Acasă Blog Pagina 504

Noile tarife impuse de UE mașinilor electrice din China intră în vigoare de joi. Taxe diferențiate în funcție de producător

HotNews.ro

Uniunea Europeană a decis marţi să majoreze tarifele la vehiculele electrice construite în China până la 45,3%, la sfârşitul investigaţiei sale de cel mai înalt nivel care a divizat Europa şi a provocat represalii din partea Beijingului, transmite CNBC, citată de News.ro.

La puţin peste un an de la lansarea anchetei sale anti-subvenţii, Comisia Europeană va stabili tarife suplimentare, variind de la 7,8% pentru Tesla la 35,3% pentru SAIC din China, pe lângă taxa standard de 10% la importul auto valabilă în UE. Un înalt oficial al UE a declarat că tarifele suplimentare au fost aprobate oficial marţi. Acestea vor intra în vigoare în cursul zilei de joi.

Subvențiile neloiale din China, invocate ca motiv

Comisia a declarat că tarifele sunt necesare pentru a contracara ceea ce spune că sunt subvenţii neloiale, inclusiv finanţări şi granturi preferenţiale, precum şi terenuri, baterii şi materii prime la preţuri sub piaţă. Se spune că capacitatea de producţie de rezervă a Chinei de trei milioane de vehicule electrice pe an este de două ori mai mare decât piaţa UE.

Având în vedere tarifele de 100% în Statele Unite şi Canada, cea mai evidentă desfacere pentru aceste vehicule electrice este Europa.

Beijingul a numit taxele UE protecţioniste şi dăunătoare relaţiilor UE-China şi lanţurilor de aprovizionare auto şi a lansat propriile investigaţii în acest an cu privire la importurile de brandy, lactate şi produse din carne de porc din UE, ca represalii. De asemenea, a contestat măsurile provizorii ale UE la Organizaţia Mondială a Comerţului.

Producătorii de automobile europeni se confruntă cu un aflux de vehicule electrice cu preţuri mai mici de la rivalii chinezi. Comisia estimează că cota de piaţă a mărcilor chineze pe piaţa UE a crescut la 8%, de la sub 1% în 2019, şi ar putea ajunge la 15% în 2025. Susţine că preţurile sunt de obicei cu 20% sub cele ale modelelor fabricate în UE.

Poziţia UE faţă de Beijing s-a înăsprit în ultimii cinci ani. UE vede China ca un potenţial partener în unele zone, dar şi ca un concurent şi un rival sistemic, dar membrii UE nu sunt uniţi în privinţa tarifelor pentru vehiculele electrice.

Riscul unui război vamal cu China

Germania, cea mai mare economie din UE şi mare producător de maşini, s-a opus tarifelor într-un vot la începutul acestei luni, în care 10 membri ai UE le-au susţinut, cinci au votat împotrivă şi 12 s-au abţinut. Producătorii de maşini germani au criticat puternic măsurile UE, conştienţi de faptul că eventualele taxe de import mai mari din China pentru vehiculele cu motor mare pe benzină i-ar afecta cel mai tare.

Măsurile vin în momentul în care mii de muncitori industriali germani, inclusiv de la producătorii auto, fac grevă pentru salarii mai mari, împreună cu Volkswagen, probabil pe cale să anunţe închiderea unor fabrici germane pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că UE se îndreaptă către „un război rece economic” cu China. Cu toate acestea, asociaţia auto PFA din Franţa a salutat taxele, adăugând că a sprijinit comerţul liber atâta timp cât a fost echitabil.

Comisia a desfăşurat opt ​​runde de negocieri tehnice cu China pentru a găsi o alternativă la tarife şi a spus că discuţiile pot continua după impunerea tarifelor. Cele două părţi analizează posibile angajamente privind preţurile minime pentru maşinile importate şi au convenit vineri să organizeze o nouă rundă, deşi Comisia a spus că au rămas „lacune semnificative”.

