Acasă Blog Pagina 469

Zi de doliu în Serbia după ce 14 oameni au murit în urma prăbuşirii unui acoperiş în gara din Novi Sad / Vucic: „Vă asigur că vor fi pedepsiţi”

HotNews.ro

Serbia este în doliu sâmbătă şi o anchetă a început după moartea a 14 persoane cu o zi înainte în prăbuşirea unei părţi a acoperişului exterior al unei gări din Novi Sad (nordul ţării).

Locuitorii au aprins vineri lumânări şi au depus flori la un memorial improvizat din apropierea gării, dar şi în alte oraşe. Noi adunări sunt planificate pentru sâmbătă, informează Agerpres.

From the scene of the national tragedy. Novi Sad mourns.

Pray for Novi Sad pic.twitter.com/GUcRywsF1u

— Miodrag (@MIL0SEVIC) November 1, 2024

A început ancheta: documente ridicate, persoane audiate

Autorităţile sârbe au declarat că ancheta pentru „determinarea responsabilităţii” pentru accident a început sâmbătă.

„Douăzeci de persoane vor fi audiate încă de astăzi (sâmbătă – n.r.), începând de la vârf, oameni din ministere, de la compania publică de căi ferate”, a declarat ministrul de interne Ivica Dacic pentru postul de televiziune Prva.

El a declarat că poliţia a confiscat documente referitoare la gară de la birourile Ministerului Construcţiilor, Transporturilor şi Infrastructurii.

Cine a efectuat lucrările de renovare la gara din Novi Sad

După trei ani de renovare parţială, o porţiune a gării din Novi Sad, al doilea oraş ca mărime din Serbia, a fost redeschisă în iulie. Dar unele porţiuni sunt încă în construcţie.

Cu toate acestea, compania căilor ferate sârbe a clarificat într-un comunicat că acoperişul exterior care s-a prăbuşit nu a făcut parte din renovările efectuate.

#Serbia | A concrete roof collapse at Novi Sad railway station killed eight and injured four

Two people remain trapped as rescuers work to free them

About 80 rescue team members are on site

The building was recently renovated#NoviSad pic.twitter.com/XyhMKs6riS

— Deccan Chronicle (@DeccanChronicle) November 1, 2024

„Vă asigur că cei responsabili vor fi pedepsiţi”, a declarat vineri preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Potrivit Reuters, gara din oraşul Novi Sad, situat la aproximativ 70 km nord-vest de Belgrad, a suferit renovări în 2021 şi 2022. Alte lucrări minore au continuat până în iulie anul acesta, când Ministerul Transporturilor a declarat că în renovare au fost investite în total 16 milioane de euro.

Ministrul transporturilor Goran Vesic a declarat că ancheta, deschisă de autorităţile din Novi Sad, va include Institutul de Stat al Traficului, compania de căi ferate de stat şi consorţiul chinez care a întreprins lucrările de renovare.

„Ancheta va stabili… cine a luat decizii, cine a semnat şi a parafat, cine era responsabil cu controlul (calităţii) lucrărilor”, a spus Vesic într-o emisiune TV.

Vesic, compania de stat a Căilor Ferate Sârbe, Institutul de Stat pentru Trafic şi consorţiul chinez China Railway International Co. Ltd şi China Communications Construction Company (CRIC-CCCC), care au renovat clădirea, toate au spus că porţiunea din acoperiş care s-a prăbuşit nu a fost inclusă în lucrările de renovare.

​Read More

-Publicitate-

Șapte dintre cei 16 români dați dispăruți în Spania sunt în siguranță. MAE continuă demersurile pentru a afla soarta celorlalți nouă aflați în zona inundațiilor

HotNews.ro

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează, sâmbătă seară, că şapte persoane dintre cele 16 semnalate anterior ca fiind dispărute în urma inundaţiilor din Spania, se află în siguranţă, transmite News.ro.

De asemenea, MAE, prin intermediul Ambasadei României la Madrid şi Consulatului României la Castellón de la Plana, verifică informaţiile cu privire la dispariţia celorlalţi 9 cetăţeni români, în contextul fenomenelor meteorologice recente.

MAE așteaptă confirmări de la Madrid

Reprezentanţii misiunii diplomatice şi ai oficiului consular rămân în contact permanent cu autorităţile spaniole competente, precum şi cu cetăţenii români, inclusiv membri de familie, care au semnalat persoanele dispărute, şi sunt pregătiţi să acorde asistenţă consulară, în funcţie de solicitări.

În cursul zilei de astăzi, Ambasada României la Madrid şi Consulatul României de la Castellón de la Plana au continuat verificarea informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la decesul unor cetăţeni români, victime ale fenomenelor meteorologice recente care au afectat Comunitatea Valenciană, dar până la acest moment nu au fost recepţionate confirmările din partea autorităţilor spaniole.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al Consulatului României la Castellón de la Plana: +34 677 842 467.

Decesul confirmat al unui român

Vineri dimineață, MAE a anunțat că autoritățile spaniole au notificat că printre persoanele date inițial dispărute și apoi identificate ca decedate se află și un cetățean român.

„În continuarea comunicărilor privind situaţia cetăţenilor români din Comunitatea Valenciană – Regatul Spaniei, afectaţi de inundaţii, Ministerul Afacerilor Externe informează că, potrivit informaţiilor transmise de către autorităţile spaniole, o persoană aflată pe lista cetăţenilor români semnalaţi dispăruţi a fost identificată ca fiind decedată. Ministerul Afacerilor Externe transmite condoleanţe familiei îndoliate”, a transmis MAE, într-un comunicat.

​Read More

-Publicitate-

Ciolacu: În Europa e criză economică. România a fost deja afectată, dar nu va intra în recesiune

HotNews.ro

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă că ţara noastră a fost deja afectată de criza economică din Europa, dar nu va intra în recesiune, chiar dacă principalul partener economic, Germania, se confruntă cu probleme.

