Acasă Blog Pagina 428

Australia va interzice tinerilor sub 16 ani să intre pe rețelele de socializare: „Responsabilitatea nu va aparține părinților”

HotNews.ro

Australia va stabili la 16 ani vârsta la care minorii pot accesa reţelele de socializare, a declarat joi prim-ministrul Anthony Albanese, promiţând să ia măsuri drastice împotriva firmelor de tehnologie care nu reuşesc să protejeze tinerii utilizatori, relatează agenția AFP, citată de News.ro.

„Aceasta este (o măsură) pentru mame şi taţi. Reţelele de socializare fac mult rău copiilor şi am decis să pun capăt acestui lucru”, a declarat el reporterilor, potrivit AFP. 

Albanese a anunţat viitoarea legislaţie în septembrie, dar nu era clar la acel moment dacă aceasta se va aplica copiilor cu vârsta de 14 sau 16 ani.

Giganţii tehnologici şi platformele de reţele de socializare vor fi responsabili pentru a se asigura că utilizatorii au vârsta potrivită, a subliniat Albanese, mai degrabă decât părinţii care sunt „îngrijoraţi la culme de siguranţa online a copiilor lor”.

„Responsabilitatea nu va aparţine părinţilor sau tinerilor. Nu vor exista sancţiuni pentru utilizatori”, a adăugat el.

Propunerile anterioare de a introduce o limită de vârstă pentru reţelele de socializare s-au bucurat de un sprijin bipartizan larg în Australia.

Albanese de la Partidul Laburist a declarat că noile legi vor fi prezentate liderilor statelor şi teritoriilor australiene în această săptămână, înainte de a fi prezentate Parlamentului la sfârşitul lunii noiembrie.

​Read More

-Publicitate-

Contestațiile fiului lui Sever Mureșan împotriva mandatului european de arestare, respinse de o instanță din Franța

HotNews.ro

Adrien Stephane Mureșan, fiul omului de afaceri Sever Mureșan, a contestat mandatul european de arestare emis la solicitarea statului român și a acuzat că nu a avut parte de un proces corect. Miercuri, Curtea de Apel Paris i-a respins solicitările, transmite Ministerul Justiției într-un comunicat de presă. Decizia nu e definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Casație.

Adrien Mureșan a fost condamnat definitiv, în august 2023, la trei ani de închisoare cu executare după ce cu doi ani înainte a condus fără permis și a produs un accident în Brașov în care a avariat 12 mașini. El a fugit din țară înainte de sentința finală, dar s-a predat în aprilie 2024 în Paris.

Ministerul Justiției, în comunicatul de joi, menționează că Mureșan a fost condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul rutier (a condus fără permis și consumând substanțe psihoactive). În decizia de pe portalul justiției, Mureșan a fost condamnat pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art.335 NCP). De altfel, un articol Adevărul de după accident preciza că analizele nu au scos în evidenţă prezenţa vreunei substanţe interzise în sângele lui Mureşan, dar că acesta avea o alcoolemie de 2,2 la mie.

După decizia de miercuri a Curții de Apel din Paris, „instanței române i s-a cerut certificatul necesar recunoașterii condamnării și preluării executării pedepsei pe teritoriul Franței, lucru solicitat de dl Mureșan, care e cetățean francez și are rezidența la Dijon”, precizează

Potrivit Adevărul, în aprilie, supărat că iubita l-a părăsit, Adrian Mureşan a urcat la volan după ce a consumat alcool şi a lovit 12 maşini. El a fost arestat preventiv, dar eliberat ulterior și a părăsit țara.

Stephane Mureşan nu a plătit niciuna din maşinile avariate, întrucât dosarul său pentru distrugere din culpă a fost clasat, pe motiv că Mureşan ar fi vrut să se sinucidă şi nu a avut nicio intenţie să distrugă maşinile aflate în parcare. 

​Read More

-Publicitate-

Spionajul rusesc acuză SUA că împing Armenia spre „sinucidere” națională și face o paralelă cu Republica Moldova

HotNews.ro

Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a transmis joi că Statele Unite împing Armenia către „sinucidere” naţională, prin aceea că insistă ca fosta republică sovietică din Caucazul de Sud să renunţe la legăturile cu partenerii săi tradiţionali, între care Moscova, transmite agenția EFE, citată de Agerpres.

„În urmărirea ‘scopului înalt’ de a se alătura aşa-zisei comunităţi civilizate conduse de SUA, poporul armean – potrivit opiniei de la Washington – va trebui să plătească abandonându-şi tradiţiile (…) şi legăturile comerciale şi economice stabile cu partenerii săi cei mai apropiaţi din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE)”, a transmis SVR într-un comunicat publicat de agenţia oficială TASS, preluată de EFE.

