Acasă Blog Pagina 243

Petrișor Peiu (AUR): „Triunghiul Bermudelor a înghițit „reforma” coaliției pentagonale”

#image_title

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că execuția bugetară pe primele șase luni confirmă falimentul guvernării pentagonale: deficitul a ajuns la 70 de miliarde de lei, deși statul a strâns mai mulți bani ca niciodată din taxe, accize și contribuții, sacrificând consumul și blocând economia.

„Avem execuția bugetară pe primele șase luni ale pentagonalei – curcubeu: venituri de 310 miliarde de lei, cheltuieli de 380 miliarde de lei , deficit bugetar de 70 de miliarde de lei, cu 6 miliarde de lei mai mare decât cel de pe primul semestru al anului trecut! 3,68% din PIB este deficitul bugetar calculat până la finalul lui iunie 2025, mai mare chiar decât cel 3,62%, calculat la finalul lui iunie 2024.

Guvernul Ciolacu a crescut povara fiscală anul trecut în decembrie și statul a adunat mai mulți bani la buget: din impozitul pe profit a strâns 17,2 miliarde de lei pe primele șase luni din 2025 (plus 10%), pentru că a scăzut pragul până la care microîntreprinderile plăteau impozit pe cifra de afaceri, din impozitul pe veniturile cetățenilor a strâns peste 30 de miliarde de lei (plus 21%), pentru că au dispărut facilitățile pentru IT, agricultură și construcții, din accize au strâns 22 de miliarde de lei (plus de 12%), pentru că au crescut accizele.
Numai că, ce să vezi, au blocat consumul, principalul motor al economiei, astfel încât principalele venituri la buget, cele din TVA , au crescut doar cu 3,8% (sub rata inflației) până la 59 de miliarde de lei.

O sumă colosală a adunat statul și din contribuțiile sociale și cele de sănătate, peste 103 miliarde de lei, cu aproape 12% mai mult decât anul trecut , ca efect al eliminării înlesnirilor fiscale pentru angajații din IT, agricultură, industrie alimentară și construcții.
Cum funcționează triunghiul Bermudelor pentru bugetul statului? Simplu: oricât de mulți bani strângi în vistierie, pentagonala de la guvernare îi va cheltui pe toți, plus încă ceva.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10%, până la 85 de miliarde de lei, cheltuielile pe bunuri și servicii au rămas la 45 de miliarde de lei, cheltuielile cu dobânzile au explodat până la peste 25 de miliarde de lei, cu 43% mai mult decât anul trecut, cheltuielile de asistență socială (de fapt schema de ajutoare sociale date pentru a compensa prețurile gigantice de la alimente, gaz și electricitate,) au ajuns la peste 126 de miliarde de lei, cu peste 15% mai mari decât cele de anul trecut.

Practic, din fiecare 100 de lei cheltuiți de guvern, guvernul încasează 81 de lei și împrumută 18 lei!
Anomaliile din triunghiul Bermudelor financiar sunt mari și reprezintă o rușine pentru administrația pentagonalei:

– cheltuielile cu dobânzile (peste 25 de miliarde de lei) sunt mult mai mari decât impozitul pe profit strâns (17 miliarde de lei);

– cheltuielile cu asistența socială sunt mult mai mari )126 de miliarde de lei) decât sumele strânse din contribuții (103 miliarde de lei), pentru că statul acordă vouchere peste vouchere acolo unde ar putea să reducă prețurile printr-o mai bună administrarea (cine s-o facă, însă, Anastasiu?);

– deși au luat cu 30% mai mult din fondurile europene, deficitul bugetar tot a crescut, pentru că toți banii suplimentari au fost cheltuiți ineficient și s-au suplimentat contractele deja semnate, peste limita oricărei decențe. Simplu : au încasat 25 de miliarde din fonduri europene, dar au cheltuit 29 de miliarde pentru proiectele realizate!

Cheltuielile pentru investiții au urcat de la 46 de miliarde de lei anul trecut la 50 de miliarde de lei anul acesta, deși s-au realizat mai puține „obiective”, adică, de fapt, au crescut nejustificat prețurile contractelor.

