Acasă Blog Pagina 471

Kemi Badenoch a devenit noua șefă Partidului Conservator din Marea Britanie: „Vom rescrie regulile jocului”

HotNews.ro

Deputata Kemi Badenoch a fost aleasă sâmbătă lidera Partidului Conservator din Marea Britanie. Badenoch, care a deţinut în trecut funcţia de secretar pentru afaceri, a fost declarată câştigătoare la un eveniment în centrul Londrei, sâmbătă, învingându-l pe rivalul Robert Jenrick cu 53.806 voturi faţă de 41.388, informează dpa.

În vârstă de 44 de ani, Badenoch, membră a Parlamentului din partea circumscripţiei North West Essex, îl va înlocui pe Rishi Sunak, care a decis să demisioneze din fruntea partidului ca urmare a înfrângerii dezastruoase suferite de Tory la alegerile generale britanice din iulie.

Kemi Badenoch, care declară despre ea că spune lucrurilor pe nume, va aduce un ton combativ de dreapta rolului de lider al Partidului Conservator al Marii Britanii, promiţând o revenire la „conservatorismul autentic” pentru a reconstrui un partid care se confruntă cu o luptă dificilă pentru a reveni la putere, potrivit Reuters.

Prima femeie de culoare din Marea Britanie care devine lidera unui partid politic important, Badenoch îi va lua cu siguranţă la bani mărunţi pe conservatorii care au suferit cea mai mare înfrângere electorală în iulie sub fostul lider şi prim-ministru, Rishi Sunak.

În vizorul ei se află nu doar guvernul laburist de stânga, ci şi partidul populist de dreapta Reform UK, condus de veteranul militant pentru Brexit, Nigel Farage, al cărui apel i-a atras pe alegătorii conservatori tradiţionali la cauza sa la alegerile din iulie.

Dar anticipata evoluţie spre dreapta sub Badenoch ar putea înstrăina aripa mai moderată a partidului şi unii alegători care au fost cuceriţi de liberal-democraţii de centru la alegerile câştigate zdrobitor de laburişti.

„Vom rescrie regulile jocului”

‘Deci, iată ce vom face. Vom rescrie regulile jocului”, a declarat ea la conferinţa anuală a Partidului Conservator din oraşul Birmingham, la începutul acestui an. „Unii oameni spun că îmi place lupta. Nu pot să-mi imaginez de unde au venit cu ideea asta. Dar nu este adevărat, nu-mi place lupta, dar nici nu mi-e frică de luptă”, a spus ea, promiţând să lupte împotriva „aberaţiilor de stânga” şi în favoarea idealurilor conservatoare.

Ea îi atribuie tatălui ei, un medic care a murit în 2022, meritul de a fi învăţat-o să nu-i fie „frică să facă ceea ce trebuie, indiferent de ce spun oamenii”.

Cunoscutul actor scoţian David Tennant a declarat în iunie că ar vrea ca ea să „tacă din gură” şi şi-a exprimat dorinţa ca Badenoch „să nu mai existe” din cauza părerilor ei despre drepturile persoanelor transgender şi ale femeilor.

„Nu voi tăcea”, a răspuns Badenoch pe platforma X, numindu-l pe Tennant „un bărbat alb celebru, bogat şi de stânga atât de orbit de ideologie” încât nu putea vedea optica de a o ataca pe singura femeie de culoare din guvern.

Ea s-a confruntat, de asemenea, cu o reacţie dură atunci când a declarat că 5-10% dintre funcţionarii publici sau oficialii apolitici care lucrează în guvern sunt „foarte răi” şi „ar trebui să fie în închisoare” pentru că i-au subminat pe miniştri – un comentariu despre care echipa ei a spus că este o glumă.

Spusele ei potrivit cărora plata pentru concediul de maternitate este „excesivă” şi că oamenii ar trebui să-şi exercite „mai multă responsabilitate personală” au ridicat la rândul lor semne de întrebare, dar şi de această dată Badenoch a susţinut că declaraţiile ei au fost denaturate.

De la copilăria în Nigeria în fruntea Partidului Conservator

Născută pe 2 ianuarie 1980 în cartierul londonez Wimbledon şi crescută în Nigeria până la vârsta de 16 ani, Badenoch a declarat că faptul că a crescut într-un loc în care „frica era omniprezentă” a făcut-o să aprecieze siguranţa din Marea Britanie şi să devină un adevărat apărător al principiilor conservatoare precum „libertatea de exprimare, libera întreprindere şi pieţele libere”.