Potrivit Moscovei, tocmai aceste legături cu UEE, condusă de Rusia, au permis creşterea dinamică a economiei armene în ultimii ani.

„În acest fel, Washingtonul împinge cu insistenţă Armenia spre ‘sinucidere’ naţională”, a apreciat SVR, care subliniază că diplomaţia americană „a accelerat în mod notoriu dezvoltarea unui set de măsuri de stimulare a activităţii structurilor prooccidentale ale societăţii civile din Armenia”’.

Declaraţia subliniază că Washingtonul consideră important să-şi întărească influenţa asupra elitei politice armene pentru ca Erevanul, în ciuda dificultăţilor inevitabile, să accelereze procesul de reorientare către un format de dezvoltare prooccidental.

Spionajul rusesc pretinde că modelul a fost „testat” în Republica Moldova

„Americanii plănuiesc să îndeplinească această sarcină conform schemelor testate în Ucraina şi Moldova”, a adăugat SVR, care a subliniat că obiectivul SUA este „de a imprima un caracter marcant antirus proceselor socio-politice din Armenia”.

Kremlinul a declarat după victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale de la sfârșitul săptămânii trecute că scrutinul nu a fost liber și că ridică multe semne de întrebare. Mai mulți oficiali de rang înalt de la Moscova au făcut comentarii asemănătoare sau chiar mai dure.

Potrivit Serviciului de Informaţii Externe, SUA intenţionează să lanseze o campanie de propagandă de lungă durată pentru a discredita perspectivele cooperării Armeniei cu UEE şi cu Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă tot de Rusia.

Armenia şi-a îngheţat participarea la OTSC la începutul anului trecut, după ce a denunţat o lipsă de acţiune a alianţei militare postsovietice în faţa atacurilor azere.

„Ne îngheţăm participarea la OTSC nu numai pentru că nu îşi îndeplineşte obligaţiile de a asigura securitatea Armeniei, ci şi pentru că OTSC creează ameninţări la adresa securităţii Armeniei, a existenţei sale viitoare, a suveranităţii şi a statalităţii sale”, a declarat în septembrie anul trecut prim-ministrul armean Nikol Paşinian. 

​Read More

-Publicitate-

Din victime, le-au făcut studente la „școala de sex”. De ce a fost amendată România TV

HotNews.ro

Pornind de la cazul fetelor abuzate de profesorul Alfred Bulai, realizatorul Victor Ciutacu și invitații săi de la România TV, mulți dintre ei politicieni, au construit o teorie la adresa studentelor de la SNSPA, despre care au spus că deveneau escorte pentru delegații străine după ce ”erau pregătite de Bulai”.

CNA a amendat recent televiziunea România TV cu 15.000 de lei după o emisiune din 28 august, informează Pagina de Media.  Moderatorul Victor Ciutacu i-a avut invitaţi pe Bogdan Matei, fost ministru al Sportului, senator PSD, Antonio Andruşceac – deputat AUR, Daniel Savu – fost parlamentar PSD și fost ofițer SRI, Cătălin Harnagea – fostul şef al SIE, Dragoş Bistriceanu – realizator România TV.

Ei au discutat inițial despre fetele abuzate de Alfred Bulai și au ajuns la prezentarea studentelor de la SNSPA ca studente la o „școală de sex”, care uneori îi însoțesc ca escorte pe demnitarii străini. 

Abuzurile profesorului Alfred Bulai asupra unor studente de la SNSPA au fost descoperite de publicaţia independentă de investigații Snoop. Siteul a publicat în iulie 2024 mărturii ale mai multor absolvente de SNSPA care l-au acuzat pe sociologul Alfred Bulai, fost profesor la SNSPA, de hărțuire sexuală. O parte dintre agresiuni au fi avut loc în timpul unor cursuri de practică, organizate în zone rurale.

Ce s-a afirmat la emisiunea lui Ciutacu


Un fragment pe care membrii CNA l-au avut în vedere în discuţiile din şedinţă, atunci când au decis amenda, este următorul:

–Daniel Savu: Eu cred că acest borcan de miere care se numeşte, precum îl numesc eu, tinerele din SNSPA, e un fel de şcoală de sex acolo. Din acest borcan de miere s-au mai înfruptat şi alţii, nu numai Bulai, că d-aia se încearcă punerea…

– Victor Ciutacu: Dacă îl asculţi pe Cătălin Harnagea şi mă ascultai şi pe mine acum o lună de zile, vei vedea că este sau a existat, nu ştiu dacă mai funcţionează dar înclin să cred că da, o adevărată reţea de promovare a absolventelor de SNSPA în instituţiile publice, de la cabinetul diverşilor premieri, trecând prin Secretariatul general al Guvernului, şi ajungând în toate agenţiile şi ministerele.

