reunește mii de specialiști din domenii diverse, fiind o demonstrație a creativității, profesionalismului și capacității de organizare ale Italiei.

Lista artiștilor Jocurilor Olimpice invitați este una impresionantă, incluzând personalități de renume internațional din muzică, teatru și film.

Printre numele confirmate se numără Mariah Carey, Andrea Bocelli, Laura Pausini, Cecilia Bartoli, Lang Lang, dar și actori apreciați precum Pierfrancesco Favino, Sabrina Impacciatore și Matilda De Angelis, alături de artistul Ghali.

Andrea Bocelli Mariah Carey

În același timp, apariția posibilă a cântăreței Dua Lipa, deși neconfirmată oficial, alimentează și mai mult entuziasmul publicului.

Dua Lipa

Realizarea ceremoniei Jocurilor Olimpice implică un efort logistic impresionant: peste 1.300 de persoane contribuie direct la organizare, inclusiv voluntari din 27 de țări, susținuți de aproximativ 950 de membri ai staff-ului și partenerilor implicați.

Componenta muzicală reunește peste 500 de muzicieni, iar pregătirile au presupus mai mult de 700 de ore de repetiții, desfășurate în mai multe orașe italiene, printre care Milano, Cortina, Livigno și Predazzo.

Predazzo

Din punct de vedere vizual, spectacolul se anunță la fel de impresionant: sute de elemente de decor originale, peste 1.400 de costume, mii de accesorii, zeci de specialiști în machiaj și coafură și o vastă recuzită vor contribui la crearea unei experiențe memorabile.

În contextul acestor pregătiri grandioase, organizatorii Jocurilor Olimpice au primit și o confirmare mult așteptată: ninsorile recente au asigurat condiții excelente pentru probele de iarnă, risipind îngrijorările inițiale legate de lipsa zăpezii.

Astfel, Milano–Cortina 2026 se anunță nu doar un eveniment sportiv de top, ci și un adevărat festival al culturii și spectacolului.

-Publicitate-

Controversa „Lolita Cercel”, de la revoltă la entuziasm: „Noi, artiştii, ar trebui să ne bucurăm ultimii” / „Măcar e mișto muzica la radio” (VIDEO)

captura video

Lolita Cercel, o artistă creată cu ajutorul inteligenței artificiale, a ajuns în trendingul românesc pe Tik Tok și platformele de streaming, după ce piesele sale au strâns milioane de vizualizări în doar câteva săptămâni. Mai exact, „Pe peronu’ de la gară”, 1,4 milioane de vizualizări pe YouTube, „Mă iubeşte lumea” – 173.000 de vizualizări, „Cercel”, 231.336 de vizualizări, „Stau la geam” – 410.000 de vizualizări doar pe YouTube.

„Lolita Cercel este un proiect muzical digital curatoriat uman, unde AI-ul este instrumentul, nu povestea”, este descrierea de pe YouTube.

Tom, creatorul Lolitei, a declarat la Pro TV: „Am creat-o efectiv aşa cum un scriitor face un personaj pentru un roman. Am avut o mare inspiraţie din Miron Radu Paraschivescu, un poet care a scris acum 80 de ani. Cântece ţigăneşti. Şi mi-a plăcut foarte mult stilul lui, diferit de ce se publica la vremea aia. Îmi scriu versurile, după intru în programul cu care fac piesele şi încep să schimb instrumentale până ajung la o piesă care să îmi placă”.

 

Reacţiile din industria muzicală sunt diverse.

 

Simion Bogdan Mihai, doctor în Litere şi lăutar: „Noi, artiştii, cred că ar trebui să ne bucurăm ultimii”, a spus el, referindu-se, la Rock FM, la apariţia Lolitei Cercel, potrivit News.ro

„Mă surprind două aspecte. Noi, artiştii, din România, ne bucurăm de nu mai putem. Hai, să ne jucăm! Un al doilea lucru care m-a surprins şi mai mult, cât de tare se bucură industria. În străinătate, artiştii nu se entuziasmează aşa de tare”. „Am observat degradare cognitivă, infantilizarea publicului, impresia industriei că e foarte bine”, a spus el în legătură cu reacţiile la apariţia acestei creaţii. „Problema acum cred că este cum reuşim să vorbim politically correct despre asta”, atrage atenţia muzicianul. 

