Acasă Blog Pagina 331

Mii de români care vând produse online, în vizorul ANAF

ANAF a descoperit persoane sau firme care vindeau produse de zeci de milioane de lei fără să declare veniturile, de la produse cosmetice, la telefoane mobile sau produse textile. Până acum, 11 mii de persoane fizice au fost notificate.

ANAF trimite notificări celor care vând produse online, pentru nedeclararea veniturilor

 

Potrivit unui material realizat de Știrile Pro TV, produsele se vând atât pe site-urile de anunțuri, cât și pe grupurile de pe rețelele sociale. Analiza amintește totuși că românii trebuie să fie conștienți că nu întotdeauna când vând un bun online au obligația de a-și declara la Finanțe venitul obținut astfel.

Cosmin Neculiță, inspector șef serviciu antifraudă, a punctat că „limita constă chiar în intenția persoanei care desfășoară activitatea de comerț online de a cumpăra un produs și a-l revinde. Mai exact, dacă ne vindem produsele din garderoba proprie sau biciclete, ce mai avem pe acasă, facem curățenia de primăvară și ne vindem produsele, nu este nicio problemă, nu vom aplica anumite sancțiuni și nu vom emite decizii de impunere. Aceste venituri sunt venituri neimpozabile, potrivit codului fiscal. Dar dacă hobby-ul meu este să merg în weekend într-un târg și să cumpăr produse pe care ulterior să le plasez pe un site și să le revând. Intenția mea clar a fost una de a obține venit, acest venit fiind impozabil și având obligațiile aferente de a declara veniturile respective”, a explicat inspectorul.

Cum identifică ANAF persoanele care obțin venituri din comerț online și nu le declară

„La momentul începerii activității acestei direcții, ne-a fost un pic mai greu de a identifica persoanele care efectuează expediții, însă din 2023 s-a implementat un formular specific. Este vorba despre declarația 395, pe care o depun firmele de curierat în care sunt sintetizate toate expedițiile realizate de către orice entitate, persoană fizică sau juridică, contra ramburs. În baza acestei declarații putem genera analize de risc și putem verifica fiecare persoană câte expediții a realizat și, de asemenea, cuantumul rambursurilor încasate.

De asemenea, platformele declară vânzările făcute, iar inspectorii ANAF se uită și la conturile bancare.

Cosmin Neculiță: „Cele mai mari sume au fost în industria produselor cosmetice peste 60 de milioane de lei, încasate de un grup de societăți, să spunem, și persoane fizice, cu veniturile nedeclarate pe produsele electronice, telefoane mobile, vânzări de aproximativ 45 de milioane de lei fără a fi declarate și, de asemenea, produse textile. Putem preciza lenjeria de pat, care este cel mai vândut produs și pentru care s-au încasat rambursuri de între 5 și 15 milioane de către persoane fizice.”, mai spune Cosmin Neculiță.

Potrivit inspectorului, „din momentul în care specificăm că avem o mică afacere, deja ne gândim că știam că ar fi trebuit să ne autorizăm în condițiile legii. Asta însemna să ne constituim o formă organizațională PFA, cea mai simplă întreprindere individuală și apoi către o societate comercială. Dacă totuși nu am făcut asta și nu m-am autorizat că am vrut să văd dacă merge, se depune declarația unică, până la 25 mai, pentru veniturile realizate în anul trecut.” 

 

-Publicitate-

UE: Toți cetățenii să aibă provizii pentru a rezista trei zile, în caz de criză

foto: Freepik.com

Toți cetățenii Uniunii Europene (UE) ar trebui să aibă provizii pentru a rezista trei zile, în caz de criză.  Potrivit unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire, consultat de POLITICO, documentul avertizează că în fața unor perturbări extreme, primele 72 de ore sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a crizei.

 

UE vrea ca toți cetățenii să aibă provizii pentru 3 zile

 

„Nicio mare criză din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, se arată în document, care precizează că Uniunea Europeană trebuie să acționeze preventiv, nu doar reactiv. Se face referire la crizele provocate de pandemia de Covid-19 și declanșarea războiului din Ucraina.

Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, va prezenta strategia miercuri, iar mesajul acesteia este clar: „Repară-ți acoperișul cât e soare”, scrie Adevarul.