Prezent în vizită la Astra Vagoane Călători Arad, premierul a fost întrebat de jurnalişti în ce măsură criza economică din Europa va afecta România, el afirmând că ţara noastră a fost deja afectată, pentru că Germania este primul partener comercial, iar această ţară este în recesiune, însă România „nu va intra”, relatează Agerpres.

„În Europa există criză economică, deja în Germania există recesiune, Ungaria deja a intrat în recesiune, mai sunt alte două state care vor intra în perioada următoare. România nu va intra în recesiune. Cu adevărat trebuie să continuăm investiţiile, cu adevărat trebuie să facem reforme pentru a fi sustenabili şi cu adevărat trebuie să ne implicăm în reindustrializarea României şi să îi ajutăm pe oamenii care merită şi care au dovedit că pot construi”, a spus Marcel Ciolacu.

Întrebat şi de industria de apărare, în contextul în care Comisia Europeană recomandă ţărilor membre să dezvolte acest sector, premierul a răspuns: „Se lucrează în acest moment prin Dâmboviţa şi în patru schimburi, niciodată nu s-a întâmplat acest lucru, mai sunt două fabrici unde ne coordonăm şi veţi vedea că şi acolo…”.

Ciolacu a mai amintit că România va construi „cea mai mare fabrică de pulberi din Europa”.

​Read More

-Publicitate-

VIDEO O incursiune în subsolul Universității Stanford, acolo unde se concep unii dintre cei mai spectaculoși roboți ai lumii

HotNews.ro

Roboții industriali sunt deseori ținuți departe de oameni, în spații izolate, de teama forței lor oarbe și a puterii mari, însă în coridoarele de la noul centru de robotică al Universității Stanford cercetătorii încearcă să aducă în viețile noastre o serie întreagă de roboți mai „blânzi”, scrie San Francisco Chronicle.

„Încercăm să aduce cercetarea în viața reală”, spune Steven Cousins, directorul centrului, localizat la subsolul clădirii Școlii de Inginerie a Universității Stanford.

Roboți folosiți pentru activități domestice

Centrul a adus laolaltă experți în robotică de la Stanford și din întreaga lume, precum și programatori, ingineri aerospațiali și o mulțime de alți oameni de știință care să conceapă și să construiască roboți care să facă orice, de la spălatul cu blândețe al unei persoane la scufundarea în epave la mare adâncime.

Înainte de noul centru de robotică, Stanford avea mai multe laboratoare care lucrau izolat, spune Oussama Khatib, ale cărui cercetări de decenii au contribuit la crearea robotului OceanOneK, care poate ajunge la adâncimi care depășesc capacitatea de rezistență a oricărui schelet de natură animală.

„Dacă vrem să ajungem în lumea reală, trebuie să ne unim forțele”, a spus Khatib referindu-se la abordarea interdisciplinară a centrului.

Încăperile de-a lungul culoarului cu ferestre din tavan până în podea oferă imaginea unui viitor al roboților. Este genul de loc în care dacă stai prea mult într-o ușă riști să fii doborât de robotul patruped, de talia unui Ciobănesc de Berna, conceput de un student elvețian.

Într-o altă încăpere un robot pe roți strânge hainele și jucăriile aruncate la întâmplare, precum într-o cameră obișnuită, mobilată în stil Ikea. Un cercetător stă într-un scaun, iar un braț robotic cu o furculiță îi aduce aduce la gură felii de măr. Acest gen de asistenți inteligenți ar putea ajuta oamenii cu activitățile zilnice într-o vreme când ar putea fi greu de găsit ajutor în casă, crede directorul Cousins.

Un alt proiect este rezultatul direct al colaborării dintre cercetători din domenii diferite. BatheBot a fost creat de către roboticianul Cosima du Pasquier și expertul în computere Jennifer Grannen. Robotul de îngrijire are brațe flexibile, atingerea lor fiind similară celor degetelor umane, iar senzorii fin calibrați pot apuca un burete de baie și să-l folosească cu presiunea potrivită pentru a putea face baie unor persoane care au probleme să o facă singuri.

Inteligența artificială, folosită și în domeniul roboticii

Extremitățile robotului sunt cu mult peste menghinele de metal din deceniile trecute, care încă sunt expuse la intrarea în centrul de la Stanford.

Alți roboți sunt concepuți să se strecoare în spații strâmte și apoi să desfacă brațe cu gheare pentru joburi dificile precum minerit sau reparațiile mecanice.

În plină vâlvă legate de inteligența artificială, unele dintre mașinării sunt pregătite să învețe din acțiunile umane, precum robotul umanoid H1, care a devenit destul de priceput în a împături cămășile sau să pună încălțările în picioare.

Ken Goldberg, profesor la Berkeley, susține că noul salt în robotică este reprezentat de faptul că poți programa roboții să învețe prin puterea exemplului, după ce le arăți cum să îndeplinească o sarcină. El a precizat că volumul de date pe care trebuie să le introduci într-un robot pentru ca acesta să facă o sarcină în mod corect de la bun început este prohibitiv.

În schimb,el preferă „ingineria de modă veche combinată cu aceste metode de învățare”. De exemplu, acum lucrează la modificarea unui robot deja existent, folosit de către medici a-i ajuta să folosească mâna în mod precis în timpul unor proceduri delicate precum suturile.

Când poți simți ce atinge robotul

Multe dintre aplicațiile din laboratorul Stanford sunt de natură medicală. Unul dintre proiecte este legat de utilizarea unor dispozitive mai mici decât un TicTac pentru a naviga pe modele ale sistemului circulator uman, ghidate de magnetul unui operator. Aceasta ar putea fi o modalitate minim invazivă de a sparte cheagurile de sânge,evitându-se astfel accidentele vasculare.