Olukemi Olufunto Adegoke, numele ei complet, la care s-a adăugat Badenoch după căsătorie, este fiica unor părinţi nigerieni bogaţi din clasa de mijloc. Tatăl era un medic foarte cunoscut în ţara natală, iar mama sa era lector la Facultatea de Medicină a Universităţii din Lagos, scrie EFE.

În adolescenţă, Kemi Badenoch s-a mutat în Regatul Unit pentru a-şi finaliza studiile secundare, iar apoi a intrat la Universitatea Sussex, unde a studiat inginerie şi informatică.

Badenoch a lucrat part-time la un restaurant McDonald’s din Wimbledon, unde curăţa toalete şi gătea hamburgeri, după cum a povestit chiar ea despre tinereţea ei.

Mamă a trei copii, este căsătorită din 2012 cu bancherul Hamish Badenoch, care a lucrat în Malawi, Nigeria şi Kenya înainte de a lucra pentru Barclays şi apoi pentru Deutsche Bank.

Între 2015 şi 2017 a fost membră a Adunării de la Londra. Din 2017 este deputată pentru circumscripţia North West Essex, în sud-estul Angliei, sub numele de căsătorie, Badenoch.

Cunoscută pentru opiniile sale puternice, combative şi drept reprezentanta aripii celei mai de dreapta din partidul său, Badenoch o are ca eroină politică pe fostul premier Margaret Thatcher.

Badenoch a deţinut o serie de funcţii ministeriale în timpul mandatului foştilor premieri conservatori Boris Johnson, Liz Truss şi Rishi Sunak, ultimul oferindu-i postul de secretar pentru afaceri.

Anterior, a încercat fără succes să câştige conducerea partidului în 2022, după demisia lui Boris Johnson, dar nu a reuşit să treacă de scrutinul intern al partidului.

Badenoch a fost secretar de stat pentru administraţia locală în mandatul lui Boris Johnson, dar a demisionat din funcţie în iulie 2022, pe fondul scandalului legat de petrecerile de la reşedinţa din Downing Street în timpul pandemiei de coronavirus.

Când a candidat din nou la şefia partidului, în 2024, Badenoch, care este pro-Brexit, a subliniat că partidul său trebuie să „nu mai acţioneze ca laburiştii” pentru a recupera puterea.

La recentul congres al partidului său desfăşurat la Birmingham, în centrul Angliei, ea a declarat că important este să apere „bunul simţ” care a caracterizat întotdeauna partidul său, pe care l-a descris drept cel mai de succes din istoria partidelor politice din lume. 

​Read More

-Publicitate-

CNN, despre scenariul de coșmar al alegerilor din Republica Moldova. „Vor lichida, câte una pe rând”

#image_title

HotNews.ro

Moldovenii votează duminică, 3 noiembrie, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale cruciale, care ar putea determina dacă țara post-sovietică își menține cursul spre Europa sau revine pe orbita Kremlinului. Confruntarea se dă între Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo. Analiștii consulați de CNN au analizat mizele alegerilor de mâine, avertizând că o victorie a pro-rușilor asupra puterii politice de la Chișinău ar amenința democrația și independența țării.

„Scenariul cel mai rău este că, dacă preiau controlul deplin asupra parlamentului, vor lichida pe rând orice instituție democratică, inclusiv alegerile libere și corecte”, a declarat Valeriu Pașa, directorul comunității WatchDog.md, pentru CNN.

Actuala preşedintă pro-europeană Maia Sandu, susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, caută să câștige un nou mandat după ce a condus Republica Moldova mai aproape de UE decât oricând, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina făcea ravagii granița sa de est.

Maia Sandu a obţinut în primul tur 42,45% din voturi, desfășurat în aceeași zi cu referendumul privind apartenența la UE, care a fost validat la limită. Ambele voturi au fost afectate de o vastă schemă de cumpărare de voturi legată de Kremlin, despre care Sandu a spus că echivalează cu un „atac fără precedent” asupra democrației Republicii Moldova, notează CNN.

În turul II, ea se confruntă cu fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, susţinut de Partidul Socialiştilor, pro-rus. Dacă alte partide prietenoase cu Kremlinul îl vor sprijini, turul doi va fi extrem de strâns.

