Acasă Blog Pagina 146

Alunecare de teren gravă la Câmpina: o bandă a drumului s-a prăbușit peste noapte

foto - Primaria Municipiului Campina

O bandă a drumului judeţean (DJ) 101R – Bulevardul Carol I din Câmpina, cartier Câmpiniţa, s-a prăbuşit în cursul nopţii de marţi spre miercuri, tronsonul respectiv fiind complet închis circulaţiei cu câteva ore înainte, ca urmare a agravării unei alunecări de teren care a apărut în zonă în urmă cu circa două săptămâni.

„În cursul nopţii, o porţiune din prima bandă de circulaţie s-a prăbuşit, confirmând gravitatea situaţiei şi riscul major existent în zonă. Reamintim cetăţenilor că drumul este închis în totalitate, pe ambele sensuri de mers, încă de aseară, circulaţia fiind interzisă atât dinspre municipiul Câmpina spre comuna Cornu, cât şi dinspre comuna Cornu spre municipiul Câmpina”, se arată într-o informare postată, miercuri, pe pagina de Facebook a Primăriei Câmpina.

Accesul rutier în municipiul Câmpina se realizează exclusiv pe ruta alternativă dinspre comuna Băneşti, arată sursa citată.

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=122120435037131886&id=61583956584105&ref=embed_post

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Virgiliu Nanu, a declarat anterior, pentru AGERPRES, că situaţia este una destul de gravă întrucât acolo există un filon de sare.

„Este destul de gravă situaţia pentru că acolo există un filon de sare (…). Urmează să se facă un studiu geotehnic, un studiu hidrologic, iar în baza lor să se întocmească un raport de expertiză final cu lucrările care trebuiesc făcute”, a declarat Nanu, potrivit TVR

Potrivit acestuia, în zona respectivă au fost efectuate în mod repetat lucrări de reparaţii, însă nu a fost făcută şi o lucrare de consolidare.

-Publicitate-

Alocația de hrană crește în 2026. Cine beneficiază și ce sumă se acordă zilnic

foto - Pixabay

Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile a fost majorată. Astfel, în anul 2026, alocația zilnică de hrană pentru toate categoriile de beneficiari crește de la 22 lei la 32 lei/zi.

 

Alocația de hrană în 2026. Suma alocată pentru persoanele vulnerabile crește cu peste 60%, de la 1 februarie

 

Măsura a fost oficializată printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României și va intra în vigoare începând cu 1 februarie 2026. Propunerea de actualizare a standardelor de cost pentru serviciile sociale, precum și pentru alocația zilnică de hrană a venit din partea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Măsura vine ca urmare a creșterii costurilor de trai și are ca obiectiv principal asigurarea unor condiții decente de îngrijire pentru copiii aflați în sistemul de protecție, persoanele cu dizabilități și persoanele vârstnice.

Alocația de hrană reprezintă un sprijin oferit de stat pentru a acoperi mesele zilnice ale persoanelor aflate în dificultate.

„Din 2022, aceste sume au rămas la fel, în timp ce costul vieții a crescut constant. Prea mult timp, 22 de lei pe zi au însemnat prea puțin. O sumă resimțită zi de zi de copii, de persoanele cu dizabilități și de vârstnicii rămași singuri. De aceea, din 2026, alocația zilnică de hrană va fi 32 de lei, o creștere cu peste 60%”,a declarat Petre-Florin Manole, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit alba24.ro.

 

Cine beneficiază de alocația de hrană în 2026

 

 

  • copiii din serviciile de zi publice,
  • copiii și tinerii aflați sub o măsură de protecție specială în servicii rezidențiale publice,
  • copiii din casele de tip familial,
  • mamele protejate în centrele maternale,
  • persoanele adulte din centrele de asistență socială,
  • persoanele adulte cu dizabilități aflate în sistemul de protecție,
  • persoanele vârstnice asistate în instituții publice sau private de profil,
  • alte categorii vulnerabile protejate în centre sociale.

Suma nu este acordată direct în numerar beneficiarilor, ci este alocată instituțiilor care furnizează serviciile sociale, acestea fiind responsabile pentru asigurarea hranei zilnice.