Dan Helciug: „Am anticipat ceea ce trăim acum. Artist Artificial. Doi termeni care se exclud ca definiţie. Creaţia nu este un program de calculator. Arta nu este un sistem de algoritmi. Emoţia artistică nu este un soft digital manifestat prin emoticoane blánde si sensibile. Confuzia porneşte de la faptul că nu prea ştim ce inseamnă Arta…Har…Creaţie…Talent….etc.. Oricât aţi încerca sà ajungeţi la Sursa Creaţiei prin metode artificiale (digitale) veţi avea în final acelaşi rezultat: un frigider care cântă… pictează…etc. În rest, pace tuturor. E loc sub soare pentru toţi (oameni & roboţi). Părerea mea de artist subiectiv încà viu fără placă de bază computerizată”.

Adi Despot: „Îi înţeleg pe colegii mei de breaslă că sunt supăraţi, şi au toate motivele. Şi-ar dori şi ei să le iasă aăa piesele şi să aibă succesul de peste noapte al Lolitei, însă lor nu le iese, că sunt proşti. În consecinţă, atât de proastă şi de lipsită de emoţie e muzica comercială românească, încât un AI a ajuns să aibă mai mult suflet decât ea. Iar pentru fatalişti, bro.. şi dacă o să ajungem să fim înghiţiţi de AI, so be it, doamne ajută! Măcar, în sfârşit, e mişto muzica la radio! Noi, băieţii cu instrumente, suntem aici după colţ. Pe chill, la un popcorn”.

Vlad Craioveanu: Ce deranjează, de fapt? E interesant că nu se spune clar că piesele ar fi proaste. Nu asta e miza. Se spune că: „nu e real”, „nu e corect”, „nu e etic”, şi, mai ales, că n-ar avea ce căuta pe radio. Întrebarea simplă: Ce te-ar deranja mai tare pe radio: o piesă proastă, dar venită „de la o casă de discuri serioasă”? sau o piesă bună, care funcţionează, dar e făcută cu AI? Pentru că radio-ul, oricât ne place să-l idealizăm, nu e un altar. E un filtru pragmatic. Eu cred un lucru simplu: artiştii mari nu au de ce să se teamă de AI. Un artist mare: are identitate, are voce recognoscibilă, are lume proprie, are ceva de spus. AI-ul nu poate concura cu asta. Eventual poate îmbunătăţi”. 

-Publicitate-

Primăvară timpurie. Vremea în perioada 2 februarie – 1 martie 2026

foto: Pixabay

ANM anunță că, în luna februarie vom avea parte de temperaturi mai mari decât cele specifice perioadei pe întregul teritoriu al României, astfel că vom avea un început de primăvară cald.

 

 

 Cum va fi vremea în luna februarie

 

Pentru săptămâna 2 – 9 februarie, ANM anunță că temperaturile vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, nord-vestice, centrale și local în cele sudice, dar și mai coborâte în extremitatea de nord-est a țării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

„Regimul pluviometric va fi local deficitar în zonele montane, iar în restul teritoriului va fi apropiat de cel normal pentru acest interval”, potrivit ANM. Cu toate cuvinte, la munte nu se așteaptă ninsori.

Pentru săptămâna 9 -16 februarie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în majoritatea regiunilor. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile sudice.

La fel, în săptămâna 16 – 23 februarie, temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi ușor
excedentar în toate regiunile.

