Acasă Blog Pagina 474

Trump sau Harris? Ucrainenii sunt sceptici că alegerile din SUA vor aduce schimbări radicale în mersul războiului

HotNews.ro

Pentru mulţi ucraineni, rezultatul scrutinului care se desfăşoară pe 5 noiembrie în SUA şi impactul său asupra războiului cu Rusia pare acum mai puţin hotărâtor faţă de cum era odată, remarcă vineri Reuters într-un reportaj.

Chiar şi cu sprijinul militar şi financiar fără precedent pe care administraţia preşedintelui democrat Joe Biden l-a oferit Ucrainei, pierderile acesteia pe frontul din estul ţării s-au accelerat şi Kievul a devenit tot mai iritat de reticenţa liderului de la Casa Albă de a autoriza dezlănţuirea armelor occidentale asupra ţintelor din interiorul Rusiei.

„În orice caz, Ucraina pierde”

În acest timp, candidatul republican Donald Trump a criticat receptivitatea administraţiei americane de a oferi Ucrainei ajutorul masiv cerut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a descris drept „cel mai bun agent de vânzări de pe planetă”, şi a promis că dacă ajunge din nou la Casa Albă va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru.

Acest tablou îi determină pe mulţi ucraineni, atât oficiali cât şi oameni de rând, să fie mai puţin hotărâţi asupra preferinţei lor cu privire la câştigătorul cursei prezidenţiale americane în care se confruntă actuala vicepreşedintă democrată Kamala Harris şi fostul preşedinte republican Donald Trump.

„Dacă Harris câştigă, vom avea continuarea asistenţei superficiale pentru Ucraina, adică vor vorbi dar nu vor face nimic”, crede un miner ucrainean pensionar din regiunea Doneţk pe care Rusia încearcă să o ocupe în întregime. „Dacă Trump câştigă, cel mai probabil el va căuta sfârşitul războiului şi va ceda (Rusiei) o parte din teritoriul ucrainean”, prin urmare, „în orice caz, Ucraina pierde” ceva, estimează acelaşi ucrainean.

În perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Congresul american a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistenţă pentru Kiev, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct. La rândul ei, Uniunea Europeană şi statele sale membre au oferit Ucrainei de atunci şi până în septembrie anul acesta o asistenţă de 118 miliarde de euro ca ajutor militar şi economic, potrivit unui vicepreşedinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Totuşi, preşedintele Zelenski acuză că acest ajutor a fost prea puţin şi a venit prea târziu pentru a putea întoarce cursul războiului. Pe lângă refuzul Occidentului de a furniza Ucrainei unele tipuri de arme şi impunerea de restricţii asupra folosirii celor oferite, cum ar fi cea de a nu ataca în profunzimea teritoriului rus, preşedintele ucrainean a declarat miercuri că Ucraina a primit numai 10% din ajutorul de peste 61 de miliarde de dolari aprobat de Congresul american în aprilie.

Trump, o enigmă pentru ucraineni

Un diplomat european aflat la post la Kiev a declarat agenţiei Reuters că oficialii ucraineni sunt acum mai puţin îngrijoraţi de o posibilă victorie a lui Trump decât s-ar putea crede, parţial şi din cauza faptului că Ucraina pierde teritoriu în faţa ofensivei ruse chiar şi cu ajutorul militar şi financiar pe care-l primeşte din partea Occidentului. „Trump măcar s-ar putea să mişte puţin lucrurile”, apreciază diplomatul european.

Dar incertitudinea asupra modului în care ar proceda Trump pentru a-şi pune în aplicare intenţia de soluţionare a războiului ruso-ucrainean provoacă totuşi nelinişte. Un analist politic de la Kiev, Volodimir Fesenko, anticipează un scenariu în care Trump ar putea spori ajutorul economic pentru Ucraina, în pofida criticilor formulate pe acest subiect, şi în acelaşi timp ar putea folosi pârghii economice pentru a forţa Rusia să vină la masa negocierilor, dar într-un alt scenariu el ar putea ameninţa Kievul cu sistarea ajutorului american, în cazul acesta pentru a forţa Ucraina să negocieze cu Rusia de pe poziţii nefavorabile.