-Publicitate-

Care sunt principalele dorințe ale românilor pentru 2026 (sondaj)

foto: freepik.com

Principalele dorințe ale românilor pentru 2026 sunt legate de venituri și încetarea războiului din Ucraina, conform unui sondaj realizat de INSCOP.

 

Ce își doresc românii pentru anul 2026

 

Întrebați care este cel mai important lucru pe care ar dori să îl vadă realizat în anul 2026, 15.6% dintre respondenți menționează creșterea veniturilor și tot atâția crearea de locuri de muncă. La mică distanță, cu 15%, se află încheierea războiului din Ucraina. Următoarele se află: stabilizarea prețurilor și reducerea inflației (14,7%), combaterea corupției (14,5%) și îmbunătățirea sistemului de educație (10,3%).

În proporții mai mici, printre dorințele românilor se mai numără: creșterea siguranței și ordinii publice (1,6%) și protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice (0,7%).

foto – INSCOP

Metodologia sondajului

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani
și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

-Publicitate-

AUR acuză Guvernul că a prezentat date false despre deficit: „Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps”

Foto - Petrisor Peiu/AUR

Președintele Consiliului Național de Conducere (CNC) al AUR, senatorul Petrișor Peiu, acuză că atât deficitul bugetar din 2024, când premier era Ciolacu, cât și deficitul bugetar pe 2025 al actualui premier „sunt mincinoase”. Peiu, care este economist, susține că Guvernul minte intenționat atunci când anunță deficitul, pentru că este cel „calculat pe numerar, nu cel real”.

„Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de „doar” 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, adică 7,65% din PIB. Se laudă pentru că susține că a scăzut deficitul bugetar cu 1% din PIB, de la 152 de miliarde de lei în 2024 la 146 de miliarde de lei în 2025.

Iată, însă, ce se poate vedea la o citire mai atentă a execuției bugetare:

Ambele deficite bugetare, atât cel pe 2024, cât și cel pe 2025, sunt mincinoase, pentru că guvernul ne anunță doar deficitul calculat pe numerar, nu cel real. Adică exclude din această raportare plățile pe care trebuia să le facă și nu le-a făcut, întârziindu-le cu bună știință. De exemplu, numai către furnizorii de gaze și electricitate guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei, ca urmare a schemei de plafonare și compensare, iar concediile medicale se plătesc cu 2 ani întârziere.

Deficitul bugetar real pe 2024 (9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar) a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025, de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern.

Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix același cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri.

Dacă vom compara veniturile curente și cheltuielile curente, ne putem îngrozi, căci veniturile curente (585 de miliarde de lei) au crescut cu 10,3% față de 2024, iar cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut mult mai rapid, cu 12%, față de 2024. Acesta este, oameni buni, deficitul curent al țării: 160 de miliarde de lei! Restul este rezultatul fondurilor europene și al aranjamentului contabil al acestora.

Veniturile curente sunt cele care intră regulat în bugete: impozitele directe (pe venit, pe profit), cele indirecte (TVA, accize), cele pe proprietate, contribuțiile (CAS și CASS), plus veniturile nefiscale. În plus, statul mai încasează, an de an, venituri de la UE. Pe 2025, fondurile de la UE au fost: 40 de miliarde de lei plăți efectuate de guvern și prefinanțări, plus 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, plus 23 de miliarde de lei din PNRR, plus încă 3,3 miliarde de lei plăți diverse de la UE. În total, 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024.

Cheltuielile curente includ salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturile luate, cheltuielile de funcționare a statului (bunuri și servicii), pensiile, alocațiile, voucherele și alte forme de asistență socială, plus diverse cheltuieli făcute cu sumele încasate din fonduri europene (subvenții agricole, programe de sprijin etc.). În plus față de cheltuielile curente, guvernul a mai cheltuit 67 de miliarde de lei pentru investiții (cheltuieli de capital). Pentru 2025, cheltuielile de capital sunt doar cu 2 miliarde de lei mai mari decât în 2024. Cât privește cheltuielile cu fonduri europene, avem, în 2025: 14,3 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, 28,7 miliarde de lei din componenta de grant a PNRR și 13,7 miliarde de lei din componenta de împrumut a PNRR, plus încă 1,7 miliarde de lei cheltuiți din fonduri rambursabile; în total, 58,7 miliarde de lei, cu 16 miliarde de lei mai mult decât în 2024.