Stoianoglo, descris „calul troian” al Rusiei

CNN amintește că în dezbaterea prezidențială de duminică trecută, Sandu l-a numit pe Stoianoglo „calul troian” care încearcă să se infiltreze la Chișinău, în numele Kremlinului.

Analiştii consultați de CNN spun că acest lucru nu este doar retoric.

Valeriu Pașa, directorul WatchDog.md, o comunitate a societății civile de tip think-tank din Republica Moldova, a declarat pentru CNN că votul de duminică este despre „dacă vom avea un președinte care este ales de cetățeni sau cineva care câștigă pentru că banii murdari ruși au plătit pentru asta”.

Înainte de voturile de luna trecută, oligarhul fugar moldovean prorus, Ilan Şor, s-a oferit să plătească oamenii pentru că lucrează pentru a alege un candidat prietenos cu Rusia și pentru a opri validarea referendumului.

Maia Sandu a spus că schema a încercat să corupă aproximativ 300.000 de alegători – echivalentul a 10% din populație.

De ce e criticată Maia Sandu

În ciuda sondajelor care îl creditau cu puțin peste 10% înainte de alegeri, Stoianoglo a fost votat de 25,98% dintre alegători în primul tur. Atât Kremlinul, cât și Șor au negat amestecul în procesul electoral, dar oficialii moldoveni au avertizat că al doilea tur ar putea fi vizat și de scheme similare.

Pe lângă cumpărarea de voturi, analiștii spun că primul tur a relevat o opoziție reală față de Sandu, al cărei prim mandat a fost devastat de crize succesive.

„Mai întâi a fost pandemia de Covid-19, apoi a fost războiul Rusiei în Ucraina, apoi a fost criza gazelor”, a declarat pentru CNN Maksim Samorukov, membru al Centrului Carnegie Rusia Eurasia.

Maia Sandu. Foto: Profimedia

Unii au criticat și decizia „cinică” a lui Sandu de a organiza referendumul UE în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, poziționându-se singurul politician capabil să aducă Moldova în Europa.

„Planul guvernului a fost ca problema integrării europene să atragă sprijinul pentru Maia Sandu. S-a dovedit invers: nemulțumirea față de Maia Sandu a tras în ​​jos sprijinul pentru integrarea europeană”, a spus Samurokov.

Stoianoglo încearcă să valorifice nemulțumirea față de Sandu, fiind împărțit în ambele tabere. El a cerut „resetarea” relațiilor cu Moscova și a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin, susținând totodată că este angajat să adere la UE.

Scenariul dacă pro-rușii reușesc să câștige puterea politică

Oficialii moldoveni se pregătesc pentru al doilea tur de scrutin afectat de amestecul pro-rus. O înfrângere a Maiei Sandu ar aduce o lovitură zdrobitoare pentru speranțele Moldovei de un viitor european.

Un guvern prietenos cu Rusia ar putea provoca, de asemenea, noi probleme în Transnistria, o fărâmă separatistă de teritoriu în care sunt staționați aproximativ 1.500 de soldați ruși. Oficialii s-au întrebat de mult dacă Transnistria ar putea deveni în cele din urmă un al doilea front în războiul din Ucraina.

„Scenariul cel mai rău este că, dacă preiau controlul deplin asupra parlamentului, vor lichida treptat orice instituție democratică, inclusiv alegerile libere și corecte. După aceea, vor folosi Moldova ca un cap de pod în spatele Ucrainei”, a conchis Valeriu Pașa.

​Read More

-Publicitate-

fanatik.ro: Orașul surpriză din România care a luat fața Bucureștiului. Are cel mai mare buget din țară, se construiește pe bandă rulantă și în fiecare zi apar alte locuri de muncă

HotNews.ro

Orașul din România care țintește să fie un model de referință nu doar pentru România, ci pentru întreaga Uniune Europeană. Care este oraşul cu cel mai mare buget și cât este acesta?

Orașul din România care a depășit chiar și Bucureștiul în ceea ce privește bugetul alocat pentru dezvoltare în 2024. Cu investiții masive și crearea constantă de noi locuri de muncă, Cluj-Napoca își propune să devină numărul unu în țară pentru calitatea vieții. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

Sursa foto: Freepik.com

​Read More

-Publicitate-

Ce a mai rămas din scutirile de taxe pentru angajații din IT, construcții, sectorul agro-alimentar, în 2024

HotNews.ro

Scutirile fiscale acordate salariaților din construcții, sectorul agro-alimentar și IT ar putea fi diminuate și mai mult sau eliminate de Guvern, conform Planului fiscal pe termen mediu, dar mai întâi poate ar fi bine să vedem ce a mai rămas, în anul 2024, din aceste facilități, care au tot fost ciuntite între timp.