În săptămâna 23 februarie – 2 martie, mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

-Publicitate-

Mașina folosită de Klaus Iohannis, scoasă la licitație la Sibiu

Sursa foto: Turnul Sfatului

Un Audi A6, produs în 2005, prima mașină occidentală folosită de Klaus Iohannis, în perioada în care era primar al Sibiului, va fi scoasă la licitație, anunță Turnul Sfatului.

 

O mașină folosită de Iohannis, scoasă la licitație

 

Este vorba de un autoturism Audi A6, produs în 2005 și achiziționat în leasing de către administrația locală, leasing încheiat în 2010, când mașina a intrat în proprietatea Primăriei. Mașina a fost utilizată de primarul Klaus Iohannis, până la momentul în care acesta a început să primească spre utilizare autoturisme BMW de la dealerul pe România al acestei mărci.

În 2024, mașina a fost evaluată la suma de 3.100 de euro, la care se adaugă TVA, valoare menținută ca urmare a consultării unui evaluator și în 2025.

Acum, mașina este scoasă la vânzare, „ținând cont de faptul că niciun serviciu public nu și-a manifestat intenția de preluare a autoturismului, motivat de faptul că autovehiculul are un consum mare de carburant și cheltuieli ridicate de întreținere”, după cum se arată într-un raport al Direcției Economice din cadrul Primăriei Sibiu.

Înaintea votului, Adrian Bibu, consilier local din partea PNL, a intervenit pe acest subiect. „Știu că poate vi se pare că se vindem o mașină veche. Aici se vinde o poveste și vreau să ne asigurăm că se vinde la valoarea ei reală. A fost mașina primarului Iohannis și a viitorului președinte al României cu două mandate. Este o poveste, vreau să ne asigurăm că vindem o poveste”, a spus Adrian Bibu.

Primarul Astrid Fodor spune că mașina va fi vândută printr-o casă de licitație. „Este o mașină de lux și nu cred că este cazul să o folosească un serviciu. Într-adevăr, are această poveste și o vom vinde printr-o casă de licitații”, a răspuns Astrid Fodor.

-Publicitate-

Primul caz de infecție cu virusul Chikungunya, confirmat în România. Care sunt simptomele

Primul caz de virus Chikungunya,  o boală virală transmisă prin înțepătura țânțarilor, a fost confirmat în România. Pacientul, un bărbat de aproximativ 50 de ani, a prezentat simptome asemănătoare gripei, iar evoluția a fost complicată de un teren oncologic preexistent.

 

Primul caz de infecție cu virusul Chikungunya în țara noastră

 

Virusul Chikungunya, rar întâlnit în Europa și mai frecvent în Africa și America de Sud, a fost confirmat la un bărbat de circa 50 de ani. Boala se transmite prin mușcătura țânțarilor care s-au infectat anterior de la persoane bolnave. Pacientul a prezentat simptome precum febră, dureri articulare și musculare, oboseală și erupții cutanate, similare cu o gripă, iar evoluția a fost mai dificilă din cauza unui teren oncologic preexistent.

„Cu tot ce înseamnă o infecție virală, cu gripa, mai ales că suntem în sezon. Și, dacă nu este în contexte epidemiologice, s-ar putea să fie o astfel de boală exotică, să nu fie doar un diagnostic simplu. Un pacient de acest tip, în momentul în care are și boli cronice, care pun probleme deosebite, poate ajunge ca, de la o astfel de infecție, să dezvolte complicații importante. Se poate ajunge, de exemplu, la sepsis, adică la o infecție generalizată, cu afectarea mai multor organe. Nu vorbim de acest caz, vorbim în general”, a explicat un doctor, într-o intervenție la Digi24, potrivit adevarul.ro.

Stabilirea diagnosticului de Chikungunya necesită echipamente de laborator speciale și reactivi specifici, precum și implicarea medicilor specializați. 

Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” este pregătit să depisteze astfel de virusuri rare și, în curând, va putea diagnostica și virusul Nipah, provenit din India.

