Acasă Blog Pagina 255

Volumul lucrărilor de construcții a crescut în România: ce arată datele oficiale pe primele 5 luni din 2025

construcții România INS
constructii-Romania

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), volumul lucrărilor de construcții din România a înregistrat o creștere de 5,6% în primele cinci luni din 2025, față de perioada similară a anului trecut, în varianta de serie brută. În ceea ce privește seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, avansul este de 7%.

Reparațiile capitale, motorul principal al creșterii

Analizând structura lucrărilor, saltul semnificativ al lucrărilor de reparații capitale, de peste 55,6%, a fost principalul contributor la această evoluție pozitivă. De asemenea, lucrările de construcții noi au crescut cu 3,8%, în timp ce segmentul de întreținere și reparații curente a suferit un recul de 11,2%.

Evoluția lucrărilor în funcție de tipul construcției

Pe categorii de construcții, creșterea a fost susținută de construcțiile inginerești, care au urcat cu 10,7%, dar și de clădirile rezidențiale, cu un avans mai moderat de 2,3%. În schimb, clădirile nerezidențiale au înregistrat o ușoară scădere de 0,9%.

Date ajustate: creștere semnificativă la construcțiile inginerești

După ajustarea datelor, INS a confirmat un avans de 52,7% al lucrărilor de reparații capitale și o creștere de 6,9% a lucrărilor de construcții noi. Lucrările de întreținere și reparații curente, însă, au continuat trendul descendent, cu o scădere de 12,2%.

În ceea ce privește tipurile de construcții, construcțiile inginerești au avansat cu 13,7%, iar clădirile rezidențiale au crescut cu 1,3%, în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 1,7%.

Comparativ mai 2025 vs. aprilie 2025: avans lunar de 5,9% pe serie brută

În luna mai 2025, volumul total al lucrărilor de construcții a crescut cu 5,9% față de aprilie, ca serie brută. Acest avans a fost determinat în special de creșterea lucrărilor de întreținere și reparații curente (+19%) și de cele de construcții noi (+3,7%). Lucrările de reparații capitale au înregistrat o scădere marginală de 0,7%.

constructii-ingineresti

Pe tipuri de construcții, creșteri semnificative s-au observat la construcțiile inginerești (+10,5%) și la clădirile nerezidențiale (+10,4%). În schimb, clădirile rezidențiale au scăzut cu 10,4%.

Evoluția ajustată lunar: întreținerea în creștere, construcțiile noi stagnante

Pe seria ajustată, creșterea lunară a fost de 1%, impulsionată de avansul lucrărilor de întreținere și reparații curente, care au urcat cu 5,4%. În schimb, lucrările de reparații capitale au scăzut cu 11,4%, iar cele de construcții noi cu 0,4%.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri la clădirile nerezidențiale (+5,1%) și construcțiile inginerești (+0,6%), dar o scădere importantă de 10,3% în segmentul clădirilor rezidențiale.

Comparație mai 2025 vs. mai 2024: reparațiile capitale conduc topul

Față de luna mai 2024, lucrările de construcții au crescut cu 4,2% ca serie brută și cu 2,9% ca serie ajustată sezonier. Lucrările de reparații capitale au înregistrat din nou un avans spectaculos, de 51,5%, iar lucrările noi au crescut ușor, cu 0,5%.

Lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 5,1%, dar la nivel de categorii de construcții, construcțiile inginerești au avansat cu 8,1%, iar clădirile nerezidențiale cu 4,3%. Clădirile rezidențiale au scăzut cu 5,7%.

Clădirile nerezidențiale, în creștere susținută în 2025

Pe seria ajustată, lucrările de reparații capitale continuă să domine (+51,1%). Lucrările de întreținere au scăzut cu 6,3%, iar cele de construcții noi au rămas la același nivel. Totodată, creșterea volumului de lucrări s-a reflectat în mod deosebit la clădirile nerezidențiale (+2,5%) și la construcțiile inginerești (+8,3%), în timp ce segmentul rezidențial a înregistrat o scădere de 6,2%.