Citește mai departe și comentează pe StartupCafe.ro…

Foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

„Dacă aduce armata, suntem pregătiți să luptăm”. Revolte într-o națiune sud-americană, unde fostul președinte a intrat în greva foamei și suporterii săi blochează țara

HotNews.ro

Fostul președinte al Boliviei, Evo Morales, a cărui ambiție este să revină la putere, a anunțat că începe o grevă a foamei pentru a forța autoritățile să negocieze cu el, în timp ce o revoltă contra guvernului face ravagii de mai bine de două săptămâni în țară, transmite France Presse.

Vineri, „grupuri armate ilegale” au ocupat o cazarmă în departamentul central Cochabamba, epicentrul revoltei, „luând ostatici soldați” și confiscând „arme și muniții”, au precizat forțele armate într-un comunicat. O sursă din domeniul apărării a declarat pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că „în jur de douăzeci” de soldați au fost luați ostatici.

Într-o înregistrare video difuzată de presa locală și confirmată de această sursă, se pot vedea 16 soldați înconjurați de civili cu bețe ascuțite. „Regimentul Cacique Maraza a fost luat de grupurile Tipnis, ne-au tăiat apa și electricitatea, ne-au luat ostatici”, spune un soldat în înregistrarea video.

#Visión360 #Urgente | Cocaleros seguidores de Evo Morales toman una unidad militar en el Trópico de Cochabamba y toman como rehenes a una veintena de militares y civiles. Les cortaron el agua y la energía eléctrica. Exigen que no se levante el bloqueo. “La vida de mis… pic.twitter.com/1WGXF6qxxe

— Visión 360 (@vision360_bo) November 1, 2024

Tipnis sunt cunoscute drept teritoriile indigene din Chapare, unde Evo Morales, fost cultivator de coca și primul indigen care a guvernat Bolivia (2006-2019), are cea mai puternică bază politică.

Evo Morales anunță că a intrat în greva foamei

Fostul președinte a anunțat vineri că intră în greva foamei pentru a cere dialog cu guvernul președintelui Luis Arce.

„Voi intra în greva foamei până când guvernul va înființa (…) comitete de discuții politice și economice”, a declarat el presei din regiunea Chapare.

Din 14 octombrie, susținătorii lui Evo Morales au blocat aproximativ douăzeci de drumuri din centrul Boliviei pentru a protesta împotriva a ceea ce ei consideră a fi „persecuția judiciară” a liderului lor, care dorește să revină la putere.

Evo Morales este vizat de o anchetă privind presupusul viol al unei fete în vârstă de 15 ani pe vremea când era președinte. El neagă faptele, în timp ce avocații săi susțin că dosarul a fost deja examinat și închis în 2020.

Protestele s-au extins, iar demonstranții cer acum și demisia președintelui Arce, pe care îl acuză că este responsabil pentru penuria de combustibil pe care o suferă Bolivia din lipsă de valută pentru a o cumpăra.

Duminica trecută, Evo Morales a afirmat că a fost ținta unei tentative de asasinat, calificată de guvern drept „ o înscenare ”.

„Dacă aduce armata, suntem pregătiți să luptăm”

De la începutul blocadelor, ciocnirile dintre poliție și demonstranți s-au soldat cu cel puțin 90 de răniți, în principal polițiști, potrivit ultimelor date ale autorităților. Numai vineri, 20 de persoane (19 ofițeri de poliție și un jurnalist) au fost rănite în Cochabamba.

Miercuri, Arce a cerut „ridicarea imediată a tuturor blocadelor”. Vineri, conform ministrului de interne Eduardo Del Castillo, guvernul a trimis armata pentru a sprijini poliția, în cadrul unui plan intitulat „Recuperarea Patriei”.

„Până în prezent, avansul trupelor a fost constant și a produs rezultate bune”, a scris el pe rețeaua X, adăugând că forțele de securitate „nu vor renunța la eforturile lor de a restabili ordinea și pacea în țara noastră”.

„Dacă aduce armata, suntem pregătiți să luptăm. Vom continua până când președintele Arce va demisiona”, a declarat pentru AFP Carlos Flores, un agronom în vârstă de 45 de ani care se afla printre manifestanții care blocau un drum nu departe de Cochabamba.