Pentru a concluziona: în 2025 guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus față de 2024 de la UE, dar a cheltuit doar 16 miliarde de lei în plus față de 2024.

Ca rezultat al economiei, reținem că putem vorbi de o stagnare, dacă nu chiar de recesiune, căci avem o creștere a PIB-ului nominal de aproximativ 9%, datorată integral inflației (peste 9%).

Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, în linie cu inflația, deci creșterea TVA cu 2 puncte procentuale nu s-a „văzut” deloc în creșterea încasărilor.

Au crescut, în schimb, veniturile din impozitele directe, ca efect al eliminării facilităților (cu 20% cele pe venit) și al limitării regimului de microîntreprindere (cu 14,4% cele din impozitele pe profit); de asemenea, contribuțiile au crescut cu 10%, tot ca urmare a eliminării facilităților fiscale.

Concluzia: creșterile de impozite directe au avut efect, cele de TVA și de accize au avut doar efect de scădere a încasărilor, adică s-a inhibat consumul.

Cheltuielile cu asistența socială (pensii, alocații, vouchere etc.) au crescut cu 12%, ca urmare a legii pensiilor din septembrie 2024; cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut marginal (doar cu 2%), ca urmare a reducerii majore de posturi din educație, iar creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mică decât rata inflației.

Avem, în schimb, o creștere majoră, cu 14 miliarde de lei, a cheltuielilor cu dobânzile! Pe 2025 s-au cheltuit 51 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor; în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei pentru dobânzi.

Rezultatul financiar al statului român depinde exclusiv de bunăvoința Comisiei Europene, căci aparenta îmbunătățire a deficitului bugetar „pe numerar” se datorează exclusiv manipulării fondurilor europene și faptului că i s-a dat guvernului o gură de aer uriașă, de peste 24 de miliarde de lei, direct ca un favor, căci România nu îndeplinea condițiile pentru încasarea acestor sume.

A doua mare concluzie este că veniturile curente ale statului cresc mai încet decât cheltuielile curente, deci statul funcționează, în continuare, cu costuri pe care nu și le permite. Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps, fără nicio șansă de ieșire”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

foto – AUR
-Publicitate-

Infrastructură 5: e-mail dedicat cetățenilor din Sectorul 5 – vorbestecuprimarul@sector5.ro

Infrastcutură 5 anunță, miercuri, că Vlad Popescu Piedone, primarul Sectorului 5 lansează o adresă de e-mail dedicată cetățenilor din Sectorul 5: vorbestecuprimarul@sector5.ro

https://www.facebook.com/infrastructurasector5/posts/pfbid02qpm5wapjv27BfxpdXVwYSh3e2ZPhAAzTpoCuSE9HVo23AxmdVutNRxUfdGGJ1dPnl

 

„Pe aceasta cale va invitam sa transmiteți si pe adresa de mail vorbestecuprimarul@sector5.ro toate sesizările pe care le aveți cu lucrările de infrastructura pe care le considerați necesare pentru #sectorul5, astfel încât sa putem sa răspundem cât mai prompt tuturor solicitărilor dumneavaostra.

Toate mailurile pe care le veți trimite vor ajunge direct la primarul Vlad Popescu Piedone.
Va mulțumim pentru colaborare.
#infrastructurăs5″, transmite compania din cadrul Primăriei Sectorului 5.
-Publicitate-

PSD ar vrea alegeri anticipate și îl amenință pe Bolojan: ‘Să nu ne facă să ne arătăm adevărata forță’

PSD ar vrea alegeri anticipate. Social-democrații avertizează cu alegerile anticipate, dacă Ilie Bolojan îi va da afară de la guvernare, după ce premierul a vorbit despre un posibil guvern minoritar. Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, ameninț, într-un interviu pentru RFI, cu „adevărata forță a PSD”.