Un alt proiect folosește brațe roobotice echipate cu senzori pentru a face ecografii, cu ajutorul unui mecanism senzorial de feedback similar butoanelor de control ale unui Xbox. Astfel, unele proceduri medicale ar putea fi făcute de la distanță, crede Khatib.

Același tip de tehnologie de feedback senzorial a fost instalată pe robotul OceanOneK pe care Khatib l-a pilotat recent în adâncurile Mării Mediterane. Echipa lui a recuperat obiecte de pe epave din epoca romană și a exorat nave scufundate în timpul celui de-al doilea război mondial.

Ouassama Khatib își aduce aminte cum „ atins” copastia unei navă scufundate la 500 de metri adâncime, pentru prima dată în câteva decenii. El a comparat capacitatea de a simți obiectul prin sistemul de feedback al robotului cu un șoc electric. „A fost uimitor”, a spus cercetătorul.

​Read More

-Publicitate-

VIDEO Inundații în Valencia. O femeie blocată în mașină a fost salvată după trei zile

HotNews.ro

O femeie a fost salvată de echipele de intervenţie în regiunea spaniolă Valencia, afectată grav de inundaţii, după ce a stat blocată trei zile într-un automobil, alături de corpul fără viaţă al cumnatei sale, transmite sâmbătă DPA, preluată de Agerpres.

Poliţia din municipalitatea Moncada a distribuit pe platforma X o înregistrare video în care directorul departamentului pentru apărare civilă din Valencia, Martin Perez, anunţă ştirea despre salvarea femeii.

Martín Pérez (Protección Civil Moncada. Valencia)
Después de 3 días han rescatado con vida a una persona dentro de un coche.
Voluntarios de #ProteccionCivil de toda España trabajando juntos.#lasprotescuentan
ENHORABUENA. pic.twitter.com/xyhFhauYcG

— David Caballos (@DRHORSES) November 1, 2024

Aceasta a rămas blocată în automobil în municipalitatea Benetusser, localitatea la sud de oraşul Valencia, timp de trei zile alături de corpul fără viaţă al cumnatei sale, a relatat agenţia spaniolă de presă Europapress, citată de cotidianul local Las Provincias.

Membri ai echipelor de intervenţie au auzit strigătele femeii în timp ce încercau să înlăture automobile blocate într-un tunel după ce fuseseră aduse de apă. Femeia a fost dusă la spital pentru o examinare medicală, dar nu se cunoşteau alte detalii despre starea sa iniţială.

Potrivit celor mai recente date publicate de guvernul spaniol, 211 oameni şi-au pierdut viaţa în timpul furtunii urmate de inundaţii care a lovit marţi estul Spaniei, majoritatea dintre ei în regiunea Valencia.

​Read More

-Publicitate-

Tom Cruise, în discuţii cu Paramount pentru continuarea la Days of Thunder / Sunt în pregătire și Top Gun 3 și Mission: Impossible 8

HotNews.ro

Actorul american Tom Cruise este în discuţii cu Paramount Pictures pentru o continuare la „Days of Thunder”, filmul din 1990 în care a jucat rolul unui tânăr pilot de curse.

Informaţia, dezvăluită de The Hollywood Reporter, vine la doi ani după succesul mondial al filmului „Top Gun: Maverick”, care a încasat peste un miliard de dolari la box office, scrie News.ro. În această continuare a filmului „Top Gun” din 1986, Tom Cruise a revenit la rolul pe care l-a jucat în prima parte.

Confirmat de Deadline şi Variety, acest proiect pentru un nou „Days of Thunder” este încă în primele etape de dezvoltare: un scenariu nu a fost încă elaborat. În plus, disponibilitatea lui Tom Cruise este incertă.

„Dasy of Thunder” nu a fost considerat un succes de box-office la lansarea sa (a obţinut 157 de milioane de dolari la nivel global, cu un buget de producţie de 60 de milioane de dolari), iar filmul a primit recenzii nu foarte favorabile din partea criticilor.

Superstarul de la Hollywood va filma în curând următorul film al lui Alejandro G. Iñárritu, iar un al treilea „Top Gun” este în pregătire. În plus, cel de-al optulea episod din „Mission: Impossible” este în postproducţie.

​Read More

-Publicitate-

SUA vor desfăşura bombardiere B-52 şi nave de război în Orientul Mijlociu

#image_title

HotNews.ro

Statele Unite au anunţat că vor desfăşura bombardiere B-52, avioane de luptă, avioane de realimentare şi distrugătoare ale Marinei SUA în Orientul Mijlociu, ca parte a unei ajustări a resurselor militare, pe măsură ce grupul de atac al portavionului Abraham Lincoln se pregăteşte să părăsească regiunea, informează agențiile Reuters și News.ro.

Departamentul Apărării a transmis vineri seară într-un comunicat că operaţiunile vor avea loc în lunile următoare şi vor demonstra flexibilitatea mişcărilor militare ale SUA în întreaga lume.

„Dacă Iranul, partenerii sau aliaţii săi profită de acest moment pentru a ataca personalul sau interesele americane din regiune, Statele Unite vor lua toate măsurile necesare pentru a-şi apăra poporul”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Patrick Ryder, într-o declaraţie.

În ultimul an, Statele Unite au avut până la două portavioane în Orientul Mijlociu, în contextul intensificării tensiunilor de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas din octombrie 2023. Retragerea portavionului Lincoln va lăsa un gol până când un alt portavion va fi trimis în regiune.

Portavionul american USS Abraham-Lincoln, Foto: Agerpres/AP

Ultima ajustare a forţelor americane în zonă vine după schimburi directe de focuri în octombrie între Israel şi Iran. Israelul se află, de asemenea, în conflict cu Hamas, susţinut de Iran în Gaza, şi cu Hezbollah în Liban, şi a efectuat atacuri în Yemen după ce a fost atacat de luptătorii Houthi, aliniaţi cu Iranul.