 

Transmiterea Chikungunya și riscurile asociate

 

Virusul se răspândește doar prin înțepătura țânțarilor infectați și nu se transmite prin contact direct între persoane. Simptomele apar la 3-7 zile după mușcătura țânțarului. Deși mortalitatea este rară, boala poate provoca complicații grave, mai ales la copii, persoane vârstnice sau cu boli cronice. Printre acestea se numără encefalita, insuficiența cardiacă, complicații renale sau afectarea sistemului nervos. Gravidele infectate pot avea avort spontan sau naștere prematură, iar bebelușii expuși pot dezvolta malformații sau afecțiuni neuro-musculare.

-Publicitate-

CGMC respinde majorarea tarifului călătoriei STB / Ciucu: Bun, nu creștem! Care sunt soluțiile dvs? Avem datorii cât bugetul Brașovului

foto - Facebook/Ciprian Ciucu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a respins, joi, proiectul privind majorarea preţului unei călătorii metropolitane de la 3 lei la 5 lei. Proiectul a fost respins cu 23 de voturi ”pentru”, 22 abţineri si 5 voturi împotrivă. Prrimarul Ciprian Ciucu a declarat în şedinţă că este extrem de îngrijorat cu privire la situaţia STB şi că e foarte puţin probabil să se evite insolvenţa.

 

Ciucu: Bun, nu creștem! Care sunt soluțiile dvs? Avem datorii cât bugetul Brașovului

 

”Conform datelor pe care le am, datoria către ANAF, care ştiţi că e aceea de unu virgulă câteva miliarde în fiecare an, dar rostogolită şi gândită cu ANAF-ul, pe care ANAF-ul a luat gaj autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, această datorie trebuie să fie eşalonată cu o plată lunară, e undeva la 100 de milioane. Sper să nu greşesc. Pe care n-am avut de unde să o plătim pe 1, pe 12, pe banii pe care i-am primit pe luna ianuarie. Şi dacă nu o vom plăti, în luna februarie, ANAF-ul nu are posibilitatea legală să ne păsuiască, nu pot să nu ne ia tramvaile, autobuzele. Nu au cum. Şi ANAF-ul va opera sistemul de transport public în Bucureşti, dacă vreţi, da?”, a explicat primarul, potrivit news.ro

Ciprian Ciucu a continuat: ”Situaţia fiind efectiv disperată, am zis, domnule, măcar acest mic aport, ca să ţinem, până vedem ce facem acolo, să ţinem serviciul în viaţă, să nu intre în insolvenţă. Până atunci, să avem o cură de aer. Că altfel, vă daţi seama. nu îmi doresc să cresc costul transportului pentru cetăţeni”, a menţionat Ciucu.

”Săptămâna viitoare, sau în fine, dacă nu vom avea bani să plătim către ANAF, ANAF-ul, nu eu, principalul creditor, va cere, sau poate, decizia e a lor, va cere insolvenţa companiei”, a completat primarul.

Ciucu a mai spus că așteaptă de la ADI TPBI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov) și STB până marţi, miercuri, câteva soluţii.

”Bun, nu creştem acum biletul. Nu creştem tariful. E foarte puţin probabil să evităm insolvenţa şi foarte puţin probabil ca să venim cu un plan de redresare care să fie aplicat în acest an. Ce propuneţi, dumneavoastră?  E important ca bucureştenii să ştie. Vreau să mai spun un lucru că trebuie să fie înţeles de către bucureşteni. Vorbesc pe STB. Vorbesc pe ADI. M-am uitat pe schema de personal la STB, şi cu ADI, se dublează în cele mai multe locuri. Gândiţi-vă un pic, 1,6 miliarde datorie la datorie? 1,6 miliarde! Ăsta e bugetul Braşovului, oameni buni”, a mai declarat primarul către consilierii generali.

-Publicitate-

Denunț penal după ce aproape 500 de minori au murit într-un cămin-spital din Dâmbovița. IICCMER: „Loc de exterminare a copiilor”

foto - EVZ

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus joi, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, un nou denunț penal într-un dosar care investighează decesul a 497 de minori, în perioada 1970 – 1997, la care se adaugă 38 de beneficiari care au depășit vârsta de 18 ani – total 535 de decese, aflați în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni – Țuicani, județul Dâmbovița.