Rămâne de văzut ce impact vor avea tarifele asupra preţurilor de consum. Unii producători pot fi capabili să le absoarbă cel puţin parţial. În primele nouă luni ale anului 2024, exporturile de vehicule electrice ale Chinei către UE au scăzut cu 7% faţă de anul precedent, dar au crescut cu mai mult de o treime în august şi septembrie, înaintea tarifelor, potrivit datelor Asociaţiei Chinei pentru Autoturisme.

​Read More

-Publicitate-

Ce pierderi raportează Gazprom până acum în acest an

HotNews.ro

Gigantul rus Gazprom a raportat în primele nouă luni din 2024 pierderi de 309 miliarde de ruble (3,2 miliarde de dolari), comparativ cu un profit de 446 miliarde de ruble în perioada similară 2023, conform standardelor de raportare din Rusia, care nu includ subsidiarele, transmit Reuters și Agerpres.

Compania controlată de Kremlin, care stă pe cele mai mari rezerve de gaze din lume, nu a explicat motivele care stau în spatele pierderilor.

În 2023, grupul Gazprom, care include unităţile de producere a gazelor, petrol şi alimentare, a raportat pierderi de aproape 7 miliarde de dolari, primele din 1999, după ce vânzările către pieţele europene profitabile au scăzut semnificativ după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Conform standardelor de raportare din Rusia, veniturile Gazprom în primele nouă luni din 2024 au urcat cu 8%, la 4.300 miliarde de ruble, faţă de perioada similară 2023.

De asemenea, Gazprom a anunţat majorarea programului de investiţii din 2024 cu aproximativ 4%, la 1.640 miliarde de ruble (16,85 miliarde de dolari), de la un nivel de 1.570 miliarde de ruble aprobat în decembrie 2023. Fondurile vor fi alocate în principal pentru dezvoltarea producţiei de gaze în zona Yamal şi în estul ţării, a precizat Gazprom. Alte proiecte prioritate sunt gazoductul Power of Siberia către China, care ar urma să ajungă la o capacitate anuală de 38 miliarde metri cubi, şi capacităţile de procesare a gazelor.

În urma majorării exporturilor de gaze şi a livrărilor pe plan intern, compania şi-a majorat estimările pentru acest an privind câştigurile din vânzări cu 6% faţă de prognoza precedentă, la 7.900 miliarde de ruble.

Gazprom se aşteaptă la pierderea mai multor pieţe de gaze din Europa

Luna aceasta, Gazprom a informat că a scos la vânzare 14 hoteluri şi complexuri turistice, inclusiv Marriott Tsaghkadzor Hotel situat în „Valea florilor” din Armenia.

De asemenea, în mai compania anunţase vânzarea unor hoteluri, inclusiv Imperial Park Hotel în regiunea Moscovei, în urma deciziei de a-şi reloca sediul central din Moscova în complexul de afaceri Lakhta Centre din Sankt Petersburg, în 2021.

Este puţin probabil ca vânzările să compenseze semnificativ pierderile Gazprom. Publicaţia rusă Vedomosti evalua hotelul Imperial la aproximativ 69,5 milioane de dolari.

Gazprom se aşteaptă la potenţiala pierdere a mai multor pieţe de gaze din Europa, după ce acordul cu Ucraina pentru tranzitul gazului rusesc către Uniunea Europeană urmează să expire la finalul anului. În mod repetat, Ucraina a anunţat că nu este dispusă să negocieze un acord de extindere cu Moscova.

​Read More

-Publicitate-

Geoană spune că nu ştie unde se ascunde cumnatul său fugar, Ionuţ Costea: „Neamurile nu ţi le alegi”

HotNews.ro

Mircea Geoană, candidat la președinție, afirmă că nu ştie unde se ascunde cumnatul său, Ionuţ Costea, condamnat la 6 ani de închisoare şi localizat de autorităţile judiciare în Turcia, dar fără a exista o adresă exactă. Geoană susține însă că toţi fugarii ar trebui aduşi în ţară, pentru că „nimeni nu este mai presus de lege”, relatează News.ro.