„Principala problemă este că Trump promite iniţierea negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina imediat după victoria sa, dar nu ştim în ce termeni”, subliniază analistul citat.

Acesta vede în schimb o veste bună în promisiunile candidatei democrate Kamala Harris de a continua susţinerea Ucrainei, avertizând însă că ar putea surveni schimbări în abordarea unei viitoare administraţii democrate faţă de cea actuală. „Aproape nimeni nu se îndoieşte că ea va continua actuala politică a lui Biden de susţinere a Ucrainei, dar va fi această politică mai hotărâtă, sau Kamala Harris, de exemplu, va înclina de asemenea către iniţierea de negocieri pentru a pune capăt războiului?”, se întreabă Volodimir Fesenko.

Cât de fermă va fi Kamala Harris

În acest timp, la nivelul declaraţiilor oficiale, Zelenski şi guvernul său au fost precauţi să ia partea vreunuia dintre candidaţii la preşedinţia SUA, deşi Kievul ar prefera totuşi o victorie a Kamalei Harris, dar manifestarea acestei preferinţe i-ar putea complica relaţiile cu Trump dacă în cele din urmă acesta ar câştiga alegerile.

În pofida tuturor acestor incertitudini, „viitorul nostru depinde de ce se întâmplă pe 5 noiembrie, nici mai mult, nici mai puţin (…) Acesta va fi un moment de răscruce pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor, dacă vor continua la fel ca până acum sau dacă vom vedea o schimbare radicală”, concluzionează Vitali Novak, un director comercial din industria mass-media ucraineană.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul, unde aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final, potrivit Moscovei, a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.

Cererea lui Putin a fost respinsă categoric de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.

Înfrângerea completă a Rusiei, un scenariu neverosimil

Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat în septembrie aliaţilor săi, mai întâi SUA, – unde s-a întâlnit atât cu Biden şi Harris cât şi cu Trump -, apoi Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, după care a menţionat unele elemente generale într-un discurs în parlamentul de la Kiev.

Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali, notează Reuters. Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său „un pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.

Cu privire la această ultimă solicitare, Vladimir Putin a susţinut că astfel de atacuri ar echivala cu implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina şi prin urmare a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei. În urma acestei revizuiri, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.

​Read More

-Publicitate-

VIDEO Tragedie în Serbia: Cel puțin 14 oameni morți după ce acoperișul unei gări s-a prăbușit / Gara din Novi Sad, renovată recent

HotNews.ro

Cel puțin 14 persoane au murit în urma prăbuşirii părţii exterioare a acoperişului gării din oraşul sârb Novi Sad, potrivit unui bilanţ anunţat în cursul serii de Parchetul Superior din Belgrad, în timp ce operaţiunile de salvare erau încă în desfăşurare, relatează presa locală.

Dintre cele 14 trupuri ale persoanelor decedate extrase de sub ruine, au fost identificate două femei, de 21 de ani şi 35 de ani, şi cinci bărbaţi, cu vârste cuprinse între 21 şi 77 de ani, citează News.ro.

Trei persoane rănite sunt în stare critică, medicii luptând pentru viaţa lor. Unui tânăr a trebuit să i se amputeze piciorul.

Sub streaşina acoperişului se aflau bănci, iar un număr mare de persoane stăteau acolo în momentul prăbuşirii.

Corruption kills.
Today in Novi Sad

pic.twitter.com/q8qGJeqSgM

— Aleksandra Tomanic (@AleksTomanic) November 1, 2024

Salvatorii au încercat să pătrundă printre grămezile de beton şi metal răsucit în căutarea supravieţuitorilor. Macarale şi buldozere au ajutat la căutarea printre ruine alături de zeci de salvatori şi muncitori în construcţii, în timp ce personalul medical şi ambulanţele aşteptau în apropiere.

Salvatorii au reuşit inițial să scoată din ruine, după câteva ore, o fată de 14 ani şi o femeie în vârstă, iar acestea erau în stare critică.

Luka Causic, care conduce centrul pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă al Ministerului de Interne, a declarat că operaţiunea de salvare este complicată de greutatea mare a betonului şi că operaţiunea va continua toată noaptea.