Construcțiile inginerești, vedeta incontestabilă a anului

Datele INS confirmă o tendință clară: construcțiile inginerești reprezintă cel mai dinamic segment al pieței, cu creșteri constante, indiferent de perioada analizată. De asemenea, clădirile nerezidențiale își revin ușor, în timp ce segmentul rezidențial traversează o perioadă de stagnare și declin ușor.

-Publicitate-

Sociologia privilegiului: cum s-a format o castă bugetară ruptă de realitatea românilor

#image_title

Fenomenul salariilor uriașe în structuri de stat inutile nu este doar o problemă economică sau morală – este o chestiune profund sociologică. România post-decembristă a creat, în mod deliberat, o nouă clasă socială: birocrația privilegiată. O categorie formată nu prin merit, ci prin apartenență la rețele de putere. Nu prin competență, ci prin conexiuni. Iar această castă trăiește într-un univers paralel cu restul societății.

Când un director dintr-o agenție fără activitate concretă câștigă mai mult decât premierul țării, avem de-a face cu un mecanism clasic de reproducere a privilegiului. În esență, aceste salarii uriașe nu reflectă valoare adăugată, ci statut social simbolic: „ești parte din sistem, deci meriți”. Aceste instituții nu mai sunt instrumente ale statului, ci simboluri de apartenență la o elită informală, construită pe loialitate politică și control social.

Sociologii numesc acest fenomen captura instituțională. Statul este acaparat de rețele informale care folosesc aparatul administrativ nu pentru a produce servicii publice, ci pentru a întreține fidelitatea membrilor. Aceste „insule de privilegii” funcționează ca un ciment al ordinii politice: sunt locuri unde politicienii își adăpostesc oamenii, asigurându-le venituri uriașe și protecție în afara fluxului democratic.

În același timp, restul populației – profesorii, muncitorii, agricultorii, antreprenorii mici – se confruntă cu taxe, birocrație, inflație și dispreț. Aceasta e o societate fărâmițată, în care solidaritatea socială dispare, iar încrederea în instituții se prăbușește. Nu e de mirare că românii nu mai cred în stat: statul nu mai e al lor.

Această castă bugetară nu e doar costisitoare – este periculoasă. Ea sabotează orice tentativă de reformă și blochează schimbarea. Pentru că, în esență, a fost construită exact pentru a menține status quo-ul.

Până când nu vom sparge aceste structuri de privilegii, România va rămâne captivă între două lumi: una a realității sociale dure, și una a funcționarilor de lux care o ignoră.

-Publicitate-

Adrenalină în România: 5 experiențe extreme pentru iubitorii de senzații tari

România adrenalină
Screenshot wel.ro

Dacă în urmă cu câțiva ani românii căutau experiențele extreme peste hotare, acum România oferă propriile variante captivante pentru amatorii de adrenalină. De la sărituri spectaculoase în gol, până la tiroliene de record mondial sau hamace suspendate între stânci, țara noastră are suficiente opțiuni pentru cei care vor să își testeze curajul.

În cele ce urmează, prezentăm cinci dintre cele mai impresionante locuri din România pentru aventuri extreme.

Bungee jumping în Cheile Râșnoavei – cel mai înalt salt din țară

La doar câțiva kilometri de Brașov, în Râșnov, Cheile Râșnoavei găzduiesc cel mai cunoscut centru de bungee jumping din România. Aici poți face o săritură de 140 de metri în gol, o experiență care îți accelerează pulsul dincolo de limite.

Saltul nu se rezumă la câteva secunde de cădere liberă, ci presupune un întreg ritual: urcarea la platforma de lansare, instruirea, echiparea, săritura propriu-zisă și recuperarea. Costul unei experiențe este de 700 lei, iar centrul Jump Adventure oferă și alte activități precum parapantă, parașutism, rafting sau zbor cu balonul.

Condiții de participare:

  • Greutate: între 45 și 95 kg

  • Fără afecțiuni cardiovasculare sau fracturi recente

  • Fără consum de alcool sau droguri

Mega tiroliana de la Gura Humorului – cea mai lungă din Europa

În Parcul Ariniș din Gura Humorului, județul Suceava, se află cea mai lungă tiroliană din Europa – 2,2 kilometri – administrată de Bucovina Outdoor Adventure. Cu o viteză ce poate atinge 150 km/h și o înălțime de până la 350 metri, experiența este unică.