 

Câciu spune că PSD poate declanșa alegerile anticipate, dacă Bolojan îi dă afară de la guvernare

 

”Sper să nu fim puși în situația să se vadă care este forța reală a PSD”, afirmă deputatul, care mai precizează: ”Din punctul meu de vedere, chiar dacă vom avea o sincopă în ceea ce privește premierul, această coaliție va continua”.

”Sunt afirmații făcute în defensivă, ca să spun așa, sunt, din punctul meu de vedere, aberații politice, raportat la realitatea politică din acest moment în Parlament, nu se poate forma nici un Guvern fără PSD, pentru că PSD are peste 30% în acest moment în Parlament, ca număr de parlamentari.

Dacă s-ar ajunge într-o ipoteză în care toate celelalte trei forțe politice proeuropene, USR, UDMR și PNL, nu ar mai dori să facă Guvern cu PSD, în cazul în care Guvernul acesta ar cădea, avem anticipate. Adică nu vom fi în situația, iar această chestiune chiar e o chestiune puțin de aroganță pe care unii o invocă, un Guvern minoritar.

O astfel de atitudine înseamnă să sfidezi voința poporului. PSD a câștigat alegerile. Un partid de pe locul trei ne spune că face Guvern minoritar, hai să vedem dacă există această variantă. Din punctul meu de vedere, nu există.”, a declarat Adrian Câciu.

„Chiar vrea să ne vadă adevărata forță?”

 

”Din punctul meu de vedere, domnul Bolojan trebuie să facă un singur lucru și simplu, să înțeleagă că nu este dictator, să înțeleagă că este premierul unei coaliții, să înțeleagă că această coaliție este formată din partide care au fost trimise în Parlament de către oameni și reprezintă electorate, poate diferite, dar electorate, categorii de cetățeni, care au dorințele lor, nevoile lor și care trebuie acoperite.

Cred că putem să avem dialog în continuare, adică aș vrea să fiu optimist, dar chestiunea asta radicală pe care o pune pe masă nu ține și sper să nu fim puși în situația să se vadă care este forța reală a PSD.”, a mai declarat Câciu.

-Publicitate-

Percheziții la medicul Cristian Andrei. Pe lunga listă de acuzații se află și cea de viol

UPDATE – Mediul Cristian Andrei a fost audiat, miercuri, la sediul Serviciului Investigații Criminale Sector 1, unde fusese adus în cătușe la finalul unei zile de percheziții, și va fi cercetat în libertate, potrivit Agerpres.

…………..

Polițiștii au făcut în miercuri dimineață, mai multe percheziții în București, Ilfov și Dâmbovița, unul dintre cei vizați fiind medicul psihoterapeut Cristian Andrei. Acesta este acuzat printre altele că ar fi exercitat fără să aibă dreptul profesia de psiholog, dar și de mai multe agresiuni sexuale la adresa unor paciente.

 

Medicul Cristian Andrei, dus la audieri. Este acuzat, între altele, de viol

 

Potrivit unui comunicat al Poliției Capitalei, „în perioada 01.07.2004-10.11.2025, un bărbat ar fi desfășurat activități specifice profesiei de psiholog, și nu ar fi absolvent al unei facultăți de psihologie acreditată și nu ar deține atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România”.

În același timp, în perioada 2019-2024, Cristian Andrei „ar fi indus în eroare trei persoane vătămate, toate de sex feminin, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că ar avea calitatea de psiholog și le-ar fi determinat să îi achite contravaloarea mai multor ședințe de psihoterapie, activitate pe care nu ar fi fost abilitat legal să o desfășoare.”

 

Acuzat de viol și hărțuire sexuală

 

Lista acuzațiilor formulate de polițiști e mai lungă și ea conține mai multe fapte de agresiune sexuală și una de viol.