– Antonio Andruşceac: Am fost şeful Comisiei la un moment dat, unde plecau domnişoarele de la respectiva Comisie cu oameni din anumite delegaţii care ne mai veneau în ţară.

– Victor Ciutacu: Ce, erau absolvente de SNSPA, neapărat?

– Antonio Andruşceac: Obligatoriu.

– Victor Ciutacu: Erau şi recrutate, înseamnă.

– Antonio Andruşceac: Aveam o colegă pe care am întrebat-o, cum tu ai fi în stare să faci chestiile astea? Dacă-ţi vine unul (?)

– Victor Ciutacu: Erau şi recrutate, înseamnă. Asta nu minimalizează faptele acelor profesori.

– Daniel Savu: Aşa erau pregătite de Bulai.

–Victor Ciutacu: Era o tabără de antrenament, vorba lui Daniel Savu, pentru misiuni viitoare?

Vicepreședinte CNA: „Mai aveau puţin şi descriau SNSPA ca o fabrică de prostituţie”

La ședința CNA, membrii au denunțat afirmațiile făcute. Valentin Jucan, vicepreședinte CNA, a fost cel mai dur în critici, spunând că invitații aproape că au descris SNSPA „ca o fabrică de prostituție”.

„Faptele trebuie prezentate cu bună credinţă. Nu să spui că e „Şcoală de sex”. Cazul acelei fete a fost dus în derizoriu. (…) Mai aveau puţin şi descriau SNSPA ca o fabrică de prostituţie”, a spus Valentin Jucan, vicepreşedinte CNA.

Legislația încălcată

România TV a fost amendată de CNA în baza Art.3, Art. 64 și Art. 67, din Legea Audiovizualului:

„Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”, se indică în Art 3. alineatul 2 din Legea Audiovizualului.

De asemenea, la Art. 64, alineatul 1, se prevede că, „în virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii; informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă”.

​Read More

-Publicitate-

Nissan va renunța la 9.000 de angajați și își va reduce producția mondială

HotNews.ro

Nissan desfășoară un amplu plan de restructurare și își va reduce numărul de angajați pe plan mondial cu 9.000, după ce a fost sub așteptări cererea din piața auto.

Pentru că au scăzut vânzările în câteva piețe mari, compania va reduce cu 20% capacitatea globală de producție, scrie Bloomberg.

Vânzările companiei au avut de suferit și din cauza concurenței serioase puse de mărcile chineze, cum ar fi BYD.

Acum câteva luni Nissan anunța că estimează o producție cu 50.000 de mașini mai mică pentru anul curent, totalul stimat fiind 3,65 milioane vehicule. Acum vine o altă reducere, mult mai drastică.

Profitul operațional pentru semestrul trei a fost de șase ori mai mic decât în perioada similară a lui 2023, iar compania și-a moderat așteptările privind profitul operațional pentru întreg anul fiscal, de la 500 miliarde yeni, la 150 miliarde yeni (974 milioane dolari).

​Read More

-Publicitate-

Tom Hanks spune că oamenii s-au săturat de filme în care doar ambalajul e frumos: „Care e povestea? Care e scopul acestui film?”

HotNews.ro

Actorul american Tom Hanks consideră că spectatorii s-au săturat de filmele fără substanță, „proptite” cu ajutorul efectelor speciale, și spune că Hollywood se bucură acum de „bogății” fără precedent în materie de posibilități pentru producțiile cinematografice, relatează revista Variety.

Hanks a făcut comentariile după ce a fost întrebat în timpul unui interviu acordat podcastului Happy Sad Confused ce părere are despre producțiile cu supereroi, probabil subiectul care a stârnit cele mai multe pasiuni în rândul spectatorilor în ultimii doi ani.

Unii fani au sărit în apărarea lor, însă trendul e unul negativ, aproape toate producțiile de acest gen lansate din 2023 încoace suferind eșecuri la box office. E efectul „oboselii față de supereroi”, după cum a numit un director de la Hollywood situația mai devreme în cursul acestui an. Hanks e undeva la mijloc.

„Țineți minte cum în anii 1970 și ’80 ei au încercat să facă o versiune pentru TV a Captain America și Spider-Man? Chiar și Batman, cel cu Adam West. Tehnologia care să îi facă să arate ca în benzile desenate nu exista, iar acum există. Poți face absolut orice. Putem spune probabil că Superman al lui Christopher Reeve a fost primul care s-a apropiat din cauza tehnologiei de avangardă care a permis înlăturarea firelor [din imagini]. Am crezut cu toții [că un om poate zbura] când l-am văzut. A fost chiar extraordinar”, a răspuns Hanks.

„Ne bucurăm acum de luxul bogățiilor și fiindcă acum poți face să se întâmple orice pe ecran suntem aduși înapoi la conceptul de ‘OK, asta e adevărat, dar care e povestea?’”, a adăugat el, cu referire la progresul tehnologic în materie de cinema.