Mircea Geoană a fost întrebat, într-o dezbatere la Antena 3, dacă cumnatul său, Ionuţ Costea, ar trebui adus în România ca să execute pedeapsa de 6 ani de închisoare cu executare, el răspunzând:

„Da, şi nu există nicio persoană… Cum să spun? Neamurile ţi le dă Dumnezeu, nu le alegi. Nimeni nu e mai presus de lege, niciun fel de clemenţă pentru nimeni, nici pentru el, nici pentru Ghiţă Sebi, nici pentru nimeni care încearcă să scape de legea românească. Clemenţă zero pentru aşa ceva”.

Întrebat dacă ştie unde este cumnatul său, localizat de autorităţile judiciare în Turcia, dar fără a exista o adresă exactă, Mircea Geoană a negat.

„Am întrerupt orice relaţie cu el de mult timp. Nu am vorbit cu el de ani de zile, dinainte de momentul în care a plecat. Doamna Gorghiu şi Guvernul României să îşi facă treaba şi să îl aducă înapoi acasă. Chiar îi rog să facă acest lucru”, a mai declarat Geoană.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat la începutul acestei luni că nu pot începe procedurile de extrădare a fostului preşedinte Eximbank Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, deşi a fost localizat în Turcia, pentru că Interpolul nu are locaţia exactă a acestuia.

Fostul preşedinte Eximbank a fost localizat în Turcia în luna ianuarie. Ionuţ Costea a fost condamnat în mai 2023 pentru complicitate la luare de mită.

​Read More

-Publicitate-

FOTO Elena Lasconi îl numește pe „șeful diviziei de hackeri” cu care s-ar fi întâlnit Mircea Geoană și publică imagini / Răspunsul lui Geoană: „Miroase a Petrov! Ăsta-i stilul!”

#image_title

HotNews.ro

Președintele USR Elena Lasconi a publicat, marți seara, pe pagina sa de Facebook, informații legate de „șeful diviziei de hackeri” care ar fi manipulat alegerile din 30 de state și cu care s-ar fi întâlnit Mircea Geoană. Lasconi a anexat postării și fotografii care ar arăta legăturile fostului președinte al PSD cu acesta. În replică, candidatul independent la președinție susține că nu cunoaște respectiva persoană și că Lasconi ar fi căzut victimă unei intoxicări.

Elena Lasconi își detaliază acuzațiile

În cadrul dezbaterii electorale difuzate marți de Antena 3, la care invitat a fost Mircea Geoană, una dintre întrebările adresate acestuia a venit din partea Elenei Lasconi, printr-un mesaj video preînregistrat.

„De ce v-ați întâlnit recent cu Tal Hannan, cunoscut și sub numele de Jorge? Pentru cei care nu ştiu cine este Tal Hanan, este un individ care coordonează o echipă foarte mare de hackeri, ferme de troli, de dezinformare, un individ care a manipulat alegerile din peste 30 de ţări din lume”, a fost întrebarea Elenei Lasconi.

„Mi-era simpatică doamna Lasconi într-o vreme, zău! Cred că armata de furnicuțe s-au apucat să caute diviziile de hackeri. Nu știu cine-i domnul acesta. Eu unul cred că cine o sfătuiește, o sfătuiește greșit și dă și informații proaste”, a fost prima reacție a lui Mircea Geoană.

Răspunsul lui Geoană: „Lasconi a mușcat din nadă cu voluptate”

Acesta a invitat-o pe lidera USR să prezinte orice probă legată de o întâlnire pe care ar fi avut-o cu persoana invocată de Lasconi.

„Întâlnirea mea cu Jorge… cum? Cred că cineva i-a vândut o informație falsă doamnei Lasconi și, fiind mai puțin experimentată în ale vieții și ale politicii, a mușcat din nadă cu multă voluptate (…) Nu știu cine este acest om, iar dacă există vreo fotografie, ceva, este foarte posibil să fie cu altcineva, nu cu acest domn”, a spus Geoană.

El a adăugat că avut întâlniri cu în Israel „cu oameni care fac consultanță pentru Bibi Netanyahu, oameni care sunt apropiați de președintele Herzog”, însă nu cu persoana indicată de Lasconi. „Miroase a Petrov, ăsta-i stilul!”, a mai spus Mircea Geoană.