„Este o operaţiune de salvare extrem de dificilă care va mai dura câteva ore. Avem 80 de salvatori din mai multe oraşe care lucrează şi utilaje grele”, a declarat ministrul de interne Ivica Dacic. Acesta a declarat pentru agenţia de presă Tanjug că nu se aşteaptă, totuşi, ca numărul morţilor să crească semnificativ.

Cum s-a produs tragedia

Prăbuşirea acoperişului de 35 de metri s-a produs în jurul prânzului, într-o zi însorită. Victimele au fost scoase dintre dărâmături pe parcursul după-amiezii şi până seara.

„Ferestrele noastre erau deschise pentru că afară era cald şi am auzit un zgomot uriaş şi am văzut o coloană de praf, asta e tot ce am văzut. Mai târziu am auzit ce s-a întâmplat”, a declarat Vera, o pensionară în vârstă de 86 de ani, care locuieşte la aproximativ 200 de metri distanţă.

#Serbia | A concrete roof collapse at Novi Sad railway station killed eight and injured four

Two people remain trapped as rescuers work to free them

About 80 rescue team members are on site

The building was recently renovated#NoviSad pic.twitter.com/XyhMKs6riS

— Deccan Chronicle (@DeccanChronicle) November 1, 2024

Vucic cere anchetă

„Este o vineri neagră pentru toată Serbia şi Novi Sad”, a declarat premierul Milos Vucevic reporterilor. „Indiferent de faptul că această clădire a fost construită în 1964, vom insista ca cei responsabili pentru această tragedie să fie identificaţi”, a adăugat el.

Vineri seară, preşedintele Aleksandar Vucic a făcut o declaraţie în care a cerut o anchetă şi pedepsirea celor vinovaţi. „În calitate de preşedinte, cer Procuraturii din Novi Sad, Guvernului Serbiei, ca cei responsabili pentru cele întâmplate să fie urmăriţi penal şi aspru pedepsiţi. Când am menţionat Guvernul, cer responsabilitate politică şi penală”, a declarat preşedintele.

Zile de doliu

Potrivit presei locale, zeci de persoane ar putea fi rănite. Primarul din Novi Sad a menționat un bilanț de cel puțin 30 de răniți.

Traficul feroviar a fost oprit în gara situată la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de capitala Belgrad, potrivit canalului de ştiri N1.

Sâmbătă a fost declarată zi de doliu naţional, iar la Novi Sad vor fi trei zile de doliu.

Gara tocmai fusese renovată

Deocamdată nu a fost anunţată cauza acestei prăbuşiri, dar, potrivit unui inginer, este posibil ca lucrări de renovare din interiorul gării să fie cauza accidentului.

Potrivit postului local N1, această clădire a fost renovată pentru prima dată între 2021 şi 2022, iar după câteva luni renovarea aceleiaşi clădiri a gării a început din nou. Aceasta fusese inaugurată oficial pe 5 iulie anul acesta.

Societatea căilor ferate din Serbia a precizat totuşi într-un comunicat că acoperişul exterior care s-a prăbuşit nu a beneficiat de lucrări de renovare.

O linie feroviară de mare viteză a fost inaugurată între Novi Sad şi Belgrad în martie 2022, scrie AFP.

​Read More

-Publicitate-

SuperLiga: CFR Cluj, victorie la limită pe terenul Gloriei Buzău

HotNews.ro

CFR Cluj s-a impus la limită pe terenul echipei Gloria Buzău, scor 1-0, în primul meci al etapei cu numărul 15 din SuperLiga, ultima din turul sezonului regular.

Atmosfera a fost foarte încinsă în „Crâng”. Lovric a văzut cel mai rapid cartonaș galben din acest sezon al primei ligi, după doar 27 de secunde.

Gloria Buzău – CFR Cluj 0-1, în etapa #15 din SuperLiga

Fotbaliștii au fost în continuare foarte nervoși. În minutul 11, Budescu l-a faultat pe Kamara, iar atacantul CFR-ului a răspuns împingându-l pe decarul Buzăului. Liberianul a primit cartonaș galben și Dan Petrescu l-a schimbat 12 minute mai târziu cu Korenica.

În prima repriză, Hindrich a intervenit la șuturile expediate de Pîrvulescu (’15 și ’35), în timp ce Fică (’41) nu a reușit să-l învingă pe Lazar.