Mînzatu a declarat, înainte de publicare, că scopul Comisiei este să ajute cetățenii la nivelul gospodăriilor, punând accent pe nevoia de a fi pregătiți pentru orice tip de criză – de la conflicte armate și atacuri cibernetice, până la calamități naturale sau epidemii.

„Războiul poate veni nu doar sub formă de invazie militară, ci și prin atacuri cibernetice”, se afirmă în document. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a intensificat activitățile în spațiul cibernetic, vizând infrastructuri critice, în special rețelele de energie. China, Iranul și Coreea de Nord sunt, de asemenea, actori care reprezintă o amenințare constantă în domeniul cibernetic, iar Comisia propune crearea unui „sistem european de alertă cibernetică” pentru a îmbunătăți detectarea amenințărilor și conștientizarea situațională în rândul statelor membre.

În ceea ce privește dezastrele naturale, Mînzatu a subliniat că pregătirea nu se referă doar la conflictele create de om, ci și la catastrofele naturale care au devenit tot mai frecvente. De exemplu, inundațiile masive din Spania, care au lăsat în urmă sute de victime, au arătat cât de important este ca cetățenii să aibă o pregătire de bază pentru a face față unor astfel de situații.

 

-Publicitate-

România deține cel mai mare sit din Europa pentru o materie primă critică

foto: Freepik.com

România deține, la Baia de Fier, cel mai mare sit din Europa pentru o materie primă critică. Astfel că, pentru țara noastră devine o oportunitate redeschiderea unor mine și exploatarea materiilor prime critice.  

 

România „stă” pe minerale rare

 

Potrivit unui răspuns al Ministerului conomiei transmis la solicitarea HotNews, din 34 de tipuri de materii prime critice identificate de către Critical Raw Materials Act (Actul european privind materiile prime critice), în România se găsesc:

  • resurse nemetalifere: grafit și nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite;
  • resurse metalifere: cupru, magneziu, bismut, galiu, germaniu și telur, stibiu, titan, wolfram și pământuri rare (T.R.).

Ministerul Economiei susține că a creat cadrul legal pentru redeschiderea minelor și exploatarea metalelor rare prin Ordonanța de urgență 77/2024 privind reglementarea redeschiderii exploatărilor miniere neenergetice.

 

Ce minerale rare se găsesc în pământul României și cum pot fi exploatate

 

Statul român exploatează prin compania Cuprumin S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, zăcământul de cupru de la Roșia Poieni, județul Alba. Mai există o licență de exploatare în vigoare pentru zăcământul de cupru de la Moldova Nouă (CS), deținută de Societatea Cupru Mold SA.

Mai există un proiect pentru extragerea cuprului, care tocmai a fost declarat strategic de către Comisia Europeană, desfășurat de compania canadiană Euro Sun Mining, proprietara proiectului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa.

Potrivit ministerului, România deține cel mai mare sit de grafit din Europa, în perimetrul minier Baia de Fier. Acesta urmează să fie exploatat de către Salrom, companie de stat, proiectul fiind declarat strategic de către Comisia Europeană.

Grafitul este o materie primă pentru tehnologiile avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini.

România deține și o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor. Și pentru extracția magneziului există un proiect declarat strategic, care urmează să fie pus în aplicare de Verde Magnesium SRL, o companie în spatele căreia se află societatea americană de investiţii Amerocap. Este singurul proiect de extragere a magneziului declarat strategic în UE.

Alte categorii de materii prime critice existente la nivel național sunt pământurile rare și titanul, prezente în perimetrele miniere Jolotca și Lăzarea din județul Harghita, Valea Leucii, în județele Bihor, Arad și Alba.

 

Ce sunt metalele rare și unde se găsesc ele în România

 

Prin definiție, metalele rare sunt acele elemente a căror concentraţie la nivelul scoarţei terestre este mai mică de 1%, inclusiv pământurile rare (lantanide şi actinide), metalele preţioase (Aur, Argint, elementele platinice), metale radioactive (Uraniu, Thoriu) şi majoritatea metalelor aflate pe lista materiilor prime critice şi strategice a Uniunii Europene (Litiu, Stronțiu, Vanadiu, Tantal, Molibden, Wolfram, Cobalt, Nichel, Stibiu, Arsen, Bismut, Cupru, Galiu, Germaniu etc.), a explicat Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) la solicitarea HotNews.

Pământurile rare sunt o subcategorie a metalelor rare, dar nu sunt sinonime, mai precizează ANRMPSG.