Statele Unite s-au angajat să ajute la apărarea Israelului împotriva atacurilor şi să protejeze forţele americane din Orientul Mijlociu, care au fost atacate de grupări susţinute de Iran în Siria, Irak, Iordania şi în largul coastelor Yemenului.

​Read More

-Publicitate-

Israelul a bombardat din nou capitala Libanului. Continuă exodul populației din Beirut

HotNews.ro

O persoană a murit şi alte 15 au fost rănite sâmbătă într-o nouă lovitură israeliană asupra periferiei de sud a capitalei libaneze Beirut, bastion al organizaţiei şiite Hezbollah, a anunţat Ministerul Sănătăţii libanez, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Inamicul israelian a efectuat un raid în apropierea unei intersecţii în suburbiile sudice ale Beirutului”, a relatat agenţia naţională libaneză de presă Ani. Pe măsura intensificării loviturilor israeliene, o mare parte a locuitorilor părţii de sud a capitalei libaneze şi-au părăsit căminele, de teama violenţelor.

Premierul libanez Najib Mikati a acuzat vineri Israelul că refuză orice încetare a focului cu Hezbollah, după o serie de lovituri aeriene în sudul Beirutului, primele din această săptămână asupra acestui fief al organizaţiei şiite pro-iraniene.

Armata israeliană a precizat că a lovit ţinte ale Hezbollah în sectorul Beirut şi la Nabatiyeh, în sudul Libanului. De asemenea, bombardamentele israeliene au vizat regiunea Baalbek, unde au cauzat moartea a 52 de persoane, şi oraşul Tyr, din sudul Libanului.

Începând cu 23 septembrie, armata israeliană şi-a intensificat loviturile aeriene asupra Libanului, iar din 30 septembrie a lansat şi o ofensivă terestră în sudul ţării. În ultimele şase săptămâni, aceste acţiuni s-au soldat cu cel puţin 1.900 de morţi în Liban.

Israelul afirmă că vrea să neutralizeze Hezbollah în regiunile frontaliere pentru a permite revenirea la căminele lor a celor circa 60.000 de persoane strămutate din nordul Israelului începând cu toamna anului trecut.

​Read More

-Publicitate-

Clubul exclusiv unde nu poți deveni membru decât dacă moare cineva și dacă iubești muzica lui Verdi

HotNews.ro

În Parma, nordul Italiei, există un club exclusivist, nu departe de locul natal al lui Giuseppe Verdi. Este format doar din bărbați, care vin din lumi sociale diverse, dar pe care îi unește un lucru: îl adoră pe vestitul compozitor din secolul al XIX-lea. Procesul de „aderarea” în acest club este însă strict și nu implică doar iubirea față de Verdi. Pot fi admiși membri noi doar dacă unul dintre cei vechi moare sau decide să se retragă, potrivit unui reportaj realizat de New York Times.

Clubul dei 27 numără 27 de bărbați din toate categoriile sociale. Există bancheri, un chirurg, un avocat, un cercetător în neuroștiință și un vânzător de legume. Fiecare dintre ei poartă numele uneia dintre operele lui Verdi. Cel mai în vârstă membru are 85 de ani.

Clubul a luat naștere în 1958, ca un omagiu adus lui Verdi, când mai mulți fani s-au întâlnit într-un modest magazin de panino. Grupul organizează opere și concerte, conferințe, strângeri de fonduri și programe educaționale pentru școlari, toate despre Verdi.

Cât de exclusivist este Club dei 27? Atât de exclusivist încât poate primi membri noi doar atunci când un membru deja existent moare sau se retrage. Desigur, mai există și o listă de așteptare.

„Când primim o nouă cerere, batem în lemn”, a spus, mai în glumă, Enzo Petrolini, președintele clubului.

Club dei 27 nu trebuie confundat cu Clubul 27, care se referă la un număr de muzicieni celebri, precum Amy Winehouse, Kurt Cobain, Jim Morrison, Jimi Hendrix, Janis Joplin și alții, care au murit la vârsta de 27 de ani. Pentru acești iubitori de operă italieni, longevitatea este cheia.

Deși Verdi a fost unul dintre cei mai faimoși compozitori ai secolului al XIX-lea, și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în această zonă agricolă a Italiei, spunând odată celebrul: „Am fost, sunt și voi fi întotdeauna un sătean din Roncole”.

Pentru a-i sărbători viața și muzica, membrii Clubului dei 27 se adună anual, pe 10 octombrie, și beau vin spumant din căni de ceramică pe care le folosesc doar în acea zi.

Pentru Club dei 27, celebrarea zilei de naștere a lui Verdi este o zi deosebit de încărcată.

Anul acesta, a început cu un pelerinaj la locul natal al compozitorului, Roncole Verdi. Membrii clubului s-au adunat într-o cameră în care se spune că s-ar fi născut în 1813, deasupra cârciumii pe care o conducea tatăl său. Clădirea este acum un muzeu.

Aura de mister din jurul clubului

Exclusivitatea fraternității a creat o aură de mister în jurul Club dei 27, alimentând teorii despre condițiile prealabile de a fi membru. De exemplu, unele zvonuri vorbesc despre capacitatea de a cânta pe de rost toate operele lui Verdi sau cel puțin opera pentru care este numit un membru.

Un alt zvon spunea că membrii trebuie să cunoască fragmente obscure, cum ar fi cât de mult cântărea diva de la operă Maria Callas la naștere.

„Toate legendele urbane”, a spus Petrolini, adăugând că singura cerință este „o pasiune pentru Verdi”. Și răbdarea.