Unicul gol al partidei a fost înscris în minutul 67, când Postolachi a profitat de o deviere a lui Canadjija și l-a învins pe Lazar.

Gazdele au forțat pe final, dar nu au reușit să marcheze și au suferit a doua înfrângere consecutivă. Pentru CFR este prima victorie în deplasare după două luni.

În urma acestui rezultat, echipa antrenată de Eugen Neagoe rămâne pe locul 15, cu 13 puncte, în timp ce formația antrenată de Dan Petrescu a acumulat 23 de puncte și a urcat provizoriu pe locul 2.

​Read More

-Publicitate-

Erdogan l-a dat în judecată pe primarul din Istanbul. Președintele turc îl acuză de defăimare

HotNews.ro

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a depus vineri plângere împotriva primarului din Istanbul, reprezentantul opoziţiei Ekrem Imamoglu, pe care îl acuză că a formulat afirmaţii calomnioase la adresa sa, relatează AFP, citată de Agerpres.

Erdogan susţine în plângere că Imamoglu a proferat „acuzaţii nefondate şi calomnii” împotriva sa, care îi aduc atingere reputaţiei şi incită la ură. Şeful statului cere daune-interese de un milion de lire turceşti (circa 27.000 de euro), a consemnat agenţia de presă guvernamentală Anadolu.

Nu se ştie deocamdată la ce afirmaţii se referă plângerea. Imamoglu (Partidul Republican al Poporului, CHP, social democrat), a participat joi seara la un miting pentru a denunţa arestarea unui ales local acuzat de terorism.

Ales primar în 2019, după 25 de ani de dominaţie a lui Erdogan şi a partidului său (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, AKP) în metropola turcă, Ekrem Imamoglu este prezentat frecvent ca fiind principalul rival politic al actualului preşedinte şi este de aşteptat să candideze la alegerile prezidenţiale din 2028.

Ekrem Imamoglu a fost reales în martie pentru un nou mandat. El este, la cei 52 de ani ai săi, campionul opoziției față de Recep Tayyip Erdogan și cea mai bună speranță a Opoziției pentru alegerile prezidențiale turcești din 2028.

Practic necunoscut, alesul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat) pusese capăt în 2019 la douăzeci și cinci de ani de dominație a lui Erdogan și a taberei sale asupra celui mai mare oraș al țării. Atunci, acesta beneficiase de o alianță a partidelor de opoziție. Aceasta a lipsit însă acum, dar nu a împiedicat victoria sa.

Personalitate mediatică carismatică, primarul din Istanbul este în vizorul guvernului, care l-a condamnat la sfârșitul anului 2022 la doi ani și șapte luni de închisoare pentru „insultarea” membrilor Înaltului Comitet Electoral turc Politicianul a făcut apel, dar sentința, care continuă să planeze ca o amenințare asupra viitorului său politic, l-a exclus din cursa prezidențială din mai 2023.

​Read More

-Publicitate-

Soluția Finlandei pentru a păstra zăpada în stațiunile de schi. Cum afectează încălzirea globală pârtiile

HotNews.ro

Din cauza încălzirii globale și a temperaturilor tot mai imprevizibile, țările care sunt cunoscute pentru pârtiile lor de schi încearcă diferite metode pentru a păstra zăpada cât mai mult timp. Finlanda folosește niște covoare speciale, făcute din materiale izolante, care ajută la conservarea zăpezii, conform The Guardian.  

În mod tradițional, finlandezii folosesc rumegușul pentru a conserva zăpada. Recent, au început să folosească covoare din polistiren, același material folosit la izolarea locuințelor în țările nordice, despre care producătorii spun că rezistă peste 20 de ani.

Aceste covoare sunt deja folosite în câteva dintre stațiunile de schi din Finlanda, însă acesta este primul sezon în care ele vor fi distribuite și în afara țării. 

Primele țări care au semnat cu compania finlandeză Snow Secure au fost Norvegia și Elveția, iar de anul viitor urmează și Spania și statele americane Wisconsin și New Mexico. 

Scopul acestor covoare este de a păstra zăpada de la finalul unui sezon de schi până la începutul sezonului următor.