„Poți visa Lacul Michigan și să îl umplii cu orologii care formează un dragon cu trei capete care răsuflă foc și distruge Chicago. Poți face asta. Dar care e scopul? Care e povestea și ce spune ea despre noi?”, a subliniat actorul care a câștigat două Premii Oscar consecutive în 1994 și 1995 pentru rolurile principale din filmele Philadelphia și Forrest Gump. Un singur actor reușise acest lucru anterior în istorie: legenda cinematografiei americane Spencer Tracy la sfârșitul anilor 1930.

Tom Hanks spune că un film trebuie să aibă un scop, nu doar să fure ochii

„A existat o perioadă, și așa am simțit și eu, când vedeam filmele DC și Marvel în ordine pentru a vedea aceste versiuni mai bune ale noastre. Dumnezeule, mă simt ca un X-Men uneori. Sunt derutat ca Spider-Man. Sunt furios ca Batman. Îmi iubesc țara atât de mult precum Captain America. Am fost pe drumul acesta. Am avut 20 de ani să explorăm genul acesta de lucru, iar acum suntem într-o evoluție și într-un loc în care [ne întrebăm]: ‘Și care e povestea? Care e tema? Care scopul acestui film?’”.

Anul acesta ne-a rezervat doar 3 filme DC și Marvel, studiourile lor cinematografice decizând să mai rarefieze lansările după ce anul trecut au înregistrat eșec după eșec.

Noul Joker: Folie à Deux a marcat un nou eșec de răsunet după lansarea sa luna trecută. Venom: The Last Dance, filmul care încheie trilogia despre antieroul omonim, nu a eșuat, dar încasările sale au fost sub nivelul celorlalte două lungmetraje care l-au precedat.

În schimb, filmul Marvel Deadpool & Wolverine s-a bucurat de un succes uriaș, cu încasări de peste 1,3 miliarde de dolari în cinematografele din întreaga lume și a devenit filmul cu rating R cu cele mai mari încasări din istorie, depășind primul Joker din 2019.

Își vor face filmele cu supereroi un „comeback”? Hanks nu prea crede

Tom Hanks consideră însă că dintr-o excepție nu se face regulă și că spectatorii pur și simplu nu mai sunt interesați să vadă doar un film cu efecte speciale spectaculoase.

„Industria spune adesea că dacă asta funcționează, va funcționa din nou. Dar publicul este cu mult înaintea lor”, afirmă acesta.

„Ei văd ceva cunoscut și spun: ‘Am văzut asta deja. Ce urmează?’. Și nu e doar în materie de lucruri care îți fură ochii. Este: ‘Care e povestea? Spune-mi ceva despre mine’. Se pare că în fiecare an ne trezim ne lăsăm surprinși de asta”, a subliniat actorul veteran.

Comentariile sale sunt cu atât mai interesante având în vedere că Here, cel mai nou film al său a folosit inteligența artificială pentru a-l „întineri” digital atât pe el, cât și pe Robin Wright, actrița alături de care a jucat în Forrest Gump cu 30 de ani în urmă.

Filmul semnat de Robert Zemeckis, regizorul Forrest Gump, a avut premiera în cinematografele nord-americane weekendul trecut, însă debutul a fost unul dezamăgitor ca încasări.

Te-ar putea interesa și: Regizorul celor mai de succes filme „James Bond” din istorie se îndoiește că mai e dorit înapoi: „Vor oameni mai maleabili”

​Read More

-Publicitate-

De la stânga, Bernie Sanders își atacă partidul după victoria lui Trump: „Democrații au abandonat clasa muncitoare. Americanii sunt furioși și vor schimbarea”

HotNews.ro

Senatorul Bernie Sanders a acuzat miercuri Partidul Democrat că a ignorat prioritățile clasei muncitoare, spunând că acesta este principalul motiv pentru care democrații au pierdut controlul asupra Casei Albe și Senatului.

„Nu ar trebui să ne surprindă faptul că un Partid Democrat care a abandonat oamenii din clasa muncitoare constată că și clasa muncitoare i-a abandonat”, a declarat miercuri senatorul Bernie Sanders, după ce rezultatele alegerilor de marți au devenit clare, confirmând un dezastru pentru democrați.

„În timp ce liderii democrați apără status quo-ul, poporul american este furios și dorește schimbarea. Și are dreptate”, a spus el.

Declarația lui Sanders este una dintre cele mai dure critici la adresa conducerii democrate, după alegerile pierdute în mod clar de vicepreședinta Kamala Harris. Numărătoarea parțială arată că democrații au pierdut votul popular și mai locuri în Senat în Virginia de Vest, Montana și Ohio.

Sanders, un independent care face parte din Partidul Democrat, a cerut o discuție serioasă despre viitorul partidului, însă s-a arătat sceptic cu privire la reformarea acestuia.