Unde se află metale rare, potrivit ANRMPSG:

  • Zona minieră Baia Mare – Carpaţii Orientali (Nistru, Ilba, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic, Bolduţ), unde au fost exploatate zăcămintele polimetalice şi auro-argentifere şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute și cu un potențial moderat pentru Cupru, Plumb, Zinc, Aur, Argint, Telur, Bismut, Stibiu, Arsen, Galiu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
  • Zonele miniere Fundu Moldovei, Mănăila, Crucea, Leşu Ursului, Bălan (Carpaţii Orientali) unde au fost exploatate zăcăminte cuprifere metamorfozate şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute, neevaluate și cu un potențial moderat pentru Cupru, Plumb, Zinc, Aur, Bismut, Stibiu, Arsen, Indiu, Germaniu, Cobalt. Resursele pot fi, de asemenea, cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
  • Zonele miniere din Patrulaterul Aurifer (Munţii Apuseni) unde au fost exploatate zăcămintele polimetalice şi auro-argentifere (Barza, Hondol, Săcărâmb, Haneş-Larga, Trîmpoiele, Roşia Montană, Baia de Arieş etc). şi cuprifere (Roşia Poieni, Valea Morii, Deva, Bolcana) şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute, neevaluate și cu un potențial moderat pentru Cupru,Telur, Bimut, Stibiu, Arsen, Indiu, Germaniu, Galiu, Staniu, Seleneiu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
  • Zona banatitică din Carpaţii Meridionali (Moldova Nouă, Bocşa, Ocna de Fier, Dognecea, Tincova, Ruşchiţa etc.) unde au fost exploatate zăcămintele cuprifere, polimetalice şi de fier şi în care pot fi prezente în continuare resurse geologice necunoscute sau neevaluate pentru Cupru, Plumb, Zinc, Molibden, Bismut, Telur, Seleniu, Stibiu, Arsen, Wolfram, Staniu. Resursele pot fi cantonate fie în minereul rămas neexploatat, fie în produsele miniere reziduale din iazurile de decantare aferente minelor închise.
  • Zona Băiţa Bihor din Munţii Apuseni, cunoscută pentru zăcăminte polimetalice şi de metale rare şi disperse, cu rezerve geologice cunoscute sau cu resurse neevaluate pentru Cupru, Plumb, Zinc, Telur, Bismut, Wolfram, Staniu, Molibden.
  • Majoritatea zăcămintelor din zonele menţionate au fost exploatate în trecut, prin intermediul companiilor de stat. Pentru acestea, decizia de închidere a fost cauzată fie de epuizarea resurselor, fie de faptul că extracţia minereurilor a devenit nerentabilă în lipsa sprijinului financiar venit din partea statului român.
-Publicitate-

Marcel Ciolacu, la predarea Cazinoului din Constanța: ‘Un simbol al istoriei’

Foto: Wikipedia/Mihai Bogdan

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la ceremonia de predare a Cazinoului din Constanţa de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei către Primăria Municipiului Constanţa, că este mai mult decât o clădire, este un simbol al istoriei şi culturii noastre.

 

Ciolacu: Cazinoul din Constanța, un simbol al istoriei și culturii noastre

 

„Mă bucur să fiu astăzi aici, la predarea propriu-zisă către beneficiar acestei părți din identitatea noastră națională, pentru că dacă Cazinoul din Constanța este mult mai mult decât o clădire, este un simbol al istoriei și culturii noastre”, a declarat premierul.

Ciolacu a recunoscut că reabilitarea clădirii a fost o adevărată provocare, necesitând nu doar timp, ci și o echipă extrem de calificată.

„Știu și multora dintre dumneavoastră și inclusiv mie, recunosc, mi s-a părut că aceste lucrări nu se vor mai termina niciodată. Istoria acestei clădiri a făcut însă ca lucrările de restaurare să fie o adevărată provocare, necesitând nu doar timp, ci și forță de muncă. Extrem de calificat. Ne mulțumesc tuturor celor implicați pentru răbdarea și dedicarea de care au dat dovadă în a scoate la lumină detaliile fascinante ale clădirii.

„Datorită muncii dumneavoastră putem admira astăzi, de exemplu, scoica decorativă din această sală, care fusese zidită în timpul unor intervenții anterioare, sau grinzile metalice de la subsol, realizate după sistemul Saligny, o soluție tehnică inovatoare pentru începutul secolului 20, care ne arată importanța încă de atunci a Portului Constanța”.