Cu toate acestea, Morales le-a cerut vineri susținătorilor săi să ia în considerare ridicarea temporară a blocajelor pentru a preveni „vărsarea de sânge”.

Blocajele rutiere au exacerbat penuria de combustibili, iar prețul produselor de bază a crescut pe piețe.

​Read More

-Publicitate-

Inundațiile din Spania: Bilanțul victimelor a ajuns la 211 morți și zeci de dispăruți / Guvernul anunță cea mai mare operațiune pe timp de pace a armatei

HotNews.ro

Cele mai distructive inundații din istoria modernă a Spaniei au provocat moartea a cel puțin 211 persoane, iar zeci sunt încă date dispărute, la patru zile după ce ploile torențiale au devastat regiunea estică Valencia, a anunțat sâmbătă premierul Pedro Sanchez, potrivit Reuters.

Între victimele inundațiilor, se numără și un român, a anunțat vineri dimineață Ministerul Afacerilor Externe.

Sanchez a anunțat la televiziune că guvernul trimite încă 5.000 de militari pentru a ajuta la căutări și curățenie, pe lângă cei 2.500 de soldați deja desfășurați.

„Este cea mai mare operațiune a forțelor armate din Spania pe timp de pace. Guvernul va mobiliza toate resursele necesare atâta timp cât va fi nevoie de ele”, a spus Sanchez.

Tragedia este deja cel mai grav dezastru legat de inundații din Europa din 1967, când cel puțin 500 de oameni au murit în Portugalia.

Voluntarii s-au adunat la centrul Orașului Artelor și Științelor din Valencia pentru prima curățenie coordonată organizată de autoritățile regionale. Locul a fost transformat în centrul de comandă al operațiunii.

Vineri, sosirea spontană în masă a voluntarilor a îngreunat accesul lucrătorilor profesioniști în situații de urgență în anumite zone, determinând autoritățile să elaboreze un plan privind modul și locul de desfășurare a acestora.

Rafael Armero, 19 ani, care se afla în Alfafar, o suburbie a orașului Valencia, a declarat sâmbătă pentru Reuters: „Merg prin oraș de trei zile ajutându-i pe toți cei care au nevoie. Avem un rucsac plin cu alimente și apă pentru oricine are nevoie”.

Mai mult de 90% din gospodăriile din Valencia și-au recăpătat electricitatea vineri, a declarat compania de utilități Iberdrola, deși mii de oameni încă nu aveau electricitate în zonele izolate la care salvatorii s-au străduit să ajungă.

Furtuna a declanșat o nouă alertă meteorologică în Insulele Baleare, Catalonia și Valencia, unde se așteaptă ca ploile să continue în cursul weekendului.

​Read More

-Publicitate-

Ce a răspuns Marcel Ciolacu, întrebat dacă nepotul său reuşea în afaceri dacă el nu avea o funcţie importantă

HotNews.ro

Preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, consideră că nepotul său, Mihai Cristian Ciolacu, „ar fi reuşit mult mai bine” în afaceri dacă el nu avea o funcţie importantă, susținând că acesta „preferă câteodată să evite” în conversaţii să spună că îl cheamă Ciolacu.

„Cred că ar fi reuşit mult mai bine. Gândiţi-vă ce presiune e pe el, cât de atent este să nu vorbească cu nimeni, să nu se interpreteze ceva şi această presiune o are de vreo patru ani. El are vreo 35 de ani”, a declarat Ciolacu, sâmbătă, 2 noiembrie, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de News.ro, întrebat dacă nepotul său ar fi reuşit în afaceri dacă el nu avea o funcţie importantă.

De asemenea, Ciolacu a mai spus că nepotul său preferă să evite în conversaţii că îl cheamă şi Ciolacu.

„Nepotul meu preferă câteodată să evite în conversaţii să spună că îl cheamă şi Ciolacu. Cred că toate neamurile mele fac acest lucru. Ce lume vrem noi? Unde mai ducem această ură şi această instigare plecată de 20 de ani de la preşedinţii României? Ăia sunt de stânga, ăia sunt răi, ăia sunt ciuma roşie. Cât vrem să facem această falie între români şi, pe urmă ne minunăm cu toţii că lucrurile nu funcţionează (…)”, a mai spus Ciolacu.