„Aceia dintre noi care sunt preocupați de democrația populară și de justiția economică trebuie să aibă niște discuții politice foarte serioase”, a spus el.

El a citat creșterea uriașă a inegalității economice în America în ultimele decenii, tehnologiile avansate care amenință să lase sute de mii de oameni fără locuri de muncă, costul ridicat al asistenței medicale și sprijinul SUA pentru războiul din Gaza, care a ucis zeci de mii de oameni.

„Vor învăța oare interesele financiare mari și consultanții bine plătiți care controlează Partidul Democrat vreo lecție reală din această campanie dezastruoasă? Vor înțelege ei durerea și alienarea politică pe care le resimt zeci de milioane de americani? Au ei vreo idee despre cum putem înfrunta oligarhia tot mai puternică, care are atât de multă putere economică?” a întrebat Sanders.

„Probabil că nu”, a spus el.

Sanders, președintele Comisiei pentru sănătate, educație, muncă și pensii din Senat, nu a reușit să aducă la vot în acest an propunerea sa de a crește salariul minim federal de la 7,25 dolari pe oră la 17 dolari pe oră până în 2028.

Sanders a eșuat, de asemenea, în eforturile sale de a aloca bani pentru extinderea Medicare și abordarea „crizei locuințelor”.

El s-a lovit în mod repetat nu doar de republicani, dar și de opoziția centriștilor din propriul partid.

Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a negociat cu senatorul democrat centrist Joe Manchin o versiune redusă a agendei „Build Back Better” a președintelui Biden, dar aceasta a fost departe de ambițiile pe care Sanders și alți progresiști le-au avut la începutul mandatului.

În mesajul său de miercuri, Sanders a criticat, de asemenea, cheltuielile pentru ajutorul militar acordat Israelului.

„Astăzi, în ciuda opoziției puternice a majorității americanilor, continuăm să cheltuim miliarde pentru a finanța războiul total al guvernului extremist Netanyahu împotriva poporului palestinian, care a dus la dezastrul umanitar oribil și la înfometarea a mii de copii”, a declarat Sanders.

Analiștii avertizau înainte de alegeri că sprijinul administrației Biden pentru războiul Israelului ar putea să îi coste electoral pe democrați.

​Read More

-Publicitate-

Lista lungă de „dușmani” ai lui Donald Trump pe care i-a amenințat cu dosare penale, dacă ajunge președinte. Obama și Biden, printre ei

HotNews.ro

Adversari politici, protestatari, moguli din domeniul tech, procurorul general din New York sau judecători se află pe lista lungă de „dușmani” ai noului președinte american, care a afirmat în repetatate rânduri că vor fi judecați dacă se întoarce la Casa Albă, relatează Reuters.

Trump a cerut anchetarea contracandidatei la președinție, vicepreședinta Kamala Harris, a președintelui Joe Biden, a fostului președinte Barack Obama și a lui Liz Cheney, una din cele mai mari contestatare a sa din Partidul Republican.

La un miting desfășurat în septembrie în Pennsylvania, Trump a declarat că Harris este responsabilă pentru „cea mai mare crimă a timpului nostru”, referindu-se la trecerile ilegale de frontieră, care au avut loc atât în timpul primei sale administrații, cât și în timpul administrației Biden. „Ea ar trebui să fie pusă sub acuzare și urmărită penal pentru acțiunile sale”, a spus Trump.

Tribunale militare pentru Obama

Trump a distribuit, de asemenea, postări pe platforma sa de socializare Truth Social, solicitând tribunale militare pentru judecarea lui Cheney și Obama.

În timpul primei sale candidaturi la Casa Albă, în 2016, Trump a cerut în mod regulat ca adversara sa, democrata Hillary Clinton, să fie urmărită penal. El a declarat într-un interviu radiofonic din octombrie că, odată ce a câștigat funcția, s-a asigurat totuși că aceasta nu va fi urmărită penal, deoarece „ar arăta teribil”.

Un an de închisoare pentru arderea steagului

În urma protestelor pro-palestiniene din campusurile universitare din SUA din acest an, Trump a declarat pentru Fox News în iulie că oricine profanează steagul american ar trebui să primească o pedeapsă de un an de închisoare.

„Acum, oamenii vor spune: ‘Oh, este neconstituțional’. Sunt proști cei care spun asta”, a declarat Trump, adăugând că dorește să colaboreze cu Congresul pentru a permite condamnarea la închisoare a protestatarilor care ard drapelul.

Trump a mai spus că va aresta „huliganii pro-Hamas” care se implică în vandalism, o referire aparentă la studenții care protestatează împotriva războiului dus de Israel în Gaza.