Filosofia fiscală a pentagonalei de la guvernare s-a dovedit , încă o dată , falimentară: s-au bazat pe prețurile uriașe de la energie și pe creșterile de salarii, dar au blocat creșterea economică și au menținut la cote imposibil de suportat rata inflației. Stagflație este fenomenul care descrie economie noastră de astăzi.

Guvernarea coaliției pentagonale este un cocktail otrăvitor de „nu vreau”, „nu pot” și „nu știu”!” a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

-Publicitate-

Românii plătesc pentru turismul concubinei lui Nicușor Dan

#image_title

Mirabila Grădinaru, concubina lui Nicușor Dan, l-a însoțit în vizita oficială din Austria, deși nu are absolut nicio calitate oficială. Nu este soție, nu este funcționar public, nu apare în niciun document oficial. Cu toate acestea, apare în fotografii, în anturajul prezidențial și, cel mai probabil, pe nota de plată a contribuabililor.

Românii au dreptul să întrebe: de ce plătesc din buzunarul lor vacanțele unei doamne care nu figurează nicăieri în structura statului? Legea interzice explicit folosirea fondurilor publice pentru persoane care nu fac parte din delegația oficială. Dar în România lui 2025, pare că iubita președintelui e tratată ca primă doamnă fără să fi fost aleasă, fără să fie căsătorită și fără să dea vreo explicație.

Mai grav, nu există declarație de avere comună, nu există transparență privind cheltuielile familiei prezidențiale. Într-o țară în care românii sunt taxați la sânge, în care se vorbește de austeritate și de reduceri bugetare, președintele Nicușor Dan o plimbă pe doamna Grădinaru în delegații externe. De drag? De protocol? Sau pur și simplu de nepăsare față de lege?

Adevărul trebuie spus: românii nu mai vor să finanțeze turismul romantic al celor aflați la putere. Dacă domnul Dan vrea să călătorească în cuplu, e liber s-o facă, dar nu pe banii noștri.

-Publicitate-

După Anastasiu, Neacșu trebuie să plece. Are condamnare penală! Infractor de drept comun

#image_title

Dragoș Anastasiu a plecat. A fost scos din joc rapid, fără explicații clare, într-un guvern în care interesele politice contează mai mult decât competența sau transparența. Dar dacă tot vorbim despre curățenie în Guvern, următorul care trebuie să plece este Marian Neacșu. Și aici nu mai vorbim de impresii sau de bârfă politică, ci de fapte clare, condamnate definitiv de instanță.

Marian Neacșu este condamnat penal pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la propriul birou parlamentar. A încasat bani publici pentru a-și răsplăti familia. Asta înseamnă abuz de funcție și furt mascat. Este definiția pură a infractorului de drept comun, ascuns sub costum și funcții publice.

Faptul că încă este vicepremier arată că guvernul Bolojan nu vrea reformă, ci reciclarea penalilor, într-un decor nou. Nu poți clădi nimic bun cu oameni compromiși, iar Neacșu compromite întreaga idee de guvernare.

Dacă Anastasiu a plecat pentru imagine, Neacșu trebuie să plece pentru lege. Sau Guvernul recunoaște oficial că România este condusă de condamnați.

-Publicitate-

Austriecii au tăiat pădurile, francezii ne-au luat apele, iar noi rămânem cu inundațiile

#image_title

Ăștia-s „partenerii” strategici? Austriecii, cu toporul-ntr-o mână și contractul-n cealaltă, ne-au lăsat munții chei ca-n palmă. Păduri seculare făcute rumeguș pentru profitul lor și comisioanele băieților deștepți de pe aici. Și când viitura mătură sate întregi, tot ei ne țin prelegeri despre ecologie. Au uitat să zică că fără păduri, apa vine ca nebuna — fără frână, fără milă.

Între timp, francezii ne-au luat și apele. Prin companiile lor „strategice”, controlează rețelele de apă din tot mai multe orașe. Plătim ca în Occident, dar trăim ca-n Evul Mediu: cu țevi ruginite, cu presiune zero și cu facturi uriașe. Iar dacă un țăran vrea să ia o găleată de apă din râu, statul sare pe el cu avize, amenzi și dosare. Dar când vine viitura, autoritățile nu mai sunt de găsit. Doar vin, dau mâna cu sinistrații și pleacă la poze.