„Începutul iernii este imprevizibil, chiar și în nordul Finlandei. Perioada în care avem o iarnă adevărată, cu temperaturi constant sub zero, poate începe din octombrie sau de la jumătatea lunii noiembrie”, a spus managerul stațiunii de schi Levi din Finlanda. 

El a povestit că nivelul de zăpadă de pe traseele principale ale stațiunii sunt la fel ca în aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă lunile septembrie și octombrie au fost „excepțional de calde”, iar temperaturile au scăzut sub zero abia în ultimele zile. 

„Datorită reciclării zăpezii am reușit să avem aceleași condiții ca anul trecut pentru începutul sezonului de schi”.

Sporturile de iarnă, afectate de schimbările climatice

Directorul companiei Snow Secure, citat de The Guardian, afirmă că prin păstrarea zăpezii de la un sezon la altul se garantează turiștilor că vor avea o experiență bună pe pârtie.

Kati Anttila, geofizician la Institutul Finlandez de Mediu, spune că schimbările în ceea ce privește căderile de zăpadă afectează sporturile de iarnă din sudul Finlandei.

La Helsinki, durata medie a sezonului de zăpadă între 1991 și 2020 a fost de 97 de zile. 

Totuși, în 2019, sezonul de zăpadă a fost de doar patru zile. „În sudul Finlandei este deja foarte nesigur să organizezi competiții de schi, pentru că vremea cu zăpadă este atât de imprevizibilă și au fost deja ierni în sud când abia a existat zăpadă”, a explicat Kati Anttila.

​Read More

-Publicitate-

SuperLiga: Noul star al Rapidului îl descrie pe Marius Șumudică: „E precum un tată”

HotNews.ro

Aaron Boupendza (28 de ani), atacantul echipei Rapid București, a vorbit despre relația pe care o are cu antrenorul Marius Șumudică.

Atacantul gabonez și-a demonstrat calitățile în primele meciuri disputate în tricoul Rapidului și a spart gheața în partida cu FC Botoșani din Cupa României, scor 2-0 pentru giuleșteni.

Aaron Boupendza, despre Marius Șumudică: „Vorbește cu mine ca un părinte”

Boupendza a mai colaborat cu Șumudică la Al-Shabab și a spus că tehnicianul român se comportă „precum un tată” cu jucătorii săi.

„Şumudică este un om foarte important pentru mine, deoarece este un antrenor cu multă experienţă. Se apropie foarte mult de jucători, este precum un tată. Nu doar în cazul meu, eu îl cunosc de mult timp deja şi câteodată m-a dorit la echipele pe care le-a antrenat. 

Mă bucur să lucrez cu el din nou, este important pentru mine că îmi dă încredere şi, când vorbeşte cu mine, o face ca un părinte. 

Are atitudinea celor care vor să câştige o competiţie. Cred că mentalitatea lui e foarte importantă pentru că este cea câştigătoare. Pentru mine, atitudinea asta nu e o mare problemă. E mereu benefic că forţează întreaga echipă, iar noi jucăm bine. 

Mentalitatea sa este forte bună pentru Rapid şi pentru fiecare jucător”, a declarat Boupendza, potrivit orangesport.ro.

Cota de piață a lui Aaron Boupendza este de 4 milioane de euro, conform Transfermarkt.

Rapid se află pe locul 10 în clasamentul SuperLigii, cu 10 puncte adunate în 14 etape. Pentru giuleșteni urmează meciul cu FC Hermannstadt, programat luni, de la ora 21:00.

​Read More

-Publicitate-

Prima nicaraguană care a câștigat Miss Univers nu știe dacă se poate întoarce acasă, după ce au început arestările

#image_title

HotNews.ro

După ce Sheynnis Palacios a câștigat titlul de Miss Univers, guvernul țării sale a arestat membri ai familiei directorului concursului Miss Nicaragua, iar de atunci tânăra nu s-a mai întors acasă, scrie New York Times.

Sheynnis Palacios, prima nicaraguană care a câștigat concursul Miss Univers, locuiește acum în New York pentru un an, după cum este tradiția pentru cele care câștigă acest titlu.

O participantă la protestele antiguvernamentale

La începutul acestui an, într-un magazin de îmbrăcăminte la comandă din Manhattan, Sheynnis Palacios era măsurată pentru noile sale haine, potrivite pentru statutul de Miss Univers.