Prețuri:

  • Tiroliană clasică (șezut): 100 lei

  • Tiroliană Superman (orizontal): 150 lei

  • Telescaun: 30 lei/adult, 20 lei/copil

Notă importantă: Nu se acceptă rezervări. Se aplică principiul „primul venit, primul servit”.

Hamace suspendate în munți, la Baia de Fier – experiență de Cartea Recordurilor

În județul Gorj, la Baia de Fier, turiștii pot testa relaxarea la înălțime în hamace suspendate între stânci, la 800 m altitudine. Înființată de Clubul Montan White Wolf, această atracție extremă a intrat și în Cartea Recordurilor.

Detalii organizatorice:

  • Grup: între 4 și 20 de persoane

  • Condiție fizică bună

  • Rezervare cu cel puțin 2 săptămâni în avans

  • Cost: 100 lei/persoană

Pista de bob de la Lacu Roșu – distracție cu viteză în mijlocul naturii

La Lacu Roșu, în județul Harghita, se află o pistă de bob cu lungimea de 950 metri, 14 curbe și o viteză maximă de 45 km/h. Traseul începe la 1126 metri altitudine și se încheie la 1057 metri.

Screenshot Bob Lacul Rosu

Prețuri:

  • Adulți: 1 cursă – 27 lei / 5 curse – 110 lei

  • Copii (3–14 ani): 1 cursă – 22 lei / 5 curse – 90 lei

Informații utile:

  • Program zilnic: Luni–Vineri 10:00–19:00, Weekend 10:00–20:00

  • Nu se fac rezervări, biletele se cumpără la fața locului

  • Pista funcționează tot anul, în funcție de condițiile meteo

Tiroliana Canionului 7 Scări – 4 km de traseu în inima naturii

Canionul 7 Scări din județul Brașov oferă nu doar peisaje spectaculoase, ci și cel mai lung complex de tiroliene din România – 4 km împărțiți pe 37 de tronsoane. Tiroliana traversează un defileu spectaculos format din șapte trepte și cascade.

Tarife:

  • Traseu complet: 120 lei

  • Jumătate de traseu: 70 lei

  • Copii: 30 lei (30 minute)

Condiții de participare:

  • Greutate: 50–95 kg

  • Înălțime: între 1,50 m și 1,95 m

  • Vârstă minimă: 18 ani

Program tiroliană: 10:00 – 16:30 (cu o oră mai scurt decât canionul)

România devine o destinație de top pentru sporturi extreme

De la bungee jumping la tiroliene care sfidează gravitația și coborâri cu bobul, România începe să-și găsească locul pe harta internațională a aventurilor outdoor. Aceste activități nu doar că oferă doze sănătoase de adrenalină, dar pun în valoare și peisajele naturale spectaculoase ale țării. Pentru cei în căutarea unei escapade de neuitat, România devine o alegere la îndemână și… palpitantă.

-Publicitate-

Un președinte decorativ, o țară condusă de alții

#image_title

Legea „anti-legionari” a fost promulgată, iar Nicușor Dan a bifat, încă o dată, postura de figurant la Cotroceni. Contestată pentru formulările sale ambigue și potențialul de cenzură ideologică, legea a trecut fără probleme de Curtea Constituțională, în ciuda obiecțiilor președintelui. Însă ce rămâne după acest episod nu este doar o lege controversată, ci imaginea unui președinte fără putere, ignorat și marginalizat.

CCR a arătat că deciziile importante se iau în afara Cotroceniului, în culisele unei puteri care joacă după alte reguli. Iar Nicușor Dan – cel care promitea în campanie că va apăra libertățile fundamentale – se limitează acum la „a lua act” de decizii impuse de alții. Fără opoziție, fără curaj, fără asumare.

În realitate, promulgarea acestei legi e o radiografie a regimului politic actual: un stat în care președintele e simbolic, Curtea Constituțională e obedientă și deciziile esențiale sunt dictate de o majoritate parlamentară loială unor interese ascunse.

Legea deschide calea unor derapaje grave, afectând cercetarea istorică, libertatea de exprimare și dreptul la opinie. Oricine analizează critic o perioadă sensibilă a trecutului poate fi acuzat și sancționat.