‘Denunțul penal depus astăzi privește săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase, prin organizarea unui regim caracterizat prin tratamente inumane și degradante aplicate minorilor internați în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Țuicani, cămin aflat în administrarea statului român. Dincolo de sesizarea faptelor, IICCMER a indicat în denunțul depus astăzi și persoanele ce se fac responsabile în diferite grade de decesul minorilor, persoane implicate în organizarea, implementarea, evaluarea și controlul acestui regim inuman din căminul-spital’, anunță institutul într-un comunicat de presă remis AGERPRES.

Denunțul are anexate șase volume care cuprind 1.715 file, iar documentele probează existența relelor tratamente în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Țuicani.

Potrivit IICCMER, acest centru, situat pe Dealul Țuicani, la marginea pădurii din Moreni, a funcționat inițial ca spital chirurgical și preventoriu TBC pentru copii, fiind transformat ulterior în centru pentru copii neuropsihici și, în final, în centru pentru ‘deficienți nerecuperabili’.

‘În perioada 1970 – 1997, instituția a devenit un loc de exterminare a minorilor, cu rate de mortalitate ce au depășit frecvent 70% din internări, în special în anii 1985 – 1989. Datele indică faptul că peste jumătate dintre copiii internați de la leagănele din Arad și Satu Mare au decedat în centrul de la Moreni, în condiții agravante precum malnutriția, bronhopneumoniile și condițiile de trai degradante. În perioada 1985 – 1989, din cei 134 de copii transferați de la leagănele din Arad, 75% și-au pierdut viața, majoritatea în primele luni de internare, din cauza malnutriției grave și a lipsei asistenței medicale. Rezultatele anchetei relevă o situație de o gravitate extremă, în care tratamentele neomenoase și condițiile inumane au fost aplicate sistematic, conducând la moartea a sute de copii și la suferințe permanente pentru supraviețuitori. În plus, ancheta a identificat persoanele responsabile pentru aceste crime, implicate în organizarea și gestionarea regimului inuman aplicat în centru’, a explicat institutul.

‘Fiecare dintre aceste investigații are particularitățile și ororile sale, însă toate au în comun suferința celor care au fost victime ale regimului comunist și ale abuzurilor din acea perioadă. Consider că ceea ce s-a întâmplat cu acei copii din Moreni-Țuicani este absolut inuman și profund condamnabil. Din probele pe care le-am adunat, rezultă clar că acești copii nu aveau nicio șansă de supraviețuire în condițiile în care au fost ținuți și tratați. Suferința lor reprezintă oglinda cruzimii cu care a acționat regimul comunist opresiv”, a declarat istoricul Florin Soare, expert în cadrul IICCMER, coordonator al investigației.

Centrul a fost amplasat pe Dealul Țuicani, la marginea pădurii, în partea de sud a orașului Moreni și la o distanță de aproximativ 2 km de centru. În clădirea principală a funcționat, începând cu anul 1948, Spitalul chirurgical ‘Ștefan Gheorghiu’, iar din 1957 Preventoriul TBC pentru copii Moreni.

Între 1960 și 1970 a luat ființă căminul-spital pentru copii neuropsihici parțial recuperabili, urmând ca, o dată cu apariția Legii 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, să fie transformat în cămin-spital pentru deficienți nerecuperabili, denumire păstrată până în 1990, când devine cămin-spital pentru minori cu handicap sever.

Centrul era definit drept ‘unitate de ocrotire și asistență medicală a bolnavilor de la 3 la 18 ani suferinzi de boli cronice incurabile, în care se asigură în condiții legale cazare, întreținere completă, asistență medicală și posibilități pentru activități lucrative specifice cu caracter ergo-terapeutic’.