Marcel Ciolacu a subliniat și importanța redeschiderii Cazinoului pentru economia și cultura locală.

„Sunt sigur că redeschiderea Cazinoului va atrage turiști nu doar din țară, ci din întreaga lume. În același timp, Cazinoul va deveni din nou un punct de atracție pentru localnici, în loc de întâlnire și de evenimente culturale, ceea ce va avea ca urmare inclusiv dezvoltare economică a regiunii și, implicit, promovarea valorilor culturale românești”.

-Publicitate-

Alianţa PSD-PNL-PUSL vrea să blocheze bugetul Capitalei. Ce îi solicită lui Nicușor Dan

Alianţa PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, se va abține la votul pe bugetul Capitalei. Decizia a fost luată de primarii sectoarelor 1, 2, 4 şi 6, George Tuţă, Rareş Hopincă, Daniel Băluţă şi Ciprian Ciucu, viceprimarii Capitalei, Adrian Vigheciu şi Stelian Bujduveanu, dar şi preşedintele PNL Bucureşti, Sebastian Burduja.

 

Alianţa PSD-PNL-PUSL blochează bugetul Capitalei

 

Alianţa PSD-PNL-PUSL cere primarului să includă în proiectul de buget pe 2025 bani pentru achitarea datoriilor curente şi să prezinte un proiect de reformă a administraţiei şi de eficientizare a cheltuielilor de personal.

‘Radiografia Bucureștiului condus de Nicușor Dan – datorii de 3,5 miliarde de lei; proiectele mari de infrastructură, blocate; peste 280 de milioane de euro, fonduri europene, pierdute; 400 de milioane de lei, cheltuieli de personal doar la PMB. Alianța PSD-PNL-PUSL cere primarului Nicușor Dan să includă în proiectul de buget pe 2025 bani pentru achitarea datoriilor curente și să prezinte un proiect de reformă a administrației și de eficientizare a cheltuielilor de personal’, se arată în comunicat, potrivit Agerpres.

Conform sursei citate, primarii sectoarelor 1, 2, 4 și 6, George Tuță, Rareș Hopincă, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, viceprimarii Capitalei Adrian Vigheciu și Stelian Bujduveanu, precum și președintele PNL București, Sebastian Burduja, s-au reunit în ședință de urgență și au decis ca alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, să se abțină la votul pe proiectul de buget pe 2025 al Capitalei, dacă ‘Nicușor Dan nu pune interesul bucureștenilor deasupra propriilor interese’.

George Tuță, primarul Sectorului 1, susține că Parcul Herăstrău a devenit un pericol public, iar Podul Constanța riscă prăbușirea.

Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, atrage atenția asupra problemelor cu traficul și lipsa marilor proiecte în zona administrativă pe care o coordonează.

‘Din păcate, propunerea de buget nu reprezintă o viziune clară pentru rezolvarea acestor probleme. Mai mult, bugetul pe 2025 este umflat din pix de Nicușor Dan. 3,8 miliarde de lei este alocarea pentru Capitală, conform Legii bugetului de stat, iar Nicușor Dan a prevăzut 4,3 miliarde de lei, adică 500 de milioane de lei în plus. Avem nevoie de consultare temeinică și de soluții propuse prin dialog și consens’, spune el.

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, susține că, din cauză că primarul general nu emite un aviz și o autorizare de construire, consolidarea planșeului Unirii stă pe loc.

Edilul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, spune că toate investițiile ‘cu adevărat semnificative’ realizate în ultimii ani în această zonă administrativă sunt cele ale Primăriei pe care o gestionează și ar fi reușit mai multe dacă s-ar fi găsit înțelegere la Primăria Capitalei.

‘În acest moment, avem în așteptare 12 proiecte complete, care au nevoie doar de câte un aviz sau o de o semnătură de la această instituție’, afirmă Ciucu.

Semnatarii comunicatului susțin că toate proiectele mari din Capitală sunt fie blocate, fie ignorate, iar banii se duc pe plata salariilor, existând 1.000 de angajați la Primăria Capitalei, plătiți cu peste 400 de milioane de lei.