Lasconi a publicat fotografii

Imediat după ce a fost difuzată întrebarea adresată lui Geoană, Elena Lasconi a prezentat detalii despre Tal Hannan, precum și fotografii care ar dovedi existența legăturilor sale cu Geoană

„Omul cu care Mircea Geoană susține că nu s-a întâlnit este Tal Hanan, alias Jorge, deconspirat în urma unei investigații jurnalistice internaționale ca fiind în spatele unor operațiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a fermelor de troli și operațiuni în social media menite să decredibilizeze candidați.
Tal Hanan este israelian, fost membru al forțelor speciale israeliene”, a scris Lasconi pe Facebook.

Tal Hannan în fața Institutului Aspen Sursă: Facebook – Elena Lasconi

„Una dintre fotografii îl arată pe Tal Hanan în fața sediului Institutului Aspen din București, la care Mircea Geoană este președinte fondator. O altă fotografie probează că Mircea Geoană este prezent în același loc, împreună cu apropiata sa, deputat PSD”, a precizat Lasconi, făcânt referire la o persoană care apare în a doua fotografie și care pare a fi deputatul PSD Ana-Maria Cătăuță.

Mircea Geoană, la sediul Institutului Aspen

A treia fotografie este o captură din Google Street View din fața Institutului Aspen.

„Da, sigur, se va tot văita că e o victimă, nici rușii din 2009 nu erau ruși, nici Vîntu nu era Vîntu, nici bani din campanie nu i-au venit de la oameni care au conexiuni cu rușii, probabil nici cel pe care-l vedem clar în poze nu o fi Tal Hanan”, a comentat președintele USR.

Aceasta susține că a primit informațiile privind legătura dintre Geoană și Hannan „de la prieteni jurnaliști” și că i-a dat anterior posibilitatea contracandidatului ei să clarifice subiectul

„Nu sunteți independent deloc, domnule Geoană. Deloc. Sunteți dependent de grupurile de interese care vă controlează și vă finanțează. Grupuri de interese complet diferite de ale statului român, domnule Geoană. Pare că vă jucați și cu instrumente periculoase pentru democrație: fake news, fabrici de troli”, a mai scris Lasconi.

Un scandal declanșat duminică

Duminică seară, la o emisiune la Antena 3, lidera USR, Elena Lasconi, candidată la alegerile prezidenţiale de anul acesta, a afimat că Mircea Geoană s-a întâlnit recent cu un individ pe care ea îl consideră periculos pentru că acesta „conduce o divizie de hackeri care au manipulat alegerile în peste 30 de ţări din lume”.

„Tocmai s-a întâlnit recent cu un individ pe care eu îl consider periculos (…) şi România ar trebui să îl considere periculos, pentru că conduce o divizie de hackeri care au manipulat alegerile în peste 30 de ţări din lume”, a susținut Lasconi.

Echipa de campanie a lui Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, a catalogat luni acuzațiile lansate de contracandidata de la USR Elena Lasconi la Antena 3 ca fiind „închipuiri”, spunând că „este penibil să facă altfel de insinuări fără vreo dovadă”.

Echipa de campanie a lui Geoană i-a transmis Elenei Lasconi că „este nedemn din partea unui candidat la alegerile prezidenţiale să arunce în spaţiul public suspiciuni despre un alt candidat fără să le dovedească sau să le lămurească până la capăt”.

„Nu putem răspunde la acuzaţii fără subiect, predicat şi dovezi despre presupuşi hackeri şi alte închipuiri şi este penibil să facă altfel de insinuări fără vreo dovadă. Este necesar ca doamna Lasconi să explice urgent ce a vrut să spună exact şi vom răspunde când va fi clar despre ce este vorba. Îi rugăm pe toţi candidaţii să trateze cu responsabilitate această campanie prezidenţială şi să aibă respect faţă de cetăţeni”, a transmis echipa de campanie a lui Geoană, într-un comunicat citat de News.ro.