În loc să tragă un semnal de alarmă, Nicușor Dan alege tăcerea și conformismul. România are un președinte care nu luptă pentru cetățeni, ci doar semnează ce i se pune în față.

O guvernare care își ignoră trecutul, cenzurează prezentul și manipulează viitorul – asta este imaginea României de azi.

-Publicitate-

Turnătorii revin, cu binecuvântarea noii puteri

#image_title

Într-o Românie sufocată de corupție și trădare, reabilitarea lui Traian Băsescu – dovedit oficial ca turnător al Securității, sub numele de cod „Petrov” – este dovada supremă că guvernarea actuală nu doar tolerează trecutul murdar, ci îl recompensează.

Sub acoperirea unei decizii scandaloase a Curții Constituționale, aceeași CCR care a apărat pensiile speciale, a blocat reformele și a mutilat inițiativele cetățenilor, sistemul pregătește reintrarea în scenă a unor figuri toxice.

Acest gest nu este întâmplător. Este semnalul clar că actuala putere nu e decât o prelungire a vechilor structuri – un regim care n-a fost niciodată cu adevărat deranjat de comunism sau de securiști, ci doar a folosit discursul anticomunist ca armă de campanie.

Victimele reale ale dictaturii comuniste zac în uitare, în timp ce un colaborator dovedit al Securității este prezentat din nou ca „actor legitim” pe scena politică, legitimat de o Curte Constituțională care nu mai apără nimic în afară de privilegiile mafiei politice.

În loc de condamnare morală, asistăm la albire. În loc de dreptate, primim compromis.

Aceasta nu este o simplă decizie juridică. Este o insultă națională. Este dovada că, în România, dacă ai turnat, mințit și manipulat, poți reveni în prim-plan. Totul depinde doar de cât de util ești sistemului.

Guvernarea actuală ne arată, fără rușine, că nu rupe cu trecutul – ci îl reactivează. Cu aceiași oameni, aceleași reflexe și aceeași trădare.

-Publicitate-

Boc se duce la Moscova să aducă banii de Metrou? :)

#image_title

După ce Comisia Europeană a tăiat banii pentru metroul din Cluj, Emil Boc pare că a rămas fără opțiuni… europene. Așa că, în glumă dar și cu o doză de adevăr amar, românii au început să-i sugereze o nouă direcție de finanțare: „Domn’ primar, dacă Bruxelles-ul nu mai dă bani, încercați la Moscova! Poate Putin vă dă fonduri pentru linia 1 și 3 simultan!”

Pentru că metroul din Cluj a fost, de la bun început, un banc cu buget. Un proiect lansat cu fanfară electorală, studii SF și speranțe livrate pe bandă, care acum se prăbușește spectaculos în realitatea birocratică. N-a existat nici măcar o garanție de fezabilitate, dar Boc a dat cu tunelul prin campanie. Acum, când banii nu mai vin de la UE, poate urmează o excursie la Kremlin? Sau, cine știe, o linie metrou direct Cluj–Sankt Petersburg?

Poate ar fi și mai simplu: să scoatem linia metroului pe hartă de Monopoly, că tot acolo era și până acum. Până una-alta, Clujul are tot mai puține șanse să vadă metrou, dar tot mai multe motive să-și ia primarul… la mișto.

Metroul nu mai vine, dar glumele sunt la timp și gratuite. Și da, domnule Boc: dacă plecați spre Moscova, spuneți-ne – poate vine și tramvaiul până atunci.

-Publicitate-

FIDELIS – un instrument de îndatorare mascată, în defavoarea celor care cred în statul român

#image_title

Ministerul Finanțelor a atras din nou bani de la populație – peste 1,65 miliarde lei în cadrul celei de-a șasea emisiuni de titluri FIDELIS din acest an. Pe hârtie, pare o soluție civilizată de finanțare a deficitului. În realitate, este un mecanism prin care statul român, incapabil să-și reducă cheltuielile sau să-și corecteze dezechilibrele fiscale, se împrumută de la propriul popor în condiții păguboase pentru ambele părți.