Zuckerberg , amenințat că „va petrece restul vieții în închisoare”

Trump i-a avertizat, de asemenea, pe Mark Zuckerberg, CEO al Meta, și pe cei din conducerea Google cu privire la ceea ce el susține că este o potențială interferență electorală pe platformele lor tehnologice.

Trump a acuzat Meta că a blocat afișarea unor știri care l-ar fi afectate pe Joe Biden în alegerile din 2020 și a criticat, de asemenea, donațiile lui Zuckerberg pentru susținerea democraților.

„Îl urmărim îndeaproape și, dacă face ceva ilegal de data aceasta, își va petrece restul vieții în închisoare”, a scris Trump în cartea sa «Salvați America», publicată recent, potrivit recenziilor din presă ale cărții.

Zuckerberg nu a răspuns public la amenințarea lui Trump și nu a susținut niciun candidat la președinție, dar a declarat că reacția lui Trump la tentativa de asasinat din 13 iulie a fost „unul dintre cele mai tari lucruri pe care le-am văzut vreodată în viața mea”.

Trump a amenințat, de asemenea, că va instrui Departamentul de Justiție să investigheze penal Google pentru că „dezvăluie și afișează doar povești negative despre Donald J. Trump”, potrivit unei postări pe Truth Social de luna trecută.

„Voi solicita urmărirea lor penală, la niveluri maxime, atunci când voi câștiga alegerile”, a scris Trump. El nu a furnizat nicio dovadă pentru afirmația sa despre Google.

Google nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la declarația lui Trump.

Procurorii care-l anchetează, vizați pentru concediere sau inculpare

Trump și aliații săi au cerut urmărirea penală, concedierea sau încarcerarea procurorilor care îl sfidează sau care l-au anchetat.

Într-un interviu acordat pentru Time în luna aprilie, Trump a declarat că, în cazul în care procurorii americani refuză ordinele de a urmări pe cineva în justiție, el ar fi deschis să îi concedieze. „Ar depinde de situație”, a spus Trump.

Trump a mai spus că, dacă va fi ales, îl va concedia pe Jack Smith, procurorul federal care conduce anchetele penale privind încercările sale de a anula înfrângerea sa în alegerile din 2020 și presupusa gestionare defectuoasă a documentelor clasificate după ce a părăsit funcția.

Aceasta urmează unui discurs din aprilie 2023 al lui Trump, după ce procurorul districtual din Manhattan, Alvin Bragg, a convins un mare juriu din New York să formuleze primele acuzații penale împotriva unui fost președinte al SUA, în care a spus că Bragg era „criminalul”.

„Ar trebui să fie urmărit penal sau cel puțin ar trebui să demisioneze”, a spus Trump. Aliatul lui Trump, Steve Bannon, o voce influentă în mișcarea Make America Great Again a lui Trump, a declarat că Bragg ar trebui să fie încarcerat.

Trump a cerut urmărirea penală a procurorului general din New York, Letitia James, care l-a dat în judecată pe Trump și afacerea sa imobiliară pentru comiterea de fraude.

Trump a fost obligat de judecătorul Arthur Engoron să plătească penalități în valoare de 454 de milioane de dolari în acel caz. Trump a declarat într-o postare pe Truth Social pe 18 noiembrie că James și Engoron „ar trebui sancționați și urmăriți penal pentru această completă și foarte evidentă abatere de la justiție”.

​Read More

-Publicitate-

Ce nu știm despre cercetarea din România? Soluții în biotehnologii marine și stocarea energiei verzi

#image_title

HotNews.ro

Institutelor de cercetare din România li se oferă acum o șansă de a contribui cu idei și soluții pentru criza climatică. Proiectele și strategiile recente arată o deschidere mai mare pentru inovație și colaborare. De exemplu, Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 are obiective clare de a sprijini decarbonizarea și inițiativele sustenabile, ceea ce duce la investiții mai mari în tehnologii verzi și parteneriate internaționale, sprijinind cercetătorii români în găsirea de soluții pentru adaptarea la schimbările climatice.

Un bun exemplu este Climate Paths, un proiect ce creează punți între institutele de cercetare și sectorul privat, facilitând proiecte de cercetare aplicată ce pot aduce un impact direct asupra societății. Cu sprijin din partea Norvegiei, acest program înseamnă un forum cu peste 200 de participanți și 90 de institute de cercetare din România, Norvegia, Belgia și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, o vizită în Norvegia pentru a prelua bunele practici din experiența norvegiană în domeniul tranziției verzi și a transferului tehnologic sustenabil și un ghid de bune practici cu cele mai eficiente și inovatoare soluții din domeniul tranziției verzi, oferind un instrument valoros pentru factorii de decizie, cercetători și antreprenori. 