HotNews a scris că firmele Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL, înființate de Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, au obținut fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru două parcuri fotovoltaice în decembrie 2023, a confirmat Ministerul Energiei, la solicitarea redacției noastre. 

 În aprilie 2022, a înfiinţat firmele. În martie 2023, a obţinut Avizul Tehnic de Racordare (ATR) de la Transelectrica. În iunie 2022, a aplicat la fonduri PNRR, pentru care a primit aprobare în decembrie 2023. 

Potrivit unor specialiști din piață consultați de HotNews.ro, care au solicitat să nu fie citați cu nume, tranzacția cu Premier Energy are, pe piață, o evaluare de circa 15 milioane de euro.

Totodată, conform G4media, nepotul lui Marcel Ciolacu a primit cadou acțiuni la o companie farmaceutică din Buzău.

Buzoianul Răzvan Prisada a fost numit în 2022 de ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, în funcția de președinte al Agenției Naționale a Medicamentului, instituție-cheie care reglementează o piață de 6,4 miliarde de euro. Cu patru ani înainte de numire, în 2018, soția lui Prisada îi făcuse cadou lui Mihai Cristian Ciolacu o parte din acțiunile deținute la o companie farmaceutică din Buzău, potrivit sursei citate.

​Read More

-Publicitate-

Liderul suprem al Iranului amenință: „Vor primi un răspuns zdrobitor”

HotNews.ro

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat sâmbătă Israelul şi Statele Unite că „vor primi un răspuns zdrobitor” pentru acţiunile lor împotriva Republicii Islamice şi a alianţei antiisraeliene numită „Axa Rezistenţei”, transmit agențiile internaționale de presă, preluate de Agerpres.

Agenţia dpa aminteşte că aşa-numita Axă a Rezistenţei a Iranului, o alianţă informală a grupărilor militante islamiste susţinute de Teheran, include Hezbollahul libanez şi mişcarea palestiniană Hamas din Fâşia Gaza.

„Inamicii, atât regimul sionist (Israel), cât şi Statele Unite, vor primi cu siguranţă un răspuns zdrobitor pentru ceea ce fac împotriva Iranului şi a poporului iranian şi a Axei Rezistenţei”, a spus Khamenei, în vârstă de 85 de ani, la putere din 1989.

Ghidul suprem al Iranului, care are ultimul cuvânt cu privire la toate deciziile strategice din Iran, a stat de vorbă cu studenţii înaintea aniversării a 45 de ani de la asaltul asupra ambasadei SUA de la Teheran de către protestatari, la 4 noiembrie 1979. Atacul s-a soldat cu luarea ca ostatici a 52 de diplomaţi americani, care nu au fost eliberaţi decât 444 de zile mai târziu, aminteşte AFP.

„Cu siguranţă facem tot ce trebuie făcut pentru a pregăti naţiunea iraniană, fie în termeni militari, fie în ceea ce priveşte armamentul, fie din punct de vedere politic” împotriva oricărei ameninţări, a insistat sâmbătă ayatollahul Khamenei, a cărui ţară nu recunoaşte statul Israel şi care a făcut din sprijinul pentru cauza palestiniană unul dintre pilonii politicii sale externe de la înfiinţarea Republicii Islamice în 1979.

Khamenei a dat asigurări că „reprezentanţii poporului iranian nu vor uita acţiunea inamicului”, referindu-se la recentul atac al Israelului asupra unor obiective militare iraniene din provinciile Teheran, Ilam şi Khuzestan, care, conform versiunii Iranului, a provocat „daune limitate” la sistemele radar şi moartea unui civil şi a patru militari.

Loviturile Israelului au fost un răspuns la atacul din 1 octombrie al Iranului asupra Israelului cu aproximativ 180 de rachete, care a fost, la rândul său, o răzbunare pentru asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, la Beirut şi a liderului Hamas Ismael Haniyeh la Teheran în iulie.

Ziarul american New York Times a relatat vineri că Khamenei a ordonat Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului să pregătească un atac asupra Israelului, deoarece daunele aduse de atacul israelian infrastructurii iraniene şi victimele sunt „prea importante pentru a fi ignorate” şi că „a nu răspunde ar echivala cu acceptarea unei înfrângeri”.

„Nu este doar o chestiune de răzbunare; este vorba despre o mişcare logică. Este o confruntare care are de-a face cu religia, etica, legea şi normele internaţionale”, a spus Khamenei în discursul său adresat studenţilor, potrivit EFE. 