T”otodată, din cercetări a rezultat că, în perioada 21.10.2019-15.03.2020, în cadrul unor ședințe de psihoterapie, desfășurate la sediul unui institut de profil, cu punct de lucru în municipiul București, Sectorul 1, al cărui președinte ar fi bărbatul în cauză, acesta ar fi exercitat acte de agresiune sexuală asupra unei persoane vătămate, profitând de starea de vulnerabilitate și dependență emoțională generată de relația terapeutică.

În același context și interval de timp, bărbatul ar fi săvârșit și infracțiunea de viol, constând în aceea că, profitând de imposibilitatea persoanei vătămate de a-și exprima voința, ar fi întreținut raport sexual cu aceasta.

De asemenea, la data de 09.01.2024, în cadrul unei ședințe de psihoterapie desfășurate la sediul aceluiași institut, cu punct de lucru în sectorul 2, profitând de starea de vulnerabilitate a unei alte persoane vătămate, aflate sub îngrijirea sa psihoterapeutică, sub pretextul desfășurării unui joc psihologic, ar fi exercitat acte de agresiune sexuală asupra acesteia, constând în cuprinderea de brațe și sărutarea forțată.

La data de 24.01.2024, în același loc, bărbatul ar fi încercat să comită o infracțiune de agresiune sexuală, prin constrângere, prin aceea că i-ar fi prins mâna persoanei vătămate și ar fi încercat să i-o aşeze, peste haine, pe zona lui genitală, iar ulterior ar fi încercat să o sărute, luând-o în brațe și strângând-o cu putere.

Totodată, la data de 18.11.2024, la sediul institutului cu un alt punct de lucru din Sectorul 1, folosindu-se de autoritatea funcției și de relația de subordonare față de o a treia persoană vătămată, studentă care desfășura activități practice sub coordonarea sa, bărbatul ar fi exercitat acte de agresiune sexuală, constând în atingerea acesteia pe sub haine, iar ulterior, prin constrângere, ar fi continuat actele de natură sexuală, inclusiv atingeri forțate, împiedicând persoana vătămată să se apere.”,arată comunicatul polițiștilor,potrivit b1tv.ro

 

Peste 20 de ani de impostură

 

De peste 20 de ani, doctorul Cristian Andrei, mediatizat drept unul dintre cei mai buni psihoterapeuți din România, primește bani pentru ședințe de psihoterapie, cu toate că nu deține un atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor. 

  • Cristian Andrei este medic psihiatru specializat în neuropsihiatrie infantilă din anul 1993. La acea vreme, psihoterapia nu era reglementată în România și nici nu exista vreo autoritate care să monitorizeze bunele practici în domeniul psihologiei. Absolvenții de medicină psihiatrică însă obțineau competențe de bază în psihoterapie la finalizarea licenței. 
  • Din 2004 însă, după înființarea Colegiului Psihologilor din România și după modificările aduse legislației, psihoterapia a devenit o specializare separată, care aparține exclusiv de Colegiul Psihologilor. Pentru practicarea ei este obligatorie completarea studiilor de către absolvenții de medicină și alte categorii din domeniile socio-umaniste, cu școli de formare în psihoterapie de lungă durată (de 2-3 ani) și doi ani de supervizare. 
  • Cristian Andrei nu bifează niciuna din cele două cerințe. 
  • Prima mențiune în spațiul public care îi atribuie lui Cristian Andrei titulatura de psihoterapeut datează din 2002, potrivit arhivei digitale Arcanum, în ziarul Evenimentul Zilei. De atunci, nimeni nu a pus la îndoială competențele dr. Cristian Andrei, inclusiv Colegiul Psihologilor din România, ca organism de monitorizare a bunelor practici în domeniu.
  • Pe acest fond a devenit unul dintre „cei mai cunoscuți psihologi din România” și protagonist al mai multor emisiuni cu teme din domeniul psihologiei. În realitate, competențele lui Cristian Andrei sunt de medic psihiatru pentru copii: diagnostichează și prescrie tratament psihiatric adolescenților și copiilor. 
  • Cristian Andrei și-a asumat titulatura de psihoerapeut în mod deschis din 1993 până în prezent, și, ocazional, și de „psiholog”, prin descrierile video-urilor sale de pe TikTok.
  • Confruntat de către PressOne cu aceste informații, medicul admite că nu are atestat de liberă practică  în psihoterapie și afirmă că nici nu are de gând să ceară unul. 
  • Sub o titulatură falsă, de mai bine de 20 de ani face psihoterapie cu clienți pe care îi consiliază fără să aibă pregătirea necesară. 
-Publicitate-