De la tehnologii prietenoase cu mediul la politici de reducere a impactului climatic, Climate Paths își propune să transforme provocările de mediu în oportunități de cercetare aplicată cu impact real asupra comunităților. Am discutat cu doi dintre reprezentanții a două institute de cercetare beneficiare în proiect pentru a afla care sunt provocările acestora în fața schimbărilor climatice, ce soluțiile propun aceștia, dar și care este relevanța proiectelor colaborative pentru cercetarea climatică. 

Provocările institutelor de cercetare în fața schimbărilor climatice

Sebastian Munteanu, cercetător la Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate, specializat în simularea și analiza curgerii fluidelor, subliniază că schimbările climatice au un impact major asupra managementului resurselor, generând efecte în cascadă în conexiunile apă-energie-materiale-alimente. Această dinamică complexă face ca institutele de cercetare să se confrunte cu provocări semnificative în adaptarea și implementarea soluțiilor inovatoare pentru a răspunde cerințelor tot mai mari de apă potabilă și energie, așa cum a demonstrat recent vizita sa la compania Aigües de Barcelona, unde schimbările climatice au redus drastic sursele tradiționale de apă.

Florin Timofte, de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine din Marea Neagră. Temperaturile ridicate ale apei au favorizat migrarea speciilor mediteraneene și au dus la apariția unor fenomene extreme, precum furtunile frecvente și ploile torențiale, care afectează stabilitatea ecosistemului marin. De asemenea, acidificarea apelor și modificările în curenții marini compromit lanțurile trofice, amplificând necesitatea unor studii aprofundate și a unei infrastructuri performante pentru a monitoriza aceste schimbări.

Soluții și exemple de bună practică

Producția și stocarea energiei regenerabile – Sebastian Munteanu explică faptul că programul REPowerEU are ca obiectiv creșterea producției de energie curată și diversificarea surselor de aprovizionare în Uniunea Europeană. Acesta stimulează instalarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară. Pe măsură ce capacitățile de producție cresc, soluțiile de stocare devin esențiale pentru flexibilitatea sistemului energetic.

“Singura tehnologie fezabilă astăzi pentru stocarea unor capacitate mari de energiei (sute de MWh sau GWh) si care asigura compensarea lunară, sezonieră, multi-sezonieră, anuală si multi-anuală este acumularea prin pompaj. Exemplele de buna practica se găsesc in majoritatea tarilor din Europa (de exemplu Austria, Elveția, Republica Ceha, Lituania, Bulgaria) care au instalat centrale hidroelectrica cu acumulare prin pompaj pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului energetic.”

În România, deși necesitatea unor astfel de centrale a fost discutată timp de peste 30 de ani, nu s-au realizat proiecte concrete în acest sens.

Gestionarea durabilă a resurselor marine – Florin Timofte subliniază că gestionarea resurselor marine este din ce în ce mai importantă în contextul schimbărilor climatice. Implementarea soluțiilor eficiente pentru Marea Neagră este esențială pentru protecția biodiversității. Zonele marine protejate, cum ar fi rețeaua Natura 2000 din România, necesită colaborarea între comunitățile locale, sectorul privat și autorități pentru o gestionare sustenabilă.

Politicile de pescuit bazate pe date științifice sunt necesare pentru prevenirea supraexploatării stocurilor de pește. Acvacultura sustenabilă poate reduce presiunea asupra pescuitului excesiv, iar reglementările stricte împotriva poluării marine sunt esențiale pentru protecția ecosistemelor.

“Implicarea comunităților locale, în special cele care depind de resursele marine pentru supraviețuire, joacă un rol esențial în gestionarea sustenabilă a acestora. Promovarea gestionării durabile a resurselor, împreună cu educația și conștientizarea publicului, pot contribui la protejarea pe termen lung a resurselor marine.”

Biotehnologia ca soluție inovatoare – Florin Timofte mai explică și faptul că biotehnologia oferă soluții inovatoare pentru protejarea ecosistemelor marine. Tehnicile de inginerie genetică pot ajuta la restaurarea habitatelor, iar organismele obținute astfel pot fi reintroduse în medii afectate. Biotehnologiile pot combate poluarea marină prin dezvoltarea organismelor capabile să degradeze poluanți, facilitând curățarea apelor. Habitatele marine, precum iarba de mare, au capacitatea de a stoca carbon, contribuind la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Biotehnologia poate maximiza această capacitate, aducând beneficii ecologice semnificative.

Colaborarea cu mediul privat și comunitățile: parte din soluție

Colaborarea între mediul academic, sectorul privat și comunitățile locale este esențială pentru protejarea mediului marin și utilizarea sustenabilă a resurselor. Sebastian Munteanu subliniază importanța mecanismelor constructive de colaborare, care includ implicarea consultanților independenți din diverse domenii pentru a asigura transparența și respectarea standardelor în proiectele de infrastructură. 