La rândul său, viceprimarul PNL al Capitalei Stelian Bujduveanu susține că, în prezent, datoriile municipalității la Societatea de Transport București se ridică la 1,1 miliarde de lei, cu tot cu penalități, iar această sumă lipsește din buget, la fel ca și cele pentru lucrări esențiale precum consolidarea pasajelor Lujerului, Obor și Pod Băneasa.

‘Avem două principii fundamentale pentru construcția bugetului PMB: plata datoriilor și reducerea cheltuielilor administrației locale. Dacă datoria de 1,2 miliarde de lei pentru termoficare nu este achitată, ELCEN nu poate cumpăra gazul necesar furnizării apei calde pentru bucureșteni și nu poate implementa cele trei proiecte mari de modernizare a CET Sud, Grozăvești și Progresu, pentru care Ministerul Energiei a obținut 361 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Stoparea risipei banului public este o chestiune de bun simț și normalitate, cu atât mai mult în contextul fiscal-bugetar actual. Este nevoie de reorganizarea urgentă a Primăriei Generale și a structurilor din subordine pentru a livra eficiență și rezultate pentru bucureșteni’, susține Sebastian Burduja, ministru al Energiei.

Adrian Vigheciu, viceprimar PSD al Capitalei, afirmă că lucrările la drumurile radiale 9 și 10, care conectează Bucureștiul de Ilfov, au fost întârziate cu cel puțin trei luni pentru că nu s-au emis certificatele de urbanism la timp de către Primăria Generală.

‘Și, după ce că s-au emis cu întârziere, aceste certificate de urbanism nu sunt pentru obținerea autorizației de construire, ci pentru realizarea unei documentații de tip PUZ, fapt ce va determina întârzierea efectivă a lucrărilor cu încă un an de zile, cel puțin’, spune Vigheciu.

Semnatarii comunicatului mai arată că proiectul bugetului pe 2025 al Bucureștiului nu a fost dezbătut cu consilierii Alianței PSD-PNL-PUSL.

-Publicitate-

Ciolacu a trimis Corpul de Control la toate cele 16 ministere: ‘Nu am glumit. O să aibă o surpriză’

captura foto

Marcel Ciolacu anunţă, marţi, că a a trimis Corpul de Control la toate cele 16 ministere dar şi la instituţiile din subordinea lor. Premierul a cerut să se verifice dacă măsurile de reorganizare şi debirocratizare sunt respectate, el precizând că cine nu a înţeles că reducerea risipei şi a cheltuielilor sunt absolut necesare, o să aibă o surpriză. Şeful Executivului mai spune că cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic.

 

Ciolacu trimite Corpul de Control la ministere

 

”Cine nu a înţeles că reducerea risipei bugetare şi a cheltuielilor statului sunt absolut necesare pentru a echilibra bugetul o să aibă o surpriză.

Am trimis deja Corpul de Control al Prim-ministrului simultan la toate cele 16 ministere şi instituţii din subordine pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare şi debirocratizare, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, sunt respectate”, spune premierul într-o postare pe Facebook.

”Nu am glumit, iar cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic”, mai declară şeful Executivului.

https://www.facebook.com/CiolacuMarcel/posts/pfbid06QXiZJ6iym67qfd4nS4RBPEwYwWCTMhvd1VNPUF7HigPbkn9oNv1QFXFekNyLB53l

 

Ciolacu, vizite neanunțate pe șantierele finanțate prin PNRR

 

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat de curând că va efectua în perioada următoare o serie de vizite inopinate, mai ales pe șantierele finanțate cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

‘Am început deja să merg neanunțat pe șantierele de investiții publice, mai ales la cele din PNRR, lucru pe care îl face deja întreaga echipă și de la Ministerul Fondurilor Europene: autostrăzi, școli, spitale, clădiri rezidențiale. Vreau să văd cu ochii mei realitatea, bună sau rea. Nu sun înainte nici ministrul, nici primarul, nici constructorul. Dar vă promit că voi pune o presiune uriașă pe toată lumea, să finalizăm aceste investiții și să decontăm banii europeni’, a spus premierul, potrivit Agerpres.

În cadrul ședinței de guvern, a precizat Ciolacu, vor fi discutate în primă lectură soluții pentru îndeplinirea ‘la virgulă’ a jaloanelor convenite cu Comisia Europeană.