Cazul Abdullah Atas / Peste 1.000 de permisii acordate unor criminali în ultimii 2 ani

foto - Politia Romana

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Bogdan Burcu, a declarat marți, 27 ianuarie, la Digi24, că el a aprobat permisia de trei zile pentru afaceristul turc Abdullah Atas, condamnat definitiv în 2017 la închisoare pentru crimă şi care nu s-a mai întors în închisoare.

„Pentru permisiunile mai mari de o zi de ieşire din penitenciar, ele sunt analizate şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar ele sunt aprobate de către directorul general al ANP, adică de mine. Permisia de trei zile pentru acest deţinut (n. red. – cetăţeanul turc Abdullah Atas, care nu a revenit luni în penitenciarul Rahova) a aprobată de către subsemnatul”, a spus Bogdan Burcu.

Tot el a mai spus că a existat un aviz negativ de eliberare din pareta comisiilor, dar că a decis totuși să îi acorde permisia criminalului, explicând că s-a ghidat după standardele europene, cu referire la Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante din Consiliul Europei. Mai mult, recomandările CEDO prevăd ca, „în cazul pedepselor lungi, să existe măsuri progresive de contact cu comunitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieşire din penitenciar” ale deţinuţilor.

Amintim că Abdullah Atas, omul de afaceri turc condamnat definitiv în 2017 la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru uciderea unui polițist în 2015, a fost dat în urmărire internațională luni, 26 ianuarie, după ce nu s-a mai întors la Penitenciarul Rahova dintr-o permisie de trei zile.

 

Cazul Abdullah Atas scoate la iveală faptul că peste 1.000 de permisii au fost acordate unor condamnați pentru omor în ultimii 2 ani

 

Burcu a mai spus că peste 1.000 de permisii au fost acordate unor condamnați pentru omor în ultimii doi ani.

‘Din datele centralizate de noi, totalul deținuților condamnați pentru omor, omor calificat, tentativă la omor, tentativă la omor calificat, omor deosebit de grav – permisiuni de o zi, în 2024 au fost 525, iar în 2025 – 442. Permisiuni mai mari de o zi, în cursul anului 2025 au fost 98. Noi am propus ca să utilizăm brățări de monitorizare electronice pentru cei care lucrează în afara penitenciarului sau care beneficiază de aceste permisiuni de a ieși din penitenciar. Ne-am propus să achiziționăm circa 6.000 de brățări (…) În principiu, noi ne ghidăm după standardele CPT și recomandările CEDO, care recomandă ca inclusiv în cazul pedepselor lungi să existe măsuri progresive de contact cu comunitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieșire din penitenciar. Sigur, ANP ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieșire pentru oricare dintre deținuți. N-ar mai fi niciun risc, n-ar mai fi nicio problemă. Însă noi ne dorim ca administrație să întoarcem în societate niște persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării (…). Asta ne-am dorit cu toții, ca deținuții, chiar și criminali, când se întorc în societate să nu săvârșească alte infracțiuni’, a explicat Bogdan Burcu.

CITIT SI Un scandal de hărțuire sexuală explodează în sistemul penitenciar/Ce le scria șeful ANP, polițistelor

-Publicitate-

Orașe din România în topul celor mai scumpe din lume în 2026

foto - Facebook/Cluj-Napoca

A fost publicat topul anual al celor mai scumpe orașe din lume realizat de Numbeo, cea mai mare bază de date globală despre costul vieții. În total, au fost analizate 479 de orașe, dintre care 9 sunt din România.