Pentru interiorul jachetei, ea a cerut să i se coase silueta unui șoarece, un omagiu adus străbunicului ei care îi dăduse porecla de „Șoricel” pentru că se furișa la frigider să ia brânză. În plus, a cerut ca haina să fie tivită în alb și albastru. „Este pentru țara mea, e drapelului”, i-a spus croitoresei Ksenia Konovalova.

În timp ce cele două femei vorbeau despre diferitele stiluri de jachete, Konovalova a întrebat-o pe Palacios dacă încă mai locuiește în Nicaragua, moment în care în încăpere s-a lăsat tăcerea. În cele din urmă, asistentul ei a precizat că Sheynnis Palacios stă în New York pentru îndatoririle ce-i incumbă.

În mod normal, coroana de Miss Univers este un motiv de sărbătoare pentru țara de unde provine câștigătoarea. Palacios este prima laureată din Nicaragua, o țară din America Centrală cu 7.000.000 de locuitori. Imediat, femeia de 24 de ani cu origini umile a devenit o eroină în țara natală, unde oamenii au ieșit în stradă cântând imnul național, cu drapele în mâini.

Însă lucrurile au devenit mai complicate. Guvernul autoritar al președintelui Daniel Ortega a salutat inițial succesul tinerei, dar apoi i-a reprimat pe susținătorii ei, inclusiv prin arestarea unor membri ai familiei directorului concursului Miss Nicaragua, care a desemnat-o să reprezinte țara la concursul mondial.

Nicaraguani care trăiesc în Costa Rica o așteaptă la aeroport pe Sheynnis Palacios Foto: Ezequiel BECERRA / AFP / Profimedia

Atât directorul, Karin Celebertti, cât și Sheynnis Palacios au participat la protestele antiguvernamentale de amploare din 2018 care au fost înăbușite cu brutalitate. După succesul ei, Palacios a devenit, pentru unii, un simbol al rezistenței.

Teama de represalii

Câștigătoarele anterioare din alte țări s-au bucurat de primiri triumfale când s-au întors. Dar ceea ce ar fi trebuit să fie o realizare a devenit pentru tânăra din Nicaragua o cale greu de navigat, evitând adevărul urât că ea sau oameni la care ține pot suferi consecințe dacă se întoarce acasă.

În interviuri este fericită când vorbește despre educația ei, despre importanța familiei și dragostea ei față de țară, dar este întotdeauna atentă la ce spune și nu vorbește despre guvernul din Nicaragua. Spune că își măsoară cuvintele pentru este „ambasador global pentru Organizația Miss Univers, nu doar pentru Nicaragua.

Sheynnis Palacios Foto: Ezequiel BECERRA / AFP / Profimedia

Există și un alt motiv, unul nerostit: deși bunica și fratele ei mai mic au venit în luna aprilie în Statele Unite, ea are încă membri de familie și prieteni în Nicaragua.

Sheylinn Palacios insistă că nu este o Miss Univers care nu se poate întoarce acasă, spunând că nu au putut să o facă din cauza programului încărcat, în care a vizitat 31 de țări în ultimul an, de la Indonezia la Brazilia și Grecia, vizite organizate de către Miss Universe Organization.

Până în această vară, aproape 350.000 de oameni din Nicaragua au fugit din țară, potrivit datelor ONU.

​Read More

-Publicitate-

INTERVIU. Avertismentul unui fost șef din compania care a creat ChatGPT, despre pericolul social media la copii: „Este ca heroina”. Cum explică

#image_title

HotNews.ro

Zack Kass fost director de departament la la OpenAI, compania care a creat ChatGPT, a vorbit într-un interviu pentru publicația Școala9 despre interzicerea telefoanelor în școli și pericolele tehnologiei. 

Consultantul american a fost prezent la București săptămâna trecută în cadrul conferinței despre educație „Dare to learn”, unde a vorbit despre „Utilizarea inteligenței artificiale pentru oportunități de învățare de calitate”. 