‘Prioritatea zilei sunt măsurile urgente pentru a obține banii din PNRR. După discuțiile aplicate pe fiecare minister, împreună cu domnul ministru Boloș, de săptămânile trecute, azi avem primele soluții asumate de principalii coordonatori de reformă. Discutăm în primă lectură deciziile ce oferă garanția că îndeplinim la virgulă jaloanele convenite cu Comisia Europeană și deblocăm întreaga sumă din banii către România’, a mai spus prim-ministrul. 

-Publicitate-

Eclipsa parţială de Soare, vizibilă în România (FOTO)

Eclipsa parţială de Soare care se va produce pe data de 29 martie va putea fi văzută în vestul şi nord-vestul ţării noastre, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Foto: astro-urseanu.ro

Pentru că ne aflăm la marginea umbrei Lunii, eclipsa va dura foarte puțin, iar acoperirea Soarelui de către discul Lunii va fi de maxim 1%, în regiunile din nord-vestul țării. Fenomenul încep în jurul orei 13, are maximul în jurul orei 13:20 și se termină la maxim 20 de minute după ce are maximul.

Maximul de acoperire a Soarelui se va vedea din preajma oraşului Satu Mare, cu 0,84% acoperire. Tot acolo eclipsa va avea cea mai lungă durată, 39 minute, conform informaţiilor publicate pe astro-urseanu.ro. Eclipsa durează mai puţin de o oră, iar acoperirea Soarelui va fi de maxim 1%.

În tabelul de mai jos găsiți date mai exacte pentru momentele principale ale eclipsei.

foto: astro-urseanu.ro

 

-Publicitate-

Vacanța de Paște pe litoralul românesc. Preţurile pornesc de la 67 de lei pe noapte de persoană

Se apropie vacanța de Paște, iar românii care vor să petreacă sărbătorile pe litoral trebuie să știe că vor fi deschise 130 de unități de cazare. Astfel, în perioada 18-20 aprilie, cele mai multe hoteluri și pensiuni vor fi deschise în staţiunile Mamaia, Mamaia Nord şi Eforie Nord, dar şi din Neptun-Olimp ori Costineşti.

 

Vacanța de Paște la mare. Ce tarife sunt la cazare

 

Printre serviciile incluse în pachetele de Paște se numără mese festive cu preparate tradiţionale, activităţi pentru copii şi evenimente cu muzică live pentru adulţi, iar tarifele la cazare pornesc de la 67 de lei pe noapte de persoană, anunță Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator român pe segmentul vacanţelor la Marea Neagră.

”Litoralul românesc se pregăteşte să-i primească pe turiştii care aleg să îşi petreacă vacanţa de Paște la malul mării. Aproape 130 de unităţi de cazare, cele mai multe din staţiunile Mamaia, Mamaia Nord şi Eforie Nord, dar şi din Neptun-Olimp ori Costineşti, îşi vor deschide porţile special pentru minivacanţa de Paşte, în perioada 18-21 aprilie”, anunţă Litoralulromanesc.ro, cel mai mare turoperator român pe segmentul vacanţelor la Marea Neagră.

Printre serviciile incluse în pachetele de Paște se numără mese festive cu preparate tradiţionale, activităţi pentru copii şi evenimente cu muzică live pentru adulţi, iar tarifele la cazare pornesc de la 67 de lei pe noapte de persoană, anunţă touroperatorul.

 

Vacanța de Paște, debutul sezonului estival pe litoralul românesc

 

Nu doar hoteluri, ci şi baruri, restaurante şi cluburi se vor deschide în luna aprilie, când e sărbătorit Paştele. Vacanţa de Paşte, care durează patru zile – din 18 aprilie (Vinerea Mare) până pe 21 aprilie (a doua zi după Duminica Paştelui) – va marca debutul sezonului estival pe litoralul românesc.

„Interesul pentru litoralul autohton în perioada Paştelui a crescut semnificativ în ultimii ani, iar 2025 nu face excepţie. Drept urmare, constatăm că de la un an la altul creşte şi numărul unităţilor de cazare care pregătesc pachete speciale pentru sărbătorile pascale şi decid să inaugureze sezonul estival mai devreme. Este un semnal foarte bun în contextul în care e nevoie de găsirea unor soluţii pentru prelungirea sezonului turistic la Marea Neagră”, afirmă Ştefan Necula, director Litoralulromanesc.ro.