​Read More

-Publicitate-

Marcel Ciolacu a fost întrebat despre „regina contractelor cu statul” și a spus că există un lider PNL „care are contracte cu statul român în valoare de 3 miliarde de euro” 

#image_title

HotNews.ro

Invitat sâmbătă la Prima TV de către moderatorul Sebastian Zachmann să spună dacă o cunoaște pe Mihaela Neagu, femeia de afaceri devenită susținătoarea sa și care are 1.800 de contracte cu statul, Marcel Ciolacu a declarat că nu o știe. Liderul PSD susține că Neagu a fost rugată de „șase persoane” să se mute din primul rând de la dezbaterea sa, dar ea nu a vrut, spunând că e o adunare publică.

„Am citit și eu în HotNews că e „regina contractelor cu statul”. Câte contracte are?”, a spus prim-ministrul Marcel Ciolacu. 

Când i s-a spus că are 1.800 de contracte, candidatul PSD a replicat: „Domnule Zachmann, știți câte contracte cu statul român are președintele Consiliului Județean Botoșani? Domnul Iftime? E membru în biroul politic al Partidului Național Liberal”.

Numele lui Iftime, ca adevăratul „rege al contractelor cu statul” a apărut, imediat după dezvăluirea Snoop, în publicația Gândul. Același exemplu, aceleași cifre și aceeași expresie folosită de Gândul au fost utilizate mai apoi de Marcel Ciolacu.

Valeriu Iftime / Sursă: INQUAM Photos Denis Grosu

La dezbaterea de miercuri de la Antena 3 CNN, în primul rând al susținătorilor lui Marcel Ciolacu, între liderii PSD Sorin Grindeanu și Paul Stănescu a stat o persoană necunoscută. 

„Regina contractelor cu statul”

Siteulul de investigații Snoop a arătat cine este. Se numește Mihaela Neagu, om de afaceri cu peste 1.800 contracte cu autoritățile publice. A fost supranumită în ultimii ani, în presă, ”regina afacerilor cu statul”. 

Neagu aceeași persoană care, scrie publicația de sport Golazo, a plătit 6 milioane de euro din bani publici pe când conducea clubul sportiv Olimpia. Controlul trimis atunci de Ministerul Tineretului și Sportului a descoperit că statul a fost prejudiciat masiv.

Prima reacție a liderului PSD Marcel Ciolacu a venit la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV de sâmbătă, 2 noiembrie 2024.

Jurnalistul Sebastian Zachmann i-a pus candidatului mai multe întrebări despre Neagu. Ciolacu a negat că o cunoaște. Ciolacu a menționat că, după apariția dezbaterii publice, mai mulți colegi l-au întrebat cine este Neagu. Și a spus că, dacă se vorbește despre cei care fac afaceri cu statul, atunci e de adus în față, de fapt, un lider PNL, pe care l-a numit „Regele contractelor cu statul”. 

Ciolacu: „Nu știu eu la ce i-a folosit doamnei să bage capul în poză”

Iată dialogul dintre cei doi:

Sebastian Zachmann: Ce căuta doamna Mihaela Neagu în primul rând la acea dezbatere unde dumneavoastră ați fost pe scenă?

Marcel Ciolacu: Dacă și eu am făcut lista cu cei 500 de invitați… Am întrebat. Am înțeles că nu a fost pe lista de invitați, lucru pe care l-au transmis și colegii mei.

S-au dus vreo șase persoane și au invitat-o să nu mai stea în primul rând. Sorin Grindeanu m-a întrebat de vreo trei ori, „mă, cine este doamna de stă…”, Olguța m-a întrebat, Mihai (n.r. Tudose) m-a întrebat…

Sebastian Zachmann: Adică nici ei nu o cunoșteau. Din partid…

Ciolacu: Acum să ne întoarcem, ca domnul Hrebenciuc… când sunt alegeri, unii bagă capul în poză. Nu știu eu la ce i-a folosit doamnei să bage capul în poză. 

Zachmann: Stați așa, că nu a ajuns așa, singură, acolo… Nu a fost parașutată.

Ciolacu: Am cerut toate listele de invitați ale noastre.

Mihaela Neagu și Sorin Grindeanu. Foto: Captură video Antena 3

Ciolacu: „Domnul Iftime? 7.800 de contracte cu statul român în valoare de 3 miliarde de euro”

Zachmann: Știți cine a invitat-o sau nu?