Probele atașate denunțului depus de IICCMER pun în evidență faptul că pe toată perioada de referință (1970 – 1997), aceste scopuri au fost atinse doar într-o foarte mică măsură, iar centrul devine, prin ratele de mortalitate care au depășit în anumite intervale temporale 70% din totalul celor internați, ‘un veritabil loc de exterminare a minorilor cu deficiențe’.

Din datele cumulate privind numărul de internări, se poate avansa un total de 906 minori găzduiți în Căminul-spital Moreni-Țuicani în perioada 1970 – 1989. Peste jumătate dintre aceștia, 474, au fost transferați la Moreni în intervalul 1985 – 1989, majoritatea aduși direct din leagăne situate la distanțe de peste 500 km, precum Arad și Satu Mare.

Dintre cei 474 de minori internați în perioada 1985 – 1989 și-au pierdut viața 295, o mortalitate de peste 60%. Numărul total de decese din perioada 1985 – 1989 a fost de 336 (41 dintre minorii decedați au fost internați înainte de 1985).

‘Dacă ne raportăm la minorii internați direct din leagănele din Arad și Satu Mare, situația arată cu adevărat dramatic. Astfel, dintre cei 134 de copii transferați de la Leagănul din Arad în perioada 1985 – 1989, nu mai puțin de 100 (aproximativ 75%) mor în căminul-spital astfel: 19 decedează în prima lună de la internare, 28 în a doua, 24 în a treia, 11 în a patra. Dintre cei 54 de copii transferați de la Leagănul din Satu Mare în lotul din 17 iunie 1988, nu mai puțin de 41 (aproximativ 76%) mor în Căminul-spital astfel: 22 decedează în prima lună de la internare (mai mult de jumătate), 12 în a doua, 4 în a treia, 2 în a patra. Relevant este că dintre cei 41 de copii decedați ce proveneau de la Satu Mare, 35 au murit din cauza malnutriției’, se susține în investigația realizată de IICCMER.

De asemenea, prin raportare la cei 110 minori internați în cursul anului 1990, doar 15 dintre ei au decedat (aproximativ 13%), cei mai mulți în primele luni ale anului, înainte de venirea misiunilor umanitare străine. Acest lucru evidențiază clar faptul că lipsa condițiilor de îngrijire și asistență a fost cauza reală a deceselor.

‘Mai trebuie menționat faptul că după 1990 venirea misiunilor umanitare străine nu a însemnat automat că minorii din centru au beneficiat de cele mai bune condiții de îngrijire și tratament. Acesta a fost un proces lung și anevoios care s-a întins pe întreaga durată a anilor ’90. Ceea ce trebuie subliniat este că a fost necesară o minimă intervenție în alimentație și asistență medicală ca zeci de copii sortiți morții să fie salvați. Apariția în presa internațională a situației căminelor de copii a determinat o mobilizare fără precedent pentru salvarea vieții și ajutorarea minorilor din aceste centre. În mai 1990, Maica Tereza, în calitate de fondatoare a ordinului Misionarele Carității, a vizitat România, oprindu-se și la Căminul-spital pentru minori cu handicap sever Moreni-Țuicani unde, cu acordul Ministerelor Sănătății și Muncii, a preluat 63 de copii pe care i-a transferat la un adăpost special înființat în Chitila, lângă București. Parte dintre acești copii care au fost salvați de la moarte au fost adoptați de familii din Occident. Transferul acestor minori de la o unitate medicală către un adăpost social a salvat practic viața a 63 de minori care urmau să moară, nefiind nevoie decât de oferirea unor condiții mai bune de trai, alimentație, igienă, medicație și atenție’, au completat experții IICCMER.

Conform comunicatului, probele denunțului, ce conturează regimul ‘atroce’ la care au fost supuși minorii internați în Căminul spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni-Țuicani, susțin existența unor rele tratamente care au dus la eliminarea fizică în perioada 1970 – 1997 a 497 minori și a unui număr de 38 de beneficiari care au depășit vârsta de 18 ani.