Preţurile variază în funcţie de facilităţi şi clasificarea unităţii de cazare. Tarifele la cazare pornesc de la 134 de lei pe noapte pentru doi adulţi, preţ valabil la o vilă de trei stele din Costineşti. În Mamaia, tot la trei stele, o noapte de cazare în cameră dublă costă de la 276 de lei. În Eforie Nord, o noapte de cazare în cameră dublă la o vilă de trei stele costă de la 178 de lei. Tarifele cresc pe măsură ce pachetele includ servicii de masă sau alte facilităţi şi servicii. De pildă, la un hotel de patru stele în Eforie, o noapte de cazare în apartament în regim demipensiune costă de la 577 de lei, iar în Mamaia, tot la patru stele, un pachet care include cazare şi toate mesele costă de la 600 de lei/noapte pentru două persoane.

„Deşi rezervările sunt deja în curs, tendinţa este ca cele mai multe să fie făcute în ultimele două săptămâni înainte de Paşte. De menţionat că, în general, turiştii care aleg litoralul în această perioadă sunt mai ales familii cu copii, multe hoteluri având pregătite programe pentru cei mici”, adaugă reprezentantul agenţiei.

Cu peste 20 de ani de experienţă pe piaţa turismului local, Litoralulromanesc.ro este cel mai mare turoperator pe segmentul vacanţelor la Marea Neagră, atât în ceea ce priveşte numărul de turişti, cât şi cifra de afaceri. Compania dispune de un portofoliu de peste 550 de unităţi de cazare. Compania a fost fondată de către Ionuţ Nedea, iar în 2024 a devenit parte din Grupul Szallas.

-Publicitate-

Ce sancțiuni primesc parlamentarii care chiulesc de la serviciu

Parlamentarii care chiulesc de la serviciu vor avea parte de sancțiuni mai dure. Plenul comun al Parlamentului a modificat, marți, Statutul senatorilor și deputaților, astfel încât parlamentarii care lipsesc nemotivat de la ședințe vor fi sancționați cu reținerea a 5% din indemnizație pentru fiecare zi în care absentează.

Au votat ‘pentru’ hotărârea care prevede această sancțiune 337 deputați și senatori, 10 au votat ‘împotrivă’, iar 51 s-au abținut, transmite Agerpres.

‘Neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în cadrul programului și ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 5% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepția motivării absențelor’, se arată în hotărâre.

Proiectul prevede, de asemenea, că deputații și senatorii depun odată cu declarația de avere și declarația de interese, la secretarul general al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, un curriculum vitae, iar acesta se publică pe pagina de internet a instituției.

CITITI SI – Accesul în Senat, pe bază de cartelă. „Toată lumea pontează, pentru că aşa este normal”

-Publicitate-

Percheziții de amploare la CFR Călători: suspiciuni de corupție și fraudă informatică

CFR Călători
perchezitii-la-cfr-calatori

Polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București au desfășurat marți dimineață 39 de percheziții la sediul central al CFR Călători și în mai multe județe, într-un dosar ce vizează infracțiuni de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică, fals intelectual și înșelăciune.

Conform unor surse judiciare, anchetatorii au descins la sediul operatorului feroviar de stat, situat la etajul 4 al Palatului CFR de pe Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38. Oamenii legii au ridicat documente esențiale în cadrul investigației, iar perchezițiile sunt efectuate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Printre persoanele vizate în acest caz se numără Sorin Preda, directorul Comercial al CFR Călători, și Doru Bărbuț, șeful Serviciului Vagoane Speciale, care gestionează vagoanele de dormit, cușetă și restaurant-bar. De menționat că, anterior, acest departament a fost condus chiar de Sorin Preda.

cfr-calatori-perchezitionati

Acțiuni desfășurate la nivel național

Potrivit unui comunicat al Poliției Române, descinderile au avut loc în Capitală și în județele Giurgiu, Teleorman, Brașov, Prahova, Ialomița, Slobozia, Constanța și Buzău. Totodată, în cadrul operațiunii, vor fi puse în aplicare 35 de mandate de aducere.

Investigația este derulată de Biroul de Investigații Criminale, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, al inspectoratelor de poliție din Giurgiu și Dâmbovița, al secțiilor regionale de poliție transporturi din Craiova, Brașov și Galați, precum și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție și ai inspectoratelor județene din Prahova, Constanța și Dâmbovița.

Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili întreaga dimensiune a posibilelor fapte de corupție și fraudă informatică din cadrul CFR Călători.

-Publicitate-