Românii rămân cu casele distruse, cu pământul luat de apă și cu întrebarea în gât: de ce trebuie să plătim noi pentru ce au făcut alții? Răspunsul e simplu și dureros: pentru că ne-am lăsat conduși de trădători care au dat totul pe nimic. Pădurile — luate. Apele — luate. Demnitatea — dusă. Și când ne trezim în noroi, ni se spune să fim recunoscători că suntem în Europa.

Realitatea e crudă: noi am rămas cu inundațiile, ei cu profiturile. Dar poate nu pentru mult timp. Pentru că apa trezește. Și s-ar putea ca următorul val să nu mai spele doar ulițele, ci și impostura care ne-a adus aici.

-Publicitate-

Infrastructură 5: Intervenție finalizată în zona Progresul!

Facebook - Infrastructură 5

Infrastructură 5, companie din cadrul Primăriei Sectorului 5, anunță că a finalizat lucrările în zona Progresul.

https://www.facebook.com/infrastructurasector5/posts/pfbid0262ebNhYLWzB3MPjK6GcyAY79G69hmFzZ88tQidUK6XfkLK4451MQa3RBQDRoy7pbl

Infrastructură 5: Lucrările din zona Progresul, finalizate

 

„Am intervenit pentru remedierea carosabilului în proximitatea zonei Progresul, acolo unde au fost necesare reparații locale pentru siguranța circulației rutiere.

Lucrările au fost executate cu celeritate, asigurând un minim de disconfort pentru participanții la trafic.”, transmite compania.
-Publicitate-

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni. Vor fi ploi în aproape toată țara

foto: Freepik.com

Ultima săptămână a lunii iulie vine cu vreme în răcire la nivelul întregii țări, potrivit prognozei meteo pentru perioada 28 iulie – 10 august emise luni de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Iar luna august va începe cu ploi în majoritatea regiunilor.

 

Prognoza meteo pentru perioada 28 iulie – 10 august

 

În Banat, în perioada 28 iulie – 1 august, media zilnică a temperaturilor maxime se va situa în jurul valorii de 27 de grade, cu valori mai scăzute în 29 iulie, când media va fi de 24…25 de grade. În primele zile din august se va încălzi, astfel vremea va deveni călduroasă, cu o medie a maximelor de 32…33 de grade. După 5 august este estimată o nouă scădere a temperaturii, astfel la nivel regional maximele vor fi în general de 28…29 de grade. Minimele termice vor fi în medie de 16 grade în primele două zile, vor scădea la 13…14 grade în perioada 31 iulie – 2 august, apoi vor crește la 17 grade în 4 și 5 august, iar la finalul intervalului se vor situa în jurul a 14 grade.

Vor fi ploi în primele zile, iar cu o probabilitate ridicată și în perioada 4 – 9 august. În restul intervalului ploile vor fi izolate, transmite Agerpres, citând ANM.

În Crișana, în perioada 28 iulie – 1 august, media zilnică a temperaturilor maxime se va situa în jurul valorii de 26 de grade, cu valori mai scăzute în 29 iulie, când va scădea la 24 de grade. În primele zile din august se va încălzi, astfel vremea va deveni călduroasă, cu o medie a maximelor de 30…32 de grade. După 5 august este estimată o nouă scăderea a temperaturii, astfel la nivel regional maximele vor fi în general de 26…28 de grade. Minimele termice vor fi în scădere de la o medie de 16 grade, până la 13…14 grade în perioada 31 iulie – 2 august, apoi vor crește la 16 grade în 4 și 5 august și vor scădea din nou la 13…14 grade la finalul intervalului.

Vor fi ploi în primele zile, iar cu o probabilitate ridicată și în perioada 4 – 9 august. În restul intervalului ploile vor fi izolate.

În Transilvania, luni (28 iulie) vor fi maxime termice în jurul a 29 de grade, însă marți (29 iulie) se va răci semnificativ, iar media valorilor termice va fi de 22 de grade. După 30 iulie vor fi alternanțe termice în jurul normelor climatologice, cu o medie a temperaturilor maxime de 25…27 de grade, mai ridicate în perioada 3 – 5 august când se vor atinge 29…30 de grade. Minimele termice vor fi în scădere de la o medie de 15…16 grade în primele zile, până la 12 grade în perioada 31 iulie – 3 august, apoi vor crește la 14 grade în 5 și 6 august și vor scădea din nou la 12 grade la finalul intervalului.