Aproape 60% dintre cei internați în perioada 1970 – 1997 și-au pierdut viața în condiții inumane, iar cei care au reușit să supraviețuiască au rămas cu sechele fizice și psihice care i-au urmărit întreaga viață. Doar în intervalul 1985 – 1989, 336 de minori și-au pierdut viața. Așadar, peste 60% din totalul deceselor s-au înregistrat în numai 5 din cei 27 de ani de funcționare, a subliniat sursa citată.

Pentru perioada 1985 – 1990, peste 90% dintre cei internați proveneau de la leagănele din Arad, Satu-Mare, Dâmbovița, Ialomița, București, Brăila.

Peste 65% dintre cei transferați din leagăne în perioada 1985 – 1989 au decedat din cauza malnutriției, la care se adaugă un procent de 26% decese prin bronhopneumonie, relevă investigația.

‘Tulburările grave de nutriție (aici se încadrează formele de malnutriție protein-calorică foarte avansată până la cașexie), reprezintă principala cauză de deces în Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni, cu un număr de 271 cazuri din totalul de 535 (50,75%). Dacă adăugăm cele 34 de cazuri de cașexie, ajungem la un total de 57.01% din totalul deceselor de la Moreni’, a adăugat IICCMER.

O statistică relevantă privitoare la cei decedați din cauza malnutriției este legată de durata supraviețuirii în Căminul-spital Moreni, se mai evidențiază în comunicat.

‘Astfel, 57,52% dintre aceștia mureau în primele trei luni, iar dacă îi adăugăm pe cei care decedau în maximum un an de la internare, ajungem la o proporție de peste 70%. Pornind de la premisa că principala cauză a malnutriției este lipsa unei alimentații corespunzătoare, iar principala cauză a deceselor înregistrate la Moreni a fost tocmai malnutriția, putem avansa ipoteza existenței unui regim de exterminare a minorilor din acest centru. Bronhopneumonia este a doua cea mai frecventă cauză de deces a copiilor din acest centru, cu un număr de 137 cazuri din totalul de 535 (25,66%). Prezența acestui diagnostic între cauzele de moarte dovedește lipsa asistenței medicale corespunzătoare, precum și lipsa unor condiții de viață adaptate factorilor climaterici (frig și umezeală în principal)’, a precizat institutul.

S-au atașat denunțului numeroase mărturii și documente care, potrivit IICCMER, fac dovada existenței unor condiții de trai care favorizau apariția și răspândirea afecțiunilor pulmonare, precum frigul în lunile de toamnă-iarnă, faptul că erau ținuți dezbrăcați, stăteau și umblau pe pardoseala rece și udă din beton, copiii îmbrăcau haine umede din cauza imposibilității de a le usca complet, iar o bună parte dintre ei nu aveau control sfincterian.

Dintre cei 137 decedați din cauza bronhopneumoniilor și afecțiunilor pulmonare, nu mai puțin de 53 aveau vârsta de trei ani, 15 aveau 4 ani și 13 aveau vârsta de 5 ani. Așadar 60,9% dintre cei decedați din cauza bronhopneumoniei făceau parte din grupa de vârstă 3 – 5 ani, 20,3% din grupa 6 – 10 ani, 16,5% grupa 11 – 17 și 2,2% aveau peste 18 ani, mai indică investigația.

‘Analiza cauzelor de moarte a celor 535 de persoane dovedește organizarea unui regim caracterizat prin tratamente neomenoase (inumane și degradante), regim al cărui specific se traduce în alimentație vădit necorespunzătoare, nerespectarea condițiilor minimale igienico-sanitare, lipsa posibilităților de înlăturare a efectelor nefavorabile cauzate de condițiile climaterice (frig, umezeală, mucegai etc.), lipsa asistenței medicale in situ și neacordarea asistenței medicale specializate în afara căminului și izolarea de lumea înconjurătoare’, a transmis IICCMER. 

-Publicitate-