Dobânzile promise – de 6-7% – sunt prezentate ca fiind „generoase”, dar orice profesionist în finanțe vede capcana: inflația reală este mai mare decât dobânda netă încasată. Astfel, cei care subscriu pierd în valoare absolută. Puterea de cumpărare a capitalului plasat scade, iar investitorii își asumă un risc valutar, fiscal și inflaționist pentru o promisiune de stabilitate emisă de un stat cu un istoric fiscal slab.

Statul român nu oferă garanția unei utilizări eficiente a acestor fonduri. Banii atrași prin FIDELIS nu merg în infrastructură, în cercetare sau în investiții productive. Ei merg, în proporție covârșitoare, în susținerea unui aparat public supradimensionat, în pensii speciale și în subvenții pentru partide. Mai mult, aceste titluri sunt nelichide pentru investitorii de retail, cu excepția celor listate la bursă, unde tranzacționarea este slabă și prețurile pot fi volatile în funcție de evoluția dobânzilor.

Pentru orice om cu minimă educație financiară, este clar că plasamentele în titluri de stat românești nu reprezintă o formă de protejare a capitalului. Alternativele sunt multiple și mai eficiente: active imobiliare, aur, ETF-uri cu expunere globală sau fonduri cu management profesionist. A investi în titlurile unui stat profund dezechilibrat fiscal și politic, doar pentru o dobândă aparent decentă, echivalează cu a-ți pune banii pe o masă de joc controlată de dealerul care trăiește din promisiuni, nu din performanță.

-Publicitate-

Pensiile speciale – rușinea națională legalizată de Guvern

#image_title

Într-o țară în care bătrânii cu pensii de 1.500 de lei aleg între medicamente și mâncare, statul român continuă să arunce cu bani publici într-o categorie privilegiată, apărată cu îndârjire de toate guvernele de până acum: pensionarii speciali. Nu contează partidul – PNL, PSD, USR sau UDMR – când vine vorba de aceste sinecuri, toți tac, votează și protejează „elita”.

Pensiile speciale nu au nicio legătură cu contribuția, ci cu relațiile, funcțiile și loialitatea față de sistem. Ai stat două mandate în Parlament? Ai fost judecător sau ofițer superior? Felicitări! Statul îți oferă un premiu de consolare pe viață: zeci de mii de lei lunar, bani pe care nici măcar nu i-ai contribuit. În schimb, un profesor, un constructor sau un agricultor care a muncit 40 de ani se alege cu o pensie mizeră și promisiuni electorale.

Guvernarea actuală nu doar că refuză eliminarea acestor pensii imorale, dar continuă să le apere ca pe o comoară națională. Reforma? Doar pe hârtie. Justiția? O glumă tristă, atâta timp cât cei care ar trebui să o înfăptuiască sunt parte din sistemul de privilegii.

România reală e împărțită în două: cei mulți și uitați – care trudesc, se îmbolnăvesc și mor în tăcere – și „specialii” care prosperă sub protecția unui stat corupt și nepăsător.

Asta nu e reformă, e batjocură! Dacă Guvernul vrea cu adevărat echitate, să înceapă cu pensiile speciale. Altfel, să nu ne mai ceară sacrificii. Căci românii s-au săturat să fie fraierii sistemului.

-Publicitate-

Guvernul condamnă agricultura la moarte cu premeditare

#image_title

În timp ce românii se luptă cu seceta, cu scumpirile și cu un sistem care i-a abandonat, Guvernul României reușește din nou să lovească exact acolo unde doare mai tare: în munca cinstită a fermierilor. Cazul de la Lungulețu nu este un simplu incident – este simbolul unei guvernări deconectate de la realitatea țării, care tratează agricultura cu dispreț și nepăsare.

Fermierii sunt opriți să folosească apa râului Dâmbovița pentru a-și iriga culturile. Da, ați citit bine: într-o țară unde sute de milioane de euro se duc anual pe “strategii de irigații”, statul interzice fermierilor accesul la sursa naturală de viață – apa. În loc să găsească soluții pentru a sprijini producătorii locali, autoritățile vin cu restricții și piedici birocratice care distrug și bruma de agricultură care a mai rămas.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, vine să „calmeze spiritele”. Nu cu soluții, nu cu fapte, ci cu promisiuni goale. Fermierii au transmis un apel dur, dar sincer: „Apa e viață! Frați români, azi e Lungulețu, mâine poate fi oriunde!” – și au dreptate. Ce se întâmplă acum e un avertisment pentru toți românii: sistemul nu te apără, te pedepsește pentru că muncești.

