Acasă Blog Pagina 153

Guvernul taie peste 6.000 posturi de consilieri personali ai demnitarilor și aleșilor locali

foto - Pixabay.com

Guvernul Bolojan aplică o nouă măsură dură după Sărbători. Taie peste 6.000 posturi de consilieri personali ai demnitarilor și aleșilor locali, potrivit unui proiect de lege pregatit de către Guvern și analizat de Profit.ro. Prin această măsură este calculată o economie anuală de 362,6 milioane lei.

 

Peste 6.000 posturi de consilieri personali ai demnitarilor și aleșilor locali, desființate

 

În prezent, numărul de posturi în cabinet la nivelul administrației publice centrale variază între 9 posturi la cabinetul prim-ministrului și 1 post la cabinetul subsecretarului de stat și asimilatul acestuia.

La nivel local, numărul de posturi la cabinetul primarului și al viceprimarului variază între 6 posturi la cabinetul primarului general al municipiului București și un post pentru cabinetul viceprimarului de comună, oraș și municipiu.

Din totalul de posturi, guvernul va tăia 6.102, rezultând o economie anuală de 362.630.400 lei.

 

Câți consilieri vor avea demnitarii și aleșii locali

 

Numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei este:

a) 5 posturi în loc de 9 pentru cabinetul prim-ministrului;

b) 5 posturi în loc de 6 pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;

c) 3 posturi în loc de 4 pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;

d) 3 în loc de 4 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei Prim-Ministrului;

e) 3 în loc de 4 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;

f) 1 post în loc de 2 pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat și asimilatului acestuia din cadrul ministerelor și aparatului de lucru al Guvernului și consilierului de stat;

g) 1 post în loc de 2 pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat;

h) 4 în loc de 6 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului București;

i) 4 posturi pentru cabinetul președintelui consiliului județean și primarilor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale cu o populație peste 100.000 de locuitori;

j) 3 posturi pentru cabinetul primarilor de comună, oraș sau municipiu cu o populație între 30.000 – 100.000 de locuitori;

k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu populație între 10.000 – 30.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 30.000 – 100.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație de peste 100.000 de locuitori, viceprimarilor sectoarelor municipiului București, viceprimarilor generali ai municipiului București, vicepreședinților consiliilor județene, precum și pentru cancelaria prefectului;

l) 1 post pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație mai mică de 10.000 de locuitori și viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 10.000 – 30.000 de locuitori.”

-Publicitate-

CEC Bank introduce RoPay: plăți instant cu telefonul mobil, prin scanarea unui cod QR

CEC Bank
CEC-Bank

CEC Bank introduce RoPay: plăți instant cu telefonul mobil, prin scanarea unui cod QR

CEC Bank face un nou pas important în direcția digitalizării și lansează RoPay, un serviciu modern de plăți instant care permite transferuri rapide de bani direct de pe telefonul mobil, fără a fi nevoie de card sau de introducerea datelor bancare.

Noul serviciu, disponibil în aplicația CEC app, funcționează pe baza scanării unui cod QR: beneficiarul generează codul, iar plătitorul îl scanează și autorizează plata, totul în doar câteva secunde.

CEC-Bank-RoPay

Tranzacțiile sunt procesate în maximum 10 secunde, fiind ideale pentru plăți rapide între persoane fizice aflate în proximitate.

Prin RoPay, utilizatorii pot trimite sau solicita bani instant, la fel de simplu ca trimiterea unui mesaj. Plătitorul trebuie să aibă aplicația CEC app sau aplicația de mobile banking a unei bănci participante în schema RoPay, iar plata se finalizează rapid și în siguranță.

„Digitalizarea CEC Bank continuă, iar banca noastră este din nou un pionier pe piața bancară din România.

După ce, în urmă cu trei ani, am fost prima bancă ce a oferit transferuri instant folosind numărul de telefon ca alternativă la IBAN, suntem acum prima instituție care lansează RoPay – un serviciu de plăți mobile ce permite inițierea și încasarea facilă de plăți instant prin scanarea unui cod QR.

Clienții au nevoie doar de aplicația CEC app pentru a trimite sau solicita bani, rapid și intuitiv”, a declarat Mugur Podaru, Director Operațiuni la Distanță în cadrul CEC Bank.

Un avantaj major al serviciului RoPay este faptul că este gratuit, atât pentru plătitor, cât și pentru beneficiar, și poate fi utilizat non-stop, 24/7, indiferent de zi sau oră.

RoPay

RoPay a fost dezvoltat de TRANSFOND și este pus la dispoziția utilizatorilor prin aplicațiile de mobile banking ale băncilor comerciale din România. Schema de plăți este co-administrată de Asociația Română a Băncilor și TRANSFOND, care asigură și infrastructura centrală a serviciului.