Un bărbat a așteptat 30 de ani până să ajungă membru

Demetrio Ravasio, 58 de ani, alias „Don Carlo”, a povestit că s-a alăturat clubului în urmă cu doi ani, după ce precedentul membru „Don Carlo” a murit la 91 de ani, după ce a stabilit un record ca fiind cel mai longeviv membru al clubului.

Dorința lui Ravasio de a se alătura clubului a început acum aproximativ 30 de ani. A fost atât de entuziasmat când a fost în cele din urmă primit în club, încât și-a făcut un tatuaj cu numele operei sale. „Nu sunt atașat de Verdi, este mult mai mult. Este visceral”, a spus el.

Procesul de selectare a membrilor, comparat cu Conclavul papal 

Cei care candidează pentru un loc la club trebuie să fie sponsorizați de un membru existent care să poată atesta pasiunea lor pentru Verdi, a spus Stefano Bianchi, în vârstă de 60 de ani.

Procesul de selectare a noilor membri nu este diferit de un Conclav papal, a spus el, când cardinalii se adună într-o întâlnire atent supravegheată pentru a alege noul papă. Membrii clubului se întâlnesc apoi și votează în secret.

Acestea nu sunt singurele lucruri pe care clubul le are în comun cu conducerea Bisericii Romano-Catolice. Ambele sunt, de asemenea, cluburi exclusiv masculine.

Petrolini susține că asta nu este o problemă pentru că, a spus el, femeile nu s-au îngrămădit să se alăture.

Îl contrazice însă Luciana Dallari, o pasionată de Verdi din Parma, care a înființat un fan club exclusiv pentru femei în 2008.

„Întotdeauna am crezut că nu este corect ca în Club dei 27 să fie doar bărbați”, a spus ea, remarcând că unele dintre operele lui Verdi au fost, până la urmă, numite după femei.

Membrii grupului ei preiau numele personajelor feminine din operele lui Verdi.

Grupul se numește Verdissime.com, iar motto-ul său, „sempre libera”, care înseamnă „întotdeauna liber”, titlul unui duet din „La Traviata” de Verdi, este o referire la abordarea mai puțin strictă de a intra în club, față de cerințele Club dei 27: nimeni nu trebuie să moară pentru ca cineva nou să se alăture.

​Read More

-Publicitate-

INTERVIU. „Reprezentarea lui Trump ca o caricatură ignoră realitatea pe care o văd oamenii zi de zi”. Un profesor din SUA explică de ce îl votează mulți americani pe Trump 

HotNews.ro

Presupunerea că adepții lui Trump sunt toți la fel, iraționali, periculoși și înapoiați este o prejudecată a stângii, una care nu are legătură cu motivele foarte concrete pentru care oamenii îl susțin, și anume preocupările privind economia sau imigrația, explică într-un interviu pentru HotNews Alexander Hinton, profesor de antropologie la Universitatea Rutgers – Newark. Mai sunt patru zile până la alegerile din SUA.

Cum se divizează o societate. ”Oamenii sunt de acord în proporție de 90% pe diferite probleme. Și avem un număr foarte mic de probleme pe care politicienii se concentrează, le amplifică pentru a obține voturi. O mare parte din diviziunile din SUA sunt provocate de populiști care folosesc social media și internetul”.

Cine o duce mai bine. ”Dacă te întrebi cine o duce mai bine decât acum 20-30 de ani, vezi sectoare ale economiei americane și comunități care au legătură cu economia mai computerizată, condusă de AI, care este în plină expansiune, cu automatizarea industrializării. 

De ce spun americanii că o duc mai rău. ”Dacă spui că economia Statelor Unite este în plină expansiune, asta nu are prea mult sens pentru oamenii obișnuiți”.

Imigrația. ”Trump și-a schimbat puțin mesajul, trecând de la demonizarea tuturor imigranților, deși face acest lucru pentru unii dintre ei, concentrându-se pe imigranții infractori. Este o modalitate de a atrage oamenii de culoare, inclusiv imigranți, care vor spune, Da, ei sunt imigranți infractori, care au venit în mod legal, dar eu am venit în țară în mod legal”. 

„Trump – prețuri mici, Harris – prețuri mari”, „Trump – taxe mici, Harris – taxe mari”, acestea sunt două mesaj puternice pentru alegătorii politicianului republican, oameni care observă pur și simplu că trăiau mai bine în urmă cu patru ani, spune pentru HotNews profesorul de antropologie Alexander Hinton, de la Universitatea Rutgers – Newark. Profesorul își desfășoară munca de cercetare în teren, în mijlocul mitingurilor electorale pentru alegerile din 5 noiembrie.

HotNews are doi corespondenți trimiși speciali la alegerile din SUA, David Leonard Bularca, un reporter de 21 de ani, și Gabriel Bejan, un jurnalist cu 26 de ani de experiență. ”22 de camere transmit LIVE nonstop din hala unde se cerifică voturile prin corespondență la alegerile SUA, între Donald Trump și Kamala Harris”.

Reprezentarea lui Trump ca un fel de caricatură, care va aduce „o Trumpocalipsă”, nu ține cont cu adevărat de realitatea pe care unii oameni o văd în viața de zi cu zi, spune profesorul  Alexander Hinton în conversația cu HotNews. El explică astfel susținerea de care se bucură candidatul republican.

Doar bursa nu reprezintă America

Mesajul lui Trump cum că America este în declin reprezintă o afirmație care funcționează. „Dacă spui, ei bine, economia Statelor Unite este în plină expansiune și piața bursieră nu a fost niciodată mai puternică, asta nu are prea mult sens pentru oamenii care și-au pierdut, de exemplu, fostele locuri de muncă sindicalizate, că orașele în care trăiesc sunt în declin”, spune profesorul.