Florin Timofte accentuează rolul comunităților locale, care, având o înțelegere profundă a mediului, devin parteneri valoroși în colectarea de date prin inițiative de tip „Citizen Science”. Aceste colaborări nu doar îmbunătățesc calitatea datelor, ci și cresc conștientizarea comunităților despre importanța conservării resurselor marine.

Programele educaționale, precum „Școala Verde”, sunt cruciale pentru sensibilizarea tinerilor privind impactul schimbărilor climatice. Prin co-creare, cercetătorii și comunitățile pot dezvolta politici de conservare adaptate nevoilor locale, asigurând astfel o abordare integrată și sustenabilă în protecția mediului marin. Colaborarea dintre sectorul privat și comunități aduce beneficii economice și sociale, consolidând astfel angajamentul față de conservarea ecosistemelor.

Climate Paths: Impactul proiectelor colaborative pentru cercetarea climatică 

Forumul Climate Paths, alături de alte platforme similare, joacă un rol esențial în sprijinirea instituțiilor de cercetare și în facilitarea colaborării între diverse părți interesate. Sebastian Munteanu spune că identificarea soluțiilor și tehnologiilor inovatoare din diferite domenii este vitală pentru dezvoltarea unor instrumente și metodologii eficiente, cum ar fi ghiduri de implementare.

Florin Timofte adaugă că aceste platforme facilitează accesul la resurse și schimbul de cunoștințe, promovând astfel o dezvoltare accelerată a soluțiilor inovatoare. Aceste inițiative sunt cruciale pentru integrarea rezultatelor cercetării în politicile publice, asigurând o abordare sustenabilă în protecția mediului marin și a Mării Negre. Impactul Climate Paths se reflectă în crearea unor cadre de acțiune comună care să răspundă provocărilor schimbărilor climatice, întărind astfel angajamentul față de conservarea ecosistemelor și promovând colaborarea activă între mediul academic, sectorul privat și comunități.

Proiectul Climate Paths: Metode Inovatoare pentru Reducerea Impactului Climatic și de Mediu, organizat de Social Innovation Solutions (SIS) în parteneriat cu Cancelariei Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian, operat de Innovation Norway, oferă oportunități de impact pentru cercetarea climatică din România. Prin facilitarea colaborării între experți români și norvegieni, reprezentanți ai guvernului, mediului academic și sectorului privat, proiectul urmărește dezvoltarea de politici publice și soluții inovatoare care să răspundă nevoilor specifice ale României.

Articol susținut de Social Innovation Solutions

​Read More

-Publicitate-

Anul 2024 se anunţă a fi cel mai cald din istorie, în care încălzirea globală va depăși pragul de 1,5 grade Celsius

HotNews.ro

Anul 2024 va fi „aproape sigur” cel mai cald an înregistrat vreodată în istoria măsurătorilor meteo şi primul an cu o creştere a temperaturii medii globale de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, potrivit datelor serviciului european Copernicus, transmite AFP.

„După 10 luni din acest an, este acum aproape sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat şi primul an cu peste 1,5°C peste nivelul din perioada preindustrială”, a avertizat joi Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).

Este chiar „probabil” ca încălzirea să fi depăşit 1,55 grade Celsius în cursul anului calendaristic, potrivit Copernicus.

„Acest lucru marchează o nouă etapă în înregistrările temperaturii globale şi ar trebui să servească ca declanşator pentru o ambiţie sporită la următoarea conferinţă privind schimbările climatice, COP29″, a subliniat Samantha Burgess.

Octombrie, a doua cea mai caldă lună înregistrată vreodată în lume

Potrivit Copernicus, octombrie a fost a doua cea mai caldă lună din lume, după octombrie 2023, cu o temperatură medie de 15,25 grade Celsius. Aceasta este cu 1,65 grade mai caldă decât nivelurile preindustriale din 1850-1900, înainte ca utilizarea masivă a combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) să încălzească semnificativ atmosfera şi oceanele.

Aceasta este, de asemenea, a 15-a lună dintr-o perioadă de 16 luni în care temperatura medie a crescut cu mai mult de 1,5 grade.

Această cifră simbolică corespunde celei mai ambiţioase limite din Acordul de la Paris din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale mult sub 2 grade Celsius şi continuarea eforturilor pentru limitarea acesteia la 1,5 grade Celsius.

Cu toate acestea, acest acord istoric se referă la tendinţele climatice pe termen lung: media va trebui să rămână peste 1,5 grade Celsius de încălzire timp de 20 până la 30 de ani înainte de a se considera că limita a fost depăşită.

Anul 2023 fusese confirmat în ianuarie de cercetătorii la Programul Copernicus ca fiind cel mai călduros din istorie, ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om și stimulat de fenomenul meteorologic natural El Nino. Iar cercetătorii avertizau atunci că anul 2024 ar putea fi mai cald decât 2023.

​Read More

-Publicitate-