-Publicitate-

Partidele au primit, în ianuarie, peste 14 milioane de lei subvenţii/ PSD a luat cei mai mulți bani

Peste 14.471.475 de milioane de lei au primit partidele politice, în ianuarie, subvenţii de la bugetul de stat, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Cele mai mari sume au revenit PSD, AUR şi PNL, transmite tvr.

PSD a primit 4.801.515 de lei, PNL 2.614.110 de lei, USR 1.855.474 de lei, AUR 2.839.211 de lei, Partidul Mişcarea Populară 67.932 de lei, Forţa Dreptei 64.505 de lei, S.O.S. România 1.234.237 de lei, POT 994.491 de lei.

În total, au fost alocaţi de la bugetul de stat 14.471.475 de lei pentru a subvenţiona partidele politice. Sumele au fost virate în conturile partidelor pe 13 ianuarie.

-Publicitate-

România va concura la Eurovision, după 2 ani de absență. În ce semifinală va concura

captura video Youtube

România revine la Eurovision după doi ani de absență. Înscrierile pentru Selecția Națională a concursului încep astăzi, 14 ianuarie, iar compozitorii pot trimite piese până pe 2 februarie, doar online, prin formularul de pe site-ul eurovisionromania.ro, a anunțat TVR.

 

Româania va concura la Eurovision 2026

 

Ediția din acest an se desfășoară în Viena, după ce Austria a câștigat finala Eurovision 2025. Tragerea la sorți a avut rolul de a stabili țările care vor intra în fiecare semifinală.

Semifinalele sunt programate pentru 12 și 14 mai. În prima semifinală vor urca pe scenă reprezentanții din Israel, Muntenegru, Estonia, Georgia, Portugalia, San Marino, Croația, Suedia, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia, Finlanda, Moldova și Grecia, scrie Ora De Sibiu.

România va concura în cea de-a doua semifinală, pe 14 mai, urmând să evolueze în prima parte a show-ului. În aceeași seară vor mai participa Albania, Danemarca, Armenia, Cipru, Elveția, Norvegia, Azerbaijan, Luxemburg, Malta, Bulgaria, Australia, Ucraina, Republica Cehă și Letonia, potrivit organizatorilor.

Calificarea în finală va fi decisă prin combinarea punctajelor acordate de juriile de specialitate cu voturile publicului, urmând ca primele zece melodii din fiecare semifinală să obțină un loc în actul final. Lor li se va alătura direct Austria, în calitate de câștigătoare a ediției precedente.

De asemenea, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit sunt calificate automat în finală, fără a participa în semifinale, datorită statutului lor de principali finanțatori ai concursului.

-Publicitate-

Procuror trimis la închisoare pentru violarea unei minore. Inițial, cazul fusese clasat

Un procuror din Iaşi, Constantin Daniel Bosînceanu, a fost condamnat miercuri la opt ani de închisoare pentru viol, într-un dosar în care este acuzat că a constrâns o minoră să întreţină, în mod repetat, raporturi sexuale.

Procurorul ar fi obligat minora prin violenţă fizică şi ameninţări cu moartea, au constatat anchetatorii.

Decizia a fost pronunţată de Curtea de Apel Bacău şi nu este definitivă.

„Condamnă pe inculpatul Bosînceanu Constantin Daniel la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol în formă continuată. În baza art. 67, alin.1 C. pen. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66, alin.1, lit. a), b) Cod Penal (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat). În temeiul art. 66, alin. 1 C. pen. interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a), b) Cod Penal (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat). Respinge acţiunea civilă promovată de persoana vătămată. (…) Dispune recoltarea de la inculpatul Bosînceanu Constantin Daniel a probelor biologice în vederea stocării acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare”, se arată în sentinţă, potrivit ziare.com

Iniţial, acest dosar a fost clasat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, ancheta fiind redeschisă după ce procurorul general Alex Florenţa a infirmat soluţia de clasare, la data de 30 august 2023. 

„În perioada septembrie 2015 – iunie 2017, inculpatul a constrâns persoana vătămată prin violenţă fizică, constând în ţinerea, imobilizarea şi dezbrăcarea forţată, precum şi prin ameninţarea cu moartea, să întreţină raporturi sexuale într-un apartament din municipiul Iaşi. De asemenea, prin ameninţare, inculpatul a determinat persoana vătămată să întreţină raporturi sexuale pe bancheta din spate a autoturismului, pe care l-a condus în locuri izolate din oraş. Din probele administrate, a reieşit că raporturile sexuale la care a fost constrânsă persoana vătămată au avut frecvenţa de unul sau două pe săptămână, de regulă în interiorul apartamentului şi, de două ori, pe bancheta din spate a autoturismului, sub ameninţarea permanentă că ceea ce i se întâmpla victimei era: secretul lor ce trebuie să-l păstreze până în mormânt şi dacă îl va divulga, va ajunge în mormânt în locul secretului”, transmitea Parchetul General într-un comunicat de presă. 