În vreme ce economia și imigrația sunt chestiuni concrete pentru alegătorii lui Trump, unii din baza electorală a liderului republican au și alte argumente, cele legate de identitate sau religie. „Am fost frapat de faptul că în state precum Pennsylvania sau Wisconsin erau așa de multe reclame care vizau comunitatea trans”, observă Hinton.

O parte din votanții lui Trump consideră că marele instituții de presă sunt parte a unui stat diabolic, ascuns, care are drept scop distrugerea politicianului republican. De asemenea, ei au recepționat atacurile lui Trump la adresa așa-zisului stat paralel, atacuri care subminează ideea că el este un infractor condamnat.

Ce alte motive au oamenii care îl susțin pe Trump? Nu în ultimul rând, pentru că are mesaje simple și puternice, spre deosebire de Harris, și se poate baza pe un electorat mai omogen decât cel al candidatei democrate, mai spune profesorul Hinton, director al Centrului pentru studiul genocidului și al drepturilor omului de la Universitatea Rutgers – Newark.   

„Presupunerea că adepții lui Trump sunt toți la fel este distorsionată”

HotNews: Care ați spune că este cea mai întâlnită prejudecată a stângii cu privire la alegătorii lui Trump?

Alexander Hinton: Cred că principala prejudecată este că votanții lui Trump sunt catalogați drept iraționali, periculoși, înapoiați. Și parte din asta vine din reprezentările media, din ceea ce spune Trump, din fotografiile pe care ei le văd cu oameni fluturând pancarte la mitinguri.

Parțial, asta vine și din ceea ce spun aliații săi, pentru că o parte din mesajul campaniei se adresează votanților de sex masculin, inclusiv tinerilor. Dar asta este o poveste secundară.

Percepția este, iar termenul circulă acum și a circulat și în 2015, că Trump este ca Hitler, că Trump este un fascist, Trump este un autoritarist, Trump este un demagog, și există cu siguranță motive să fim precauți și îngrijorați cu privire la derapajele democratice, ținând cont de precedenta sa administrație.

Dar presupunerea că adepții lui Trump sunt toți la fel este distorsionată și nu are uneori legătură cu motivele foarte reale pentru care oamenii îl susțin.

Prețul politic al inflației

Iar aceste motive includ în capul listei, percepția, și spun percepție pentru că economia SUA merge destul de bine, dar percepția că economia SUA, sub conducerea lui (Joe) Biden și (Kamala) Harris are probleme și, cu siguranță, inflația este absolut esențială pentru această convingere, pentru că toată lumea din SUA știe că plătește prețuri mai mari. 

Și o știu în fiecare zi când merg să cumpere mâncare sau când merg să cumpere benzină. Este o realitate concretă. Prețurile sunt cu cel puțin 20% mai mari acum decât erau la începutul administrației Biden. Și există motive evidente pentru asta, care rezultă din pandemie, problemele lanțului de aprovizionare. 

Dar la un moment dat, un strateg a spus: „Economia e cea care contează!”, și asta înseamnă de fapt că acesta este primul lucru la care se gândesc mulți alegători.

(Ronald) Reagan spunea: „Sunt mai bine decât acum patru ani?”. Iar mulți oameni se gândesc la asta și spun că lucrurile erau mai bune (acum patru ani). Ei nu se gândesc cu adevărat la pandemie și la acel aspect al administrației Trump, se uită la economia înfloritoare de atunci.

În cadrul cercetărilor mele, merg cu mașina în mediul rural și particip la diferite evenimente. Am fost la unul acum două zile, luni, în Pennsylvania rurală. Mergeam cu mașina și am văzut un panou pe care scria: „Trump, prețuri mici, Harris, prețuri mari”, „Trump, taxe mici, Harris taxe mari”.

„Trump granițe sigure, Harris granițe deschise”

Și am văzut o grămadă de pancarte care transmit acest mesaj. Și încă unul care spunea: „Trump granițe sigure, Harris granițe deschise”. Aceasta este a doua mare problemă care a avut un mare impact: imigrația.

Reprezentarea lui Trump ca un fel de caricatură, care va aduce „o Trumpocalipsă”, nu ține cont cu adevărat de realitatea pe care unii oameni o văd în viața obișnuită, sau de percepția lor cum că, în prima parte a mandatului lui Biden, până la ieșirea din pandemie, când brusc politica de imigrare s-a schimbat, un număr foarte mare de oameni au trecut granița.

„Am fost frapat de faptul că erau așa de multe reclame care vizau comunitatea trans”

– Ce rol joacă problemele culturale și sociale sau de identitate, cum ar fi naționalismul, religia, în opoziție cu așa-numita „politică woke”, în consolidarea acestei baze electorale a lui Trump? 

– Cu siguranță există oameni din baza electorală a lui Trump care sunt extremi. Însă oamenii care înclină spre stânga tind să vadă toți susținătorii lui Trump în același mod. Și le pun acest tip de etichetă. 

Există o altă dimensiune, și acest lucru este valabil mai ales în cazul alegătorilor evanghelici, al creștinilor conservatori pentru care religia este importantă. Mulți consideră că Dumnezeu a creat bărbatul și femeia, așa că ideea pronumelor de gen, a comunității trans este un subiect fierbinte. 

Când ajungi prin Pennsylvania, Wisconsin, și alte state asemănătoare, dintr-o dată vezi toate reclamele pe care nu le vezi în New Jersey, pentru că ei le difuzează în statele decisive. Și am fost frapat de faptul că erau așa de multe reclame care vizau comunitatea trans, care o asociau pe Harris cu acordarea de tratament medical gratuit deținuților trans. 

Am fost un pic surprins, deoarece mă așteptam să văd mai mult despre imigrație. 

În orice caz, pentru această bază conservatoare, acestea sunt probleme importante, nu? Ei cred, pe de o parte, că există doar bărbați și femei. Și, de exemplu, când am fost la mitingul lui Donald Trump Jr. de luni, el a făcut glumă pe care o face frecvent, despre toate pronumele diferite pe care oamenii le folosesc. Deci este o temă folosită frecvent.