Vor fi ploi în perioada 28 – 30 iulie, când local pot fi cantități de apă însemnate, iar după 5 august urmează un nou interval cu ploi în cea mai mare parte a regiunii.

Răcirea vremii va continua în Maramureș, iar pentru luni (28 iulie) sunt estimate temperaturi maxime de 27…28 de grade și marți de 22…23 de grade. La final de iulie și în prima zi de august vor fi temperaturi maxime de 24…25 de grade, valori mai ridicate sunt estimate în perioada 3 – 5 august când se vor atinge 28…29 de grade, apoi caracteristice vor fi temperaturile în jurul a 26 de grade. Minimele termice vor fi în scădere de la o medie de 15…16 grade în primele zile, până la 12 grade în perioada 31 iulie – 3 august, apoi vor crește la 14…15 grade în 5 și 6 august și vor scădea din nou la 12 grade la finalul intervalului.

În perioada 28 – 30 iulie vor fi ploi, local însemnate cantitativ, iar după 5 august probabilitatea pentru ploi va crește din nou.

În Moldova, luni (28 iulie) vremea va fi călduroasă, local caniculară în jumătatea de sud a regiunii, astfel că media temperaturilor maxime va fi de 33 de grade, însă marți (29 iulie) se va răci semnificativ, iar valorile termice se vor situa în jurul a 24 de grade. După 30 iulie vor fi alternanțe termice în jurul normelor climatologice, cu o medie a temperaturilor maxime de 26…28 de grade, mai ridicate în perioada 3 – 5 august când se vor atinge 30…31 de grade. Minimele termice vor fi în scădere de la o medie de 19 grade în primele zile, până la 14 grade în perioada 31 iulie – 2 august, apoi vor fi alternanțe în jurul valorii de 15 grade.

Vor fi ploi în perioada 28 – 30 iulie, când și cantitățile de apă vor fi însemnate, iar cu o probabilitate ridicată și în perioada 5 – 9 august. În restul intervalului ploile vor fi izolate.

În Dobrogea, valul de căldură se va diminua în intensitate, însă luni va mai fi caniculă în partea continentală a regiunii, media maximelor urmând a fi de 34 de grade. În restul intervalului vor fi alternanțe termice, astfel maximele vor fi în general între 29 și 32 de grade. În primele nopți temperaturile vor fi de peste 22 de grade, în cea mai mare parte a regiunii, iar după 30 iulie media temperaturilor minime va fi cuprinsă între 18 și 20 de grade.

Probabilitatea pentru ploi va fi relativ ridicată în perioada 29 iulie – 1 august și între 6 și 9 august.

Și în Muntenia valul de căldură se va diminua în intensitate, însă luni va mai fi caniculă în special în sudul și estul regiunii unde temperaturile maxime vor fi în general de 36…37 de grade. Marți se va răci semnificativ și este prognozată o medie a temperaturilor maxime în jurul a 29 de grade, valori ce se vor menține fără variații semnificative până pe 1 august. În primele zile din august (2 – 5 august) se va încălzi, astfel vremea va deveni călduroasă, posibil caniculară la câmpie, cu o medie a maximelor de 33…34 de grade, iar după acest interval este estimată o nouă scăderea a temperaturii, astfel la nivel regional maximele vor fi în general de 30…31 de grade. Minimele termice vor fi în medie de 19…20 de grade în primele două zile, vor scădea la 15…16 grade în perioada 31 iulie – 3 august, apoi vor crește la 18 grade în 4 și 5 august, iar la finalul intervalului se vor situa în jurul a 15 grade.

Vor fi intervale cu ploi în perioada 28 iulie – 1 august, iar cu o probabilitate în creștere și între 6 și 8 august.