În rechizitoriu s-a reţinut că procurorul a acţionat cu intenţie directă, prevăzând şi dorind producerea urmărilor, constând în lezarea libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a victimei şi cunoştea că, în perioada infracţiunii comise împotriva ei, persoana vătămată a avut vârsta cuprinsă între 15 ani şi 17 ani.

-Publicitate-

European Aquatics: David Popovici, ales cel mai bun înotător din Europa în 2025

David, Popovici
Campion-David-Popovici

Sportivul român David Popovici a fost ales cel mai bun înotător european al anului 2025, conform anchetei forului continental, a anunţat, pe Facebook, European Aquatics.

https://www.facebook.com/EuropeanAquatics1927/posts/pfbid02E3DQUQw3JKmRt2MPmJj7sRzSEtY9Rst69GANZXN4NKujG5orBdZQSuow6Dyekpgil

Popovici a obţinut două titluri mondiale anul trecut, la Singapore, în probele de 100 m liber şi 200 m liber.

De asemenea, înotătorul român a cucerit două medalii de aur (100 m liber, 200 m liber) şi una de bronz (50 m liber), la Campionatele Europene Under-23 de la Samorin (Slovacia).

Trofeul European Aquatics la feminin a fost acordat olandezei Marrit Steenbergen.

-Publicitate-

Explozia din Rahova. Piedone: Proprietarii apartamentelor afectate, scutiți de plata impozitelor

foto - ISU

Proprietarii apartamentelor din blocul din Strada Vicina afectat de o puternică explozie în 2025 au fost scutiți de plata taxelor și impozitelor din acest an printr-o decizie a primarului Sectorului 5, Vlad Popescu-Piedone.

Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 5 transmis miercuri, decizia a fost luată având în vedere prejudiciile suferite și imposibilitatea utilizării imobilelor de către proprietari.

În cazul în care există persoane care au achitat deja taxele și impozitele, acestea vor putea depune o solicitare către Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 5 pentru restituirea banilor.

Măsura a fost adoptată în temeiul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care permit autorităților administrației publice locale acordarea de scutiri sau reduceri de la plata impozitelor în situații excepționale. La baza aplicării legii stau mai multe rapoarte și hotărâri întocmite de Inspectoratul de Stat în Construcții și Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență, se explică în comunicatul administrației locale.

‘Am decis scutirea de la plata taxelor și impozitelor locale pentru proprietarii apartamentelor din blocul în care s-a produs explozia din 2025. După o astfel de pierdere, acești oameni nu trebuie să mai suporte taxele și impozitele aferente anului 2026. Este o măsură de solidaritate și de sprijin concret pentru cetățenii care s-au confruntat, peste noapte, cu o situație dramatică. Prioritatea noastră este siguranța oamenilor și sprijinirea lor reală în momente dificile. Sectorul 5 este o comunitate, iar când unii dintre noi suferă datoria noastră este să fim alături de ei cu măsuri concrete’, a declarat Vlad Popescu-Piedone.

În urmă cu câteva săptămâni, Consiliul local a adoptat o altă măsură de susținere a persoanelor afectate de explozie prin decontarea costurilor pentru rebranșarea la sistemele de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale, se amintește în comunicat.

 

https://www.facebook.com/PrimariaSectorului5Bucuresti/posts/pfbid02CkjTxxZeJtpr83zQrMXHvPBLwJkSNpxFGWD6BJ52TPpkbyCHS4vggGZG1BHwQziJl

-Publicitate-

Manelistul Dani Mocanu cere la ICCJ anularea condamnării pentru tentativă la omor

foto - Politia Romana

Manelistul Dani Mocanu a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție o cerere de recurs în casație, o cale extraordinară de atac, prin care solicită să-i fie anulată condamnarea de patru ani de închisoare primită în luna noiembrie 2025 pentru tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.

O cerere de recurs în casație a depus și fratele manelistului, care are de executat o pedeapsă de șapte ani.

Procesul nu are încă stabilit un termen de judecată, potrivit Agerpres.

Frații Mocanu au fugit din România înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, fiind localizați în Italia, de unde autoritățile române încearcă să-i aducă în țară.

În prezent, ei se află în arest la domiciliu, iar pe 20 ianuarie au termen la Curtea de Apel din Napoli, unde se judecă cererea de predare formulată de autoritățile române.