Și apoi ne întoarcem la ideea masculinității, a familiei tradiționale care îi aduce lui Trump voturi. Iar cineva mi-a scris recent, ca răspuns la articolele pe care le-am scris, spunând că îl susține pe Trump datorită chestiunii avortului și a deciziei Curții Supreme. 

Unii văd avortul ca pe o crimă, îl compară uneori cu Holocaustul. Și în timp ce alți oameni consideră că această convingere este neliniștitoare, dacă ascultăm ceea ce se vorbește despre avort (în rândul votanților lui Trump), așa cum fac eu în cercetarea mea, vom vedea că este un curent de gândire care circulă printre mulți dintre votanții religioși mai conservatori. 

„Dacă spui că economia Statelor Unite este în plină expansiune, asta nu are prea mult sens pentru oamenii obișnuiți”

– Trump, asemenea altor candidați politici din SUA și Europa, dar probabil mai mult decât oricine, vorbește frecvent despre declinul țării. Cât de eficient este acest discurs. Alegătorii săi împărtășesc acest punct de vedere? Și de ce anume cred ei că America este în declin?
– În primul rând, ca metodă politică, să spui că vei face America măreață din nou este un mesaj foarte succint și puternic pentru mulți oameni. 

Dacă te întrebi cine o duce mai bine decât acum 20-30 de ani, vezi sectoare ale economiei americane și comunități care au legătură cu economia mai computerizată, condusă de AI, care este în plină expansiune, cu automatizarea industrializării. Apoi există un fel de declin al industriilor, rate ridicate de dependență de fentanil și sinucidere.

Acestea sunt sunt probleme pe care oamenii le văd în viața lor de zi cu zi. Și dacă spui, ei bine, economia Statelor Unite este în plină expansiune și piața bursieră nu a fost niciodată mai mare, asta nu are prea mult sens sau nu are prea multă semnificație pentru oamenii care se uită în jur și văd că oamenii și-au pierdut, de exemplu, fostele locuri de muncă sindicalizate, că orașele în care trăiesc sunt în declin. 

Și apoi mai este un alt curent care vine dinspre populiști, care spun: „uita-te la modul în care imigranții sunt tratați, li se dau bani”. Acesta este, de asemenea, un argument care vizează diferite comunități minoritare și ideea că sunt favorizate și tratate mai bine, în vreme ce „noi nu”, iar „noi” sunt în special alegătorii albi.  

Este un mesaj bun pentru demagogii populiști și funcționează bine pentru Trump. 

Ce este „Trump derangement syndrome”

– Legat de liderii populiști, știm că democrații îl descriu adesea pe Trump drept o amenințare la adresa democrației, după refuzul său de a accepta rezultatele alegerilor din 2020. Și știm, de asemenea, că el a lăudat lideri autoritari precum Vladimir Putin, Kim Jong-un sau Viktor Orbán. Ce simt alegătorii lui Trump în legătură cu acest lucru? Și cum reconciliază sprijinul pentru un lider care pare să îmbrățișeze dictatorii cu credința lor în libertate?
– Este o întrebare bună. Sigur, din nou, cu mențiunea că nu există un singur tip de alegători în baza lui Trump. Ieri, Elon Musk, care acum este un soi de purtător de cuvânt al lui Trump, a postat un tweet cu o imagine care spunea, în esență, că Trump a fost în funcție patru ani și SUA nu s-au transformat în Germania nazistă.

Am auzit acest lucru și de la alți oameni din teren, care au observat că da, are aceste izbucniri, nu ne plac, dar e ridicol să spui că ar fi o amenințare la adresa democrației.  

Apoi și Musk a spus că democrații sunt o amenințare la adresa democrației, că dacă Trump nu câștigă, va fi sfârșitul democrației americane. 

Deci există acest tip de mesaj apocaliptic și percepția că „stângiștii radicali, marxiștii”, Kamala Harris erodează libertatea de exprimare prin diferite încercări de a reglementa discursul urii pe internet. Și spun de asemenea că există o întreagă agendă privind impunerea diversității și a incluziunii, care îi expune pe copii la „educația woke”.

Uneori alegătorii (ai lui Trump) numesc această atitudine „Trump derangement syndrome” (un termen peiorativ, folosit pentru criticile la adresa lui Trump, care sunt percepute ca fiind iraționale, n.r.) și spun că oamenii de stânga nu judecă corect. 

Cred că ceea ce este cu adevărat important este această realitate bizară în care avem aceste două bule în SUA, și în bula oamenilor de stânga mulți spun că vine o apocalipsă a lui Trump. 

Americanii sunt de acord în proporție de 90% pe diferite probleme

Iar noile tehnologii conduc la divizare și polarizează societatea. Pentru că dacă te uiți la oamenii din SUA, ei au o poziție comună în proporție de 90% pe diferite probleme. Și avem un număr foarte mic de probleme pe care politicienii se concentrează, le amplifică pentru a obține voturi.

Deci o mare parte din diviziunile din SUA sunt provocate de populiști care folosesc social media și internetul și este un lucru foarte trist. Eu lucrez pe tema depolarizării și am văzut cum oamenii din ambele tabere se pot aduna să învețe cum să vorbească între ei, poate că nu sunt de acord cu totul, dar pot fi respectuoși, deși acest lucru este foarte dificil în prezent în SUA. 