La prezentare i-a rugat pe cei prezenți, majoritatea profesori, să lase telefonul deoparte și după vreo zece minute, a observat cum câțiva iau din nou smartphone-ul la butonat. „Cum poate un copil de 12 ani să ia decizia de a lăsa telefonul? E ca și cum i-ai spune unui dependent de heroină să nu mai ia heroină. Doar că tu îi spui unui copil de 12 ani să nu mai facă acest lucru care e incredibil de toxic”, a spus Zack Kass. 

Într-un interviu pentru Școala9, Zack Kass (foto) a vorbit despre cum scosul telefoanelor de la ore și nevoia de a crea o lume mai sigură pentru copii. 

„Social media, o toxină pentru copii”

Școala9: Abia de curând aici, în România, s-a dat o procedură de interzicere a telefoanelor în școală în timpul orelor de curs. Ați spus că social media este extrem de dăunătoare pentru copii. De ce este așa?
Zack Kass: Social media, în forma sa actuală, este o toxină pentru copii. Și nu cred că acest lucru mai este controversat. Există atât de multe lucruri pe care le observăm, există o carte numită „Generația anxioasă” (de Jonathan Haidt, n.r), care prezintă toate efectele pe care dependența de dispozitive le are asupra creierului copiilor mici.

Principala problemă este, probabil, epidemia de privare de somn: tinerii dorm mult mai puțin pentru că sunt supraexpuși la lumina albastră, așa că, chiar dacă argumentezi că social media este bună pentru ca copiii să învețe – ceea ce nu cred că este – consecințele privitului la telefon atât de mult timp sunt, evident, foarte rele. 

Interzicerea unui telefon în școală este bună, dar de fapt neglijează problema principală, și anume dacă copilului îi face plăcere să fie în școală, de fapt?

Evident, problema este că telefonul este mai interesant decât orice altceva. Cei mici merg la filme astăzi și stau pe telefon sau se uită la filme acasă cu părinții lor și stau pe telefon. 

De fapt, m-am întâlnit zilele trecute cu un director Disney care a spus: sala de cinema este acum al doilea ecran, televizorul este al doilea ecran. Telefonul este ecranul principal. Tot ceea ce fac ei este conceput pentru a satisface ochii de pe telefonul mobil. 

Putem spune că vrem să folosim telefonul mai puțin sau vrem să lăsăm telefonul deoparte în acest weekend și vrem să ne petrecem timpul altfel. Dar cum poate un copil de 12 ani să ia această decizie? Cum ar putea un copil de 12 ani să știe asta și să spună: „voi lua măsuri în privința asta”? Și nu pentru că nu ar avea discernământ moral. 

E ca și cum i-ai spune unui dependent de heroină să nu mai ia heroină. Doar că tu îi spui unui copil de 12 ani să nu mai facă acest lucru care e incredibil de toxic.

„O lume mai bună este una în care copiii sunt inspirați să stea mai puțin pe telefon”

– De fapt, am văzut în timpul conferinței dvs., în fața profesorilor, că a fost foarte dificil pentru oameni să lase telefonul, deși la început i-ați rugat să îl lase puțin deoparte…
– Nu sunt surprins, niciodată nu sunt. Nu o iau personal. Oamenii nu se pot abține. Și de obicei îi iert pe oameni pentru că vorbesc adesea la conferințe cu mulți oameni de afaceri. Dacă ești profesor, ce faci pe telefon, ce ai putea să faci chiar acum? Și spun asta pentru că nu cred că evaluăm în mod corespunzător efectul pe care aceste dispozitive îl au asupra creierului nostru, modul în care îl conectează. 

Principala problemă nu este, de fapt, interzicerea la limită a acestor dispozitive. Eu vorbesc despre interzicerea acestor dispozitive mai ales pentru a crea controverse și a fi incendiar în prezentările publice. Dar ceea ce cred eu că ar trebui să facem este să creăm alternative mai bune. Cred că o lume mai bună este una în care copiii sunt inspirați să stea mai puțin pe telefon, dar nu pentru că îl facem ilegal. 

Cred că țigările sunt ilegale pentru copii dintr-un motiv întemeiat: dacă începi să fumezi, nu te poți opri. Dar de fapt ar trebui să creăm alternative mai bune. Ar trebui să creăm o lume în care copiii să-și dorească să fie, ceea ce înseamnă să creăm cu adevărat siguranță. Siguranța fizică devine primordială.