În Oltenia, vremea va intra într-un proces de răcire astfel de la o medie a temperaturilor maxime de 32 de grade luni (28 iulie), se va ajunge la 28 de grade marți (29 iulie). După 30 iulie vor fi alternanțe termice, cu o medie a temperaturilor maxime de 29…31 de grade, mai ridicate în perioada 3 – 5 august când se vor atinge 33…34 de grade, iar vremea va deveni din nou călduroasă, posibil caniculară la câmpie. Minimele termice vor fi în scădere de la o medie de 18 grade în primele zile, până la 15 grade în perioada 31 iulie – 3 august, apoi vor crește la 17 grade în 5 și 6 august și vor scădea din nou la 14…15 grade la finalul intervalului.

Vor fi ploi locale în perioada 28 iulie – 1 august, iar cu o probabilitate în creștere și după 6 august.

La munte, în prima zi din săptămână media temperaturilor maxime pentru întreaga zonă va fi de 20 de grade, astfel de valori urmând a se înregistra și în zilele de 3, 4 și 5 august. În restul intervalul de anticipație caracteristice vor fi valorile termice maxime de 16…17 grade. Media temperaturilor minime va oscila între 8 și 12 grade.

În perioada 28 – 30 iulie vor fi ploi însemnate cantitativ în cea mai mare parte a zonei montane, iar un nou episod cu ploi pe arii mai extinse ar fi posibil între 5 și 9 august. În restul intervalului ploile vor fi de scurtă durată și pe arii restrânse, în special în timpul după-amiezelor. 

-Publicitate-

Una din cele două piste ale Aeroportului Otopeni, închisă pentru reparații, în plin sezon al vacanțelor

Una dintre cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă a fost închisă pentru reparații, în plin sezon al vacanțelor. Pista va fi reasfaltată și se vor înlocui inclusiv lămpile de balizaj, potrivit Digi24.

Lucrări la una dintre cele două piste ale Aeroportului Otopeni

 

Lucrările vor dura toată săptămâna, transmite sursa citată. 

În paralel cu lucrările la pistă, se execută lucrări de înlocuire a punților de îmbarcare în aeronave, însă Compania Națională Aeroporturi București susține că nu vor fi afectate zborurile, iar dacă în prezent sunt aeronave care au întârzieri la decolare chiar și de 20 sau 30 de minute, motivul principal pentru care au fost înregistrate aceste întârzieri este faptul că aeronavele aterizează cu întârziere din cauza aglomerațiilor de pe alte aeroporturi.

 

Aeroportul Internațional Henri Coandă București

 

 

Aeroportul Internațional Henri Coandă (IATA: OTP, ICAO: LROP) este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din București (cel de al doilea fiind Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În anul 2018 pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 13.824.830 de pasageri.

Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional Otopeni, potrivit Wikipedia.

-Publicitate-

De la 1 august se va plăti CASS și pentru pensiile private

fondurilor pensii private
pensii-private

Din 1 august, românii vor plăti contribuția la sănătate (CASS) și pentru pensiile din sistemul administrat privat (Pilonul II și III). Măsura face parte din primul pachet fiscal adoptat de Guvern pentru a acoperi din deficitul bugetar. Contribuția, în valoare de 10%, se achită pentru încasările care depășesc plafonul de 3.000 de lei.

 

CASS pentru pensiile private, de la 1 august

 

Potrivit Hotnews, BCR Pensii a anunțat deja pe pagina sa online că de la 1 august va reține CASS :

„Începand cu 01 august 2025, la plata activului acumulat la Pilonul II și Pilonul III, se va reține contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru partea din venitul din pensie care depășește 3.000 lei, conform dispozițiilor legale aplicabile.

Pentru dosarele în curs de analiză pentru care plata va fi efectuată după 01 august 2025, BCR Pensii va calcula și va reține sumele respective, conform prevederilor legale aplicabile la data plății activului”, spune compania.

Ce spune George Moț despre plata CASS

 

Fondatorul desprepensiiprivate.ro, George Moț, a declarat că mecanismul poate fi considerat o dublă taxare de către stat.

„De exemplu, dacă ai contribuit cu 30.000 de lei, dar la final contul tău valorează doar 28.000 de lei, nu înseamnă doar o pierdere de 2.000 lei. Pentru că statul te va taxa cu CASS la suma totală (28.000-3.000)*10% = 2.500 lei. Ceea ce înseamnă că în final tu vei încasa de fapt doar 25.500 lei.