„Mesajele lui Trump sunt simple sunt puternice. Și una dintre problemele lui Harris este că ea nu are un mesaj singular”

– În acest context, cât de semnificativă este această convingere în rândul susținătorilor lui Trump că principalele instituții media, elitele și instituțiile politice sunt părtinitoare sau corupte? Și cum influențează acest lucru loialitatea lor față de el? Sunteți, desigur, profesor, dar scrieți frecvent articole. Sunt sigur că vă gândiți la modul în care acestea sunt văzute de această bază electorală a lui Trump.
– Da, o să vă dau un exemplu rapid. De fiecare dată când merg la un miting care are legătură cu Trump și de fiecare dată când Trump vorbește, există cel puțin un moment în care se arată spre presă sau se fac glume despre fake news, iar oamenii din public huiduie. Este aproape un ritual.

Deci, dacă există surse de știri care publică în mod constant articole care nu sunt bune pentru candidatura ta și dacă ești pus sub acuzare, te confrunți cu o grămadă de procese, ce vrei să faci? Vrei să delegitimezi și să subminezi autoritatea instituțiilor.

Așadar, Trump a petrecut un an și jumătate, de fapt ani de zile, dar mai ales de când și-a început campania, cultivând ideea că există un stat paralel, așa cum spune adesea, care este condus de grupuri misterioase de oameni. 

Și desigur, pentru unii, acest lucru se poate încadra în ideea că globaliștii conduc țara. Iar uneori acest lucru poate merge spre „Protocoalele înțelepților Sionului”. Acest lucru nu este spus în mod explicit, dar acesta este un fel de curent subteran pentru grupuri mai mici de oameni. Iar acum avem ideea că SUA are dușmani din interior. 

Există ideea acestui stat diabolic, ascuns, condus de stângiști radicali care încearcă să-l submineze pe Trump, să distrugă țara, iar mass-media face parte din asta. Că presa transmite mesaje, nu difuzează niciodată articole pozitive despre Trump, iar atunci când transmit mesaje, selectează lucrurile pe care le-a spus.

Acum, ca în toate lucrurile de genul acesta, există un sâmbure de adevăr. Am fost la mitinguri și l-am văzut spunând unele lucruri, iar apoi un comentariu minor a fost preluat și transformat într-un titlu. Și de fiecare dată când se întâmplă asta, votanții lui arată că este evident, că presa, presa de stânga, este părtinitoare. 

Și a doua chestiune relevantă este că acest „stat paralel” este ca „Make America Great Again”, un fel de categorie uriașă sub care poți pune tot felul de lucruri. Ei bine, ce este? Presa poate fi legată de acest stat paralel, dar dacă vorbim despre guvern în special, atunci avem FBI, Departamentul de Justiție, despre care campania lui Trump a spus că au fost mobilizate sa pentru a-l distruge. 

Și încă o dată, acest lucru subminează ideea că el este un infractor condamnat, nu? Așa că nimeni nu vorbește despre asta. Și dacă se vorbește despre asta, ceea ce se va spune este, oh, acesta este un alt exemplu de fake news sau un exemplu al statului paralel care conspiră pentru a-l distruge pe Trump.

Așadar, strategia dezvoltată de campania lui Trump și de Trump însuși este foarte eficientă și este foarte bine transmisă. 

Iar oamenii au un discurs pe care îl aud de ani de zile, în care se spune că Trump este cumva confuz, că vorbește fără sens. Dar pur și simplu nu este adevărat. El are un mod de a vorbi care este eficient și încheie mereu cu promisiunea că va face America măreață din nou. 

Mesajele sale simple sunt puternice. Și una dintre problemele lui Harris este că ea nu are un mesaj singular ca acesta.

„Coaliția alegătorilor democrați este mai mare și mai eterogenă și mai greu de unificat”

– Apropo de asta, care ar fi principalele probleme ale lui Harris, de ce nu pare că reușește să atragă întreaga coaliție de alegători tradiționali democrați?

– Deci există această problemă a mesajelor. Există de asemenea un curent de gândire, care cu siguranță nu este valabil pentru toată lumea, care ține de misoginism, de neîncredere față de femeile aflate la putere.

Ceea ce văd în mod foarte direct este că Trump și aliații săi, în mod constant, acționează într-o manieră macho. Ei interacționează cu așa-numita „manosphere” (în traducere directă, „bărbatosfera”, ecosistemul de site-uri, forumuri și podcasturi care se adresează bărbaților, de obicei de pe poziții critice la adresa feminismului, n.r.).

Podcastul lui (Joe) Rogan este un exemplu. Și fac apel la alegătorii de sex masculin, nu doar tineri bărbați albi, dar și la cei de culoare. 

De asemenea, campania Trump și-a schimbat puțin mesajul, trecând de la demonizarea tuturor imigranților, deși face acest lucru pentru unii dintre ei, concentrându-se pe imigranții infractori. Este o modalitate de a atrage oamenii de culoare, inclusiv imigranți, care vor spune, „da, ei sunt imigranți infractori, care au venit în mod legal, dar eu am venit în țară în mod legal”. 

Deci Trump a făcut o serie de lucruri pentru a-și lărgi baza electorală. 

Harris are chestiunile legate de gen, dreptul la avort. În plus, ea reprezintă schimbarea. Iar oamenii din SUA s-au săturat, chiar și republicanii, de această energie negativă. Harris vorbește de asemenea despre probleme de justiție socială, despre asigurările de sănătate. 

Dar coaliția alegătorilor democrați este mai mare și mai eterogenă și mai greu de unificat decât coaliția alegătorilor lui Trump. 

Iar în cele din urmă, o problemă, revenind la acoperirea mediatică, este că Trump vinde. Dacă scrii un articol despre Trump și unul despre Harris, articolul despre Trump va primi mult mai multe vizualizări. 

Astfel, există și o structură de stimulare pentru ca toată lumea să îi acorde atenție lui Trump. Iar ea iese de pe prima pagină a ziarelor. Iar Trump este un maestru al manipulării mass-media. El știe ce face. O face de ani de zile. 

​Read More

-Publicitate-