 

Cele mai scumpe orașe din lume

 

Cum se calculează costul vieții și ce înseamnă acest clasament

Clasamentul Numbeo include 479 de orașe din întreaga lume și folosește New York ca punct de referință, cu un indice de 100, scrie oficiul de stiri.ro.

Sunt analizate mai multe componente: costul vieții fără chirie, costul chiriilor, prețurile alimentelor, restaurantele, precum și puterea de cumpărare locală.

Astfel, un oraș cu un indice de 50 este considerat, în medie, cu 50% mai ieftin decât New York, raportat la aceleași tipuri de cheltuieli.

Clasamentul celor mai scumpe 20 orașe în care poți locui:

  1. Zürich
  2. Geneva
  3. Basel
  4. Lausanne
  5. Lugano
  6. Bern
  7. New York
  8. Reykjavik
  9. Honolulu
  10. San Francisco
  11. Tel Aviv
  12. Seattle
  13. Oslo
  14. Singapore
  15. Londra
  16. Washington, DC
  17. San Jose
  18. Boston
  19. Charleston
  20. Copenhaga

 

București și Cluj, ce arată clasamentul și ce spun costurile zilnice

Bucureștiul este cel mai bine poziționat oraș din România, ocupând locul 296 din 479, cu un indice al costului vieții de 46,3.

Cu toate acestea, puterea de cumpărare locală rămâne scăzută, iar cheltuielile pentru ieșiri în oraș, restaurante și divertisment pot avea un impact semnificativ asupra bugetului lunar al locuitorilor.

Cluj-Napoca se află pe locul 309 în clasamentul global, la 13 poziții în spatele Bucureștiului.

Deși indicele general al costului vieții este ușor mai mic, Clujul se remarcă prin prețuri ridicate la chirii și restaurante, raportate la nivelul salariilor locale.

-Publicitate-

Bolojan nu exclude un guvern minoritar, după atacurile în rafală ale PSD-iștilor

foto: Facebook/Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, într-o intervenție la RFI, că nu exculde varinata unui guvern minoritar, asta în contextul tensiunilor tot mai mari din coaliția de guvernare și a atacurilor venite din partea PSD-iștilor.

 

Bolojan, gata să renunțe la coaliția cu PSD

 

„Nu poți să ai dezvoltare, politici predictibile, nu poți să-ți îmbunătățești cota de încredere dacă nu ai stabilitate în această coaliție și nu este foarte comod să ai 4 partide în coaliție, cu istorii complicate, cu conflicte între ele, dintre care unele să joace și rolul opoziției din interiorul guvernării.

Da, dacă din punct de vedere uman uneori nu este foarte confortabil să te întâlnești cu oameni în ședințe care se comportă absolut rațional și, după aceea, pe posturile de TV, în declarațiile publice sau prin postări îi vezi că au un comportament total diferit… Eu am încercat în toată această perioadă să nu potențez aceste conflicte. (…) În mod evident acest tip de colaborare, în care există în permanență formule de critici, de încercare de a ieși din orice zonă de responsabilitate care ar suna prost, de a bonifica doar lucrurile care sună bine din guvernare, nu cred că aduce niciun câștig nici celor care fac asta și nu aduce nici percepție de stabilitate în țară”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Întrebat dacă există și varianta unui guvern minoritar, prim-ministrul a răspuns:

„Într-o situație de criză politică am mai ajuns la guverne minoritare, nu exclud că în perioada următoare se pot întâmpla astfel de lucruri, dar cred că pentru țara noastră e de dorit să avem o stabilitate politică”.

La întrebarea moderatorului: Cum nu excludeți un guvern minoritar? Nu sunteți sigur de rocadă?

„Nu am vrut să spun că aceasta este o ipoteză de lucru, dar, atunci când apar crize politice, în situații cu Parlament pulverizat, se poate ajunge la un guvern minoritar. Ar fi însă o situație-limită și nu o încurajez, atâta timp cât există alternative, indiferent cine este premier”, a adăugat Bolojan.

CITITI SI – Liderii PSD, mesaj pentru „apostolul austerității”: Bolojan, obsedat de tăierea cu orice preț / Cred că ne retragem din Guvern

-Publicitate-