Când guvernarea devine dușmanul propriului popor, protestul devine o datorie.

-Publicitate-

Concertul Regal Caritabil 2025: Arta si generozitatea revin pe scena Ateneului Roman

Ateneul Român Regal Caritabil
concertul-regal-caritabil / Sursa: Facebook Fundatia Regala Margareta a Romaniei

Pe 25 octombrie 2025, Ateneul Român va fi din nou gazda Concertului Regal Caritabil, un eveniment de elită organizat de Fundația Regală Margareta a României, sub patronajul Familiei Regale. Publicul iubitor de muzică clasică este invitat să participe la o gală dedicată excelenței artistice și sprijinirii tinerelor talente.

Artiști de renume internațional într-un concert de excepție

Cea de-a 16-a ediție a concertului aduce în prim-plan mezzosoprana Ramona Zaharia, supranumită de presa internațională „Carmen ideală”, și tenorul George Vîbrban, una dintre vocile lirice cele mai promițătoare ale generației sale. Aceștia vor fi acompaniați de Orchestra New Hope, condusă de dirijorul italian David Crescenzi, și de Corul Național Român, aflat sub conducerea maestrului Daniel Jinga.

Programul muzical include o selecție rafinată de arii, duete și piese celebre de operă și operetă, semnate de compozitori ca Verdi, Bizet, Ceaikovski, Gounod, Lara sau Chapi.

Ramona Zaharia și George Vîbrban: Două voci, o singură misiune

Ramona Zaharia este o prezență constantă pe marile scene ale lumii, de la Metropolitan Opera New York până la Royal Opera House Londra. Rolul care i-a adus consacrarea este Carmen, pe care l-a interpretat în peste 21 de producții internaționale. George Vîbrban, fost bursier al programului Tinere Talente, s-a remarcat prin roluri precum Don Ottavio, Ferrando sau Tamino, evoluând pe scene de prestigiu precum Teatrul Aalto din Essen și, recent, la Metropolitan Opera din New York.

Un dirijor italian pentru un eveniment regal

Dirijorul David Crescenzi, cu o bogată activitate internațională și colaborări importante în România, revine la pupitrul Concertului Regal Caritabil. Sub conducerea sa, orchestra va oferi o interpretare plină de forță și rafinament. Corul Național Român, alcătuit din tineri artiști de valoare, va completa armonia acestei seri dedicate muzicii și solidarității.

Fonduri pentru viitorul artistic al României

Toate fondurile obținute din bilete și sponsorizări vor fi direcționate către programul Tinere Talente, inițiat împreună cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei. Acesta oferă burse, mentorat și vizibilitate publică tinerilor artști cu potențial, dar cu resurse financiare limitate. Din 2009 și până în prezent, peste 470 de tineri cu vârste între 14 și 24 de ani au fost susținuți să și dezvolte vocația artistică.

Parteneri și sponsori implicați în susținerea culturii

Evenimentul este organizat cu sprijinul Kaufland România, Radio România Muzical (co-producător), EY România, Dedeman, PEPCO, Ferrero Rocher, UniCredit Bank, Enayati Medical City, și mulți alți. Partenerii media includ Europa FM, TVR, Forbes, AGERPRES, Wall-Street, Business Review, Radio Trinitas și alți.

concert-caritabil-fundatia-regala-margareta-a-Romaniei

România are nevoie de artă

Concertul Regal Caritabil nu este doar un spectacol muzical, ci o pledoarie pentru educație artistică, talent și continuitate culturală. Este un apel adresat societății și mediului de afaceri să investească în viitorul artistic al României.

Despre Fundația Regală Margareta a României

Cu o istorie de 35 de ani, Fundația Regală Margareta a României este o instituție non-profit care sprijină educația, cultura și solidaritatea între generații. Fondată de Regele Mihai I și Majestatea Sa Margareta, organizația a devenit un simbol al implicării sociale și culturale în sprijinul tinerelor generații.

-Publicitate-