Nu numai atât! Venitul din pensii private este compus din contribuțiile pe care le plătești plus eventualul câștig (sau pierdere). Iar contribuțiile pe care le-ai făcut deja către fondul tău de pensii provin din venituri pe care ai plătit deja CASS. Iar la plata pensiei private vei mai plăti încă o dată CASS pe aceleași sume. Adică dublă taxare!”, a explicat George Moț, pe contul de LinkedIn.

Amintim că, tot de acum, vor mai plăti CASS pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei și persoanele în concediu de îngrijire a copilului.

-Publicitate-

Guvernarea PSD-PNL sacrifică agricultura românească pentru interese străine

#image_title

Fermierii români sunt lăsați de izbeliște, în ciuda faptului că România are unul dintre cele mai fertile pământuri din Europa. În loc să fie sprijiniți, agricultorii noștri primesc cele mai mici subvenții din întreaga Uniune Europeană. În acest timp, statele occidentale își susțin fermierii cu miliarde de euro, iar supermarketurile din România sunt invadate de produse străine, adesea mai ieftine doar pentru că sunt masiv subvenționate în țările de origine.

Costurile de producție au explodat: motorina, îngrășămintele, energia – toate au prețuri uriașe. Iar fermierii români vând laptele, grâul, carnea sau porumbul sub prețul de producție. E o condamnare economică pe care guvernele PSD și PNL o privesc pasiv, fără să ia nicio măsură reală.

Nu există o strategie națională de protejare a agriculturii, nu există un plan pentru procesarea produselor agricole în România, nu există protecție în fața importurilor masive care distrug piața locală. În schimb, avem târguri electorale, poze cu miniștri prin ferme și promisiuni aruncate în vânt.

Rezultatul? Mii de ferme sunt în pragul falimentului, tinerii fug de agricultură, iar terenurile riscă să ajungă în mâinile marilor corporații străine. Satele se depopulează, iar România devine tot mai dependentă de mâncarea altora.

Fermierii români nu cer favoruri, ci șanse egale. Statul are obligația să-și apere producătorii, nu să-i sacrifice în numele „pieței libere”. Cine își bate joc de fermieri, își bate joc de hrana noastră, de siguranța națională și de viitorul României.

-Publicitate-

Guvernul tace, România plătește: miliarde către UE, sărăcie acasă

#image_title

România varsă anual miliarde de euro în bugetul Uniunii Europene, bani proveniți direct din taxele și impozitele plătite de români. În schimb, primim înapoi firimituri, condiționate de o birocrație umilitoare, ruptă complet de realitățile noastre locale. Guvernanții noștri acceptă fără să crâcnească această relație inechitabilă, în care suntem tratați ca o periferie utilă, nu ca un partener egal.

În teorie, fondurile europene ar trebui să ajute la reducerea decalajelor de dezvoltare. În realitate, România a rămas în urmă mai mult ca niciodată. În 1989 eram cu 10 ani în spatele Occidentului. Azi, după 17 ani de integrare, decalajul a crescut la peste 25 de ani. În sute de comune nu există drumuri asfaltate, canalizare sau acces la apă curentă. În unele zone, viața arată ca în anii ’60, dar Bruxelles-ul ne cere piste de biciclete și tranziție verde, în timp ce noi nu avem încă lumină în sate.

Totul este decis de ghiduri și axe de finanțare făcute să se potrivească intereselor altora. Proiectele vitale pentru români sunt respinse pentru că „nu se încadrează”. România are nevoie de conducte, dar primește consultanță, cursuri și studii de fezabilitate.

Guvernul tace. Se înclină. Nu luptă pentru o finanțare corectă. Nu impune nevoile reale ale poporului român la masa deciziilor. Acceptă acest tratament de rangul doi și întreține iluzia unei „solidarități europene” care există doar în discursuri.

România nu mai are voie să fie colonie economică. Este timpul să ne cerem drepturile, să ne apărăm resursele și să ne reconstruim țara pe baza propriei viziuni – nu pe termenii impuși de alții.

-Publicitate-