Ciolacu: Mi s-a spus foarte clar că doamna Mihaela… și mai cum…

Zachmann: Neagu. Mihaela Neagu. „Regina contractelor cu statul”. Așa e cunoscută.

Ciolacu: Am citit și eu în HotNews că e „regina contractelor cu statul”. Câte contracte are?

Zachmann: 1.800. Livrează lapte, zahăr, rații militare, produse de curățenie…

Ciolacu: Domnule Zachmann, știți câte contracte cu statul român are președintele Consiliului Județean Botoșani? Domnul Iftime? 7.800 de contracte cu statul român în valoare de 3 miliarde de euro. E membru în biroul politic al Partidului Național Liberal. Mă criticați pe mine că o persoană neinvitată și vă spun, neinvitată…

Vineri, la ora 17:00, după ce Snoop publicase de dimineață articolul referitor la „Regina contractelor cu statul”, în publicația Gândul a apărut „Fabuloasa poveste a Regelui achizițiilor publice”. A fost nominalizat Iftime, iar cifrele și expresiile folosite de către Gândul au fost preluate de Marcel Ciolacu. 

Zachmann: Nu înțeleg cum a ajuns o persoană neinvitată acolo.

Ciolacu: Neinvitată. Am tot staff-ul meu, puteți vorbi cu el. S-au dus șase persoane și i-au spus „doamnă, plecați de aici”. Și le-a zis nu, e dezbatere publică. Am înțeles. Am depășit. E greu de crezut așa ceva, și vă înțeleg.

Zachmann: E greu, pentru că acolo îți selectezi oamenii de încredere.
Ciolacu: În ce perioadă a avut doamna contracte? Încă din pandemie. Când erau domnii Orban, Cîțu… 

Zachmann: Dar și acum îi merge bine. Sub dumneavoastră.

Ciolacu: Eu nu o cunosc pe doamna. Nu mă ocup de cumpărat zahăr.

​Read More

-Publicitate-

„Orice președinte al unei puteri nucleare își asumă această obligație”. Ce a declarat Dmitri Medvedev pentru presa rusă

HotNews.ro

Rusia va fi pregătită să își apere existența cu arme nucleare, a declarat Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, citat de agenția de stat TASS.

Medvedev, fost președinte și premier al Rusiei, și una dintre cele mai războinice voci ale regimului Vladimir Putin, a spus într-un interviu pentru RT (Russia Today) că americanii nu își doresc un al treilea război mondial, dar – cumva – cred „că rușii nu vor depăși niciodată o anumită linie”.

„Ei se înșeală. Dacă este vorba de existența statului nostru, așa cum a afirmat în mod repetat președintele țării noastre, cum a spus umilul dumneavoastră servitor, și alții, în mod natural, pur și simplu nu vom avea de ales“, a continuat el.

„Fiecare persoană care își asumă funcția de președinte al unei țări nucleare își asumă, în esență, această obligație – de a apăra țara până la ultimul om. Acest lucru este valabil și pentru Federația Rusă”, a afirmat Medvedev.

În opinia lui, în această chestiune a armelor nucleare, „actualului establishment politic – atât în Statele Unite, cât și în Europa – îi lipsesc previziunea și subtilitatea minții pe care, de exemplu, le avea Henry Kissinger”.

Războiul din Ucraina, care durează de 2 ani și jumătate, intră în ceea ce oficialii ruși spun că este cea mai periculoasă fază a sa, în timp ce forțele ruse avansează în estul Ucrainei, iar Occidentul se gândește cum să întărească Ucraina, notează Reuters.

De câteva săptămâni, Moscova transmite Occidentului că va răspunde dacă Statele Unite și aliații săi ajută Ucraina să lovească cu rachete cu rază mai mare de acțiune în Rusia, în timp ce Occidentul acuză Coreea de Nord că a trimis trupe în vestul Rusiei pentru a intra în război.

Atât Vladimir Putin, cât și Dmitri Medvedev și alți oficiali și propagandiști ruși au evocat, după ce au început invazia în Ucraina, de mai multe ori spectrul folosirii unei arme nucleare.

Doar în ultimele luni, Rusia a anunțat că face schimbări în doctrina sa nucleară și că este pregătită să reia testele nucleare după o pauză de 34 de ani, iar Vladimir Putin a venit cu o nouă serie amenințări nucleare la adresa Occidentului.

​Read More

-Publicitate-