Cei doi sunt acuzați că, în anul 2022, au bătut cu o rangă un bărbat într-o benzinărie din municipiul Pitești. Agresiunea a avut loc în noaptea de 18 spre 19 august 2022, polițiștii intervenind la fața locului în urma unui apel la 112.

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a eliberat din închisoare mai multe personaje importante din lumea politică și oameni de afaceri, prin admiterea unor recursuri în anulare. 

-Publicitate-

Julio Iglesias, acuzat de ‘trafic de persoane’ și ‘delicte sexuale’

foto - Facebook/Julio Iglesias

Două femei îl acuză pe cântărețul spaniol Julio Iglesias (82 de ani) că le-ar fi agresat sexual în timp ce lucrau pentru el și susțin că acesta a „normalizat abuzul” într-un mediu coercitiv, amenințător și violent.

Dezvăluirile, publicate în articole ale site-ului de știri spaniol elDiario.es și ale publicației americane Univision, sunt investigate de justiția spaniolă.

‘Laura și Rebeca (pseudonime, n.r.) ar fi suferit multiple forme de violență – sexuală, psihologică, fizică și economică – din partea lui Julio Iglesias în perioada ianuarie – octombrie 2021’, au declarat aceste organizații în două comunicate emise separat, dar similare, transmite

‘La 5 ianuarie, Parchetul (spaniol) a fost informat despre fapte ‘susceptibile să constituie un delict de trafic de persoane în scopul impunerii muncii forțate și servituții’, ‘încălcări ale libertății și integrității sexuale, cum ar fi hărțuirea sexuală’, precum și un delict de vătămări corporale și încălcări ale drepturilor muncii’, au continuat acestea.

BBC News a încercat să contacteze reprezentanții lui Julio Iglesias pentru un punct de vedere, însă până în prezent nu a primit niciun răspuns, transmite RRA.

Una dintre femeile intervievate, o menajeră din Republica Dominicană, a declarat că acesta o chema frecvent în camera sa la finalul zilei și o atingea necorespunzător, fără consimțământ.

„Mă folosea aproape în fiecare noapte”, a spus ea. „Mă simțeam ca un obiect, ca o sclavă”, a adăugat femeia.

Tânăra a mai susținut că Julio Iglesias a obligat-o să ia parte la relații sexuale alături de o altă angajată. Ea a relatat, de asemenea, că artistul ar fi pălmuit-o.

Cealaltă femeie, o fizioterapeută venezueleană, a declarat că Julio Iglesias i-a atins sânii și a sărutat-o pe gură împotriva voinței sale. Ea a adăugat că acesta o amenința constant cu concedierea, îi controla alimentația și o întreba despre ciclul menstrual.

„Îmi spunea mereu că sunt grasă și că trebuie să slăbesc”, a afirmat ea, descriind un mediu de lucru în care „abuzul era normalizat”.

Deși a spus că i-a respins frecvent avansurile sexuale, ea a adăugat: „Erau fete care nu puteau spune nu. Și făcea ce voia cu ele”.

elDiario.es și Univision, care au investigat cazul timp de trei ani, afirmă că acuzațiile sunt susținute de dovezi documentare, inclusiv fotografii, înregistrări telefonice, mesaje text și rapoarte medicale.

Articolele lor citează și alți foști angajați ai lui Julio Iglesias, care descriu o atmosferă amenințătoare și extrem de stresantă pentru cei care lucrau pentru el.

Cele două femei au depus o plângere penală pe 5 ianuarie împotriva lui Julio Iglesias pentru agresiune sexuală și trafic de persoane, la instanța națională, care investighează infracțiuni presupus comise în afara granițelor Spaniei.

-Publicitate-

MAE explică poziția României privind acordul UE–Mercosur

foto - Facebook/Nicusor Dan

Ministerul Afacerilor Externe vine cu precizări în privința acordului UE–Mercosur și transmite că a respectat instrucțiunile stabilite de Consiliul miniștrilor Economiei din Uniunea Europeană.

Potrivit MAE, negocierile au avut loc atât pe filiera comercială, cât și la nivelul liderilor politici. În urma acestora, au fost obținute garanții pentru fermierii din România, inclusiv o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate, precum și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole provenite din America de Sud.

Ministerul de Externe precizează că decizia este în conformitate cu înțelegerile stabilite de partidele din coaliția de guvernare. Etapa finală a procesului decizional la nivel național va fi adoptarea de către Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE–Mercosur.

https://www.facebook.com/mae.romania/posts/pfbid0MGUP6SctuBEgKhFf6f9MqFoxG9Aszz9dFGqEu11LduuG6nCh9ACDstGCaLUXNoDKl

„Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (link în primul comentariu).

În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv.
Aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023.
Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European. De asemenea, Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate.
Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European.
Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.
Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.

Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur.”, transmite MAE, pe Facebook.

-Publicitate-