– Ai vorbit pe scenă despre idiocracy. Există această percepție că AI ne va depăși. Așa va fi?

– Da, eu nu cred asta. O introduc ca temă pentru că mi se pare amuzant să te gândești la ea și cred că este important ca oamenii să se gândească la ea, dar probabilitatea ca mașinile să ne facă mai proști este foarte mică. 

Și cel mai bun argument al meu în acest sens este ăsta: există jurnaliști, redactori seniori la ziarele dumneavoastră care au trăit cu mult înainte de aceste dispozitive, și dacă le-ați fi spus că vom trăi într-o lume în care poți înregistra conversațiile noastre și apoi să le transcrii, ar fi spus: asta o să vă facă mai proști, pentru că ideea unui interviu este să stai acolo, să iei notițe și să te implici cu intervievatorul.

Desigur, ne putem da cu toții ochii peste cap pentru că știm că nu este adevărat. Este ceva ce face fiecare generație. Și de fapt, duce la această idee, și anume că romanțăm trecutul și prezicem un viitor mai rău. Aceasta este doar o regulă a modului în care funcționează oamenii. Nu mă tem că tehnologiile pe care le vom inventa ne vor face de fapt mai proști, dar este o posibilitate.

Este o posibilitate clară, o șansă non-nulă ca noi să creăm mașini atât de inteligente încât să nu mai progresăm intelectual. Dar eu aș paria împotriva acestui lucru.

Deitizăm și antropomorfizăm toate invențiile noi până când le înțelegem mai bine și apoi le numim unelte și le punem într-un colț. 

Mai multe, pe Școala 9.

​Read More

-Publicitate-

Câți români sunt așteptați la urne pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Numărul cetățenilor cu drept de vot a crescut

HotNews.ro

Autoritatea Electorală Permanentă anunţă, vineri, că 19.002.912 de cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie, fiind cu 8.622 mai mulţi faţă de luna trecută, când figurau 18.994.290 alegători români.

Potrivit unui comunicat transmis de AEP și citat de Agerpres, diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral, a importului de date de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP).

În luna octombrie, la nivelul primăriilor au fost radiate din Registrul electoral 388 de persoane, ca urmare a decesului, precum şi 323 de persoane cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puşi sub interdicţie.

Totodată, un număr de 70 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani, în aceeaşi perioadă, este de 19.338, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP), mai precizează AEP.

Conform datelor importate de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP), 3.741 alegători noi au intrat în evidenţe. De asemenea, potrivit datelor importate de la Direcţia Generală de Paşapoarte, au intrat în evidenţe 6.184 alegători noi.

AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.

Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.

​Read More

-Publicitate-

Încă un lider Hamas a fost ucis în Gaza, anunță armata israeliană. Mașina a fost lovită într-un raid aerian

HotNews.ro

Armata israeliană a anunţat vineri uciderea unui alt înalt oficial al mişcării islamiste palestiniene Hamas, Izz al-Din Kassab, relatează Reuters şi EFE.

Potrivit armatei israeliene, Kassab, unul dintre ultimii membri de rang înalt ai Hamas, responsabil cu coordonarea strategică şi militară cu alte grupări în Fâşia Gaza, a fost ucis în cursul unui raid aerian asupra maşinii sale, la Khan Younis.

Adjunctul acestuia Iman Ayish a fost ucis în acelaşi atac, se menţionează în comunicat.

Surse ale Reuters din Hamas au indicat că Izz al-Din Kassab era un oficial local al mişcării şi nu era membru al biroului de decizie politică, transmite Agerpres.

Războiul actual din Fâşia Gaza a fost declanşat de atacul terorist fără precedent comis în 7 octombrie 2023 de comandouri ale Hamas în sudul Israelului, acţiune soldată cu moartea a 1.206 de oameni, în principal civili. În timpul atacului, militanţii Hamas au răpit 251 de persoane pe care le-au dus în Fâşia Gaza.

Drept represalii, Israelul a promis să distrugă mişcarea islamistă palestiniană aflată la putere în Gaza din 2007 şi a lansat o ofensivă soldată până vineri la prânz cu 43.259 de morţi şi 101.827 de răniţi în rândul palestinienilor, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Gaza.

​Read More

-Publicitate-