​Read More

-Publicitate-

Melania Trump respinge comparaţiile „oribile” între soţul ei şi Hitler

HotNews.ro

Melania Trump, soţia candidatului republican la preşedinţia SUA Donald Trump, a respins marţi comparaţiile între soţul ei şi dictatorul nazist Adolf Hitler, relatează AFP și Agerpres.

Trump, criticat pentru presupuse comentarii – pe care le dezminte – despre conducătorul celui de-al Treilea Reich german şi pentru remarci rasiste făcute de un comic cu ocazia unui miting electoral care a avut loc duminică la New York, a susţinut luni că este „opusul unui nazist”.

Într-un interviu difuzat marţi de televiziunea Fox News, Melania Trump a apreciat că orice comparaţie între soţul ei şi Hitler este „oribilă”. „Nu e Hitler şi toţi susţinătorii lui îl sprijină pentru că vor să vadă că ţara lor are succes”, a spus ea. „Oamenii văd ce se întâmplă în ţara lor şi ştiu ce tip de conducător doresc. Vor prosperitate, vor reîntoarcerea visului american”.

Fosta Primă Doamnă a Statelor Unite a confirmat, ca şi fostul preşedinte, că acesta nu a fost „deloc surprins” de poziţia ei în favoarea dreptului la avort. Donald Trump spusese acelaşi lucru la începutul lui octombrie, când au apărut memoriile soţiei sale.

Majoritatea republicanilor americani sunt – conform expresiei uzuale în SUA – „pro-viaţă”, adică împotriva avorturilor.

În timpul mandatului său de preşedinte (2017-2021) Trump a numit trei judecători la Curtea Supremă a SUA, asigurând astfel o majoritate conservatoare în această instanţă, care în iunie 2022 a răsturnat o sentinţă foarte importantă din 1973: cea din procesul cunoscut ca Roe v. Wade, garanţia timp de aproape o jumătate de secol a dreptului la avort al tuturor americancelor.

​Read More

-Publicitate-

Crimele care au şocat Marea Britanie: Ricină şi un manual Al-Qaida, descoperite în locuinţa adolescentului care a înjunghiat mortal trei fetiţe în Southport

HotNews.ro

Un adolescent de 18 ani acuzat de uciderea, la sfârşitul lunii iulie, a trei fetiţe într-un atac cu cuţitul care a avut loc într-o sală de sport din Southport, în nordul Angliei, a fost acuzat în plus de terorism şi de producerea de ricină, o otravă mortală, au anunţat marţi poliţia şi procurorii, după cum relatează Reuters şi SkyNews, preluate de News.ro.

Axel Rudakubana, în vârstă de 18 ani, este acuzat că le-a ucis pe fetiţele cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani la un eveniment de dans dedicat artistei Taylor Swift, crime care au şocat Marea Britanie şi au provocat zile întregi de revolte.

Poliţia a declarat că incidentul nu este tratat ca având legătură cu terorismul, dar a spus, după percheziţii la domiciliul său, că Rudakubana este acuzat acum de producerea toxinei biologice letale ricină şi de deţinerea unui manual de instruire al-Qaida. Este vorba de un fişier PDF intitulat „Studii militare în Jihadul împotriva tiranilor: Manualul de antrenament Al-Qaida”.

Percheziţiile la domiciliul suspectului au avut loc imediat după atacuri.

„În urma evenimentelor de luni, 29 iulie, percheziţiile la domiciliul lui Axel Rudakubana au dus la găsirea unei substanţe necunoscute. Testele au confirmat că substanţa era ricină. Am lucrat intens cu partenerii pentru a stabili dacă există vreun risc, scăzut sau foarte scăzut, pentru public – şi vreau să clarific acest lucru astăzi”, a declarat şefa poliţiei din Merseyside, Serena Kennedy. Ea a spus că nu a fost găsită ricină la locul înjunghierilor.

Crime urmate de tulburări sociale

Rudakubana a fost pus sub acuzare în luna august pentru trei capete de acuzare de crimă şi 10 capete de acuzare de tentativă de crimă. El va compărea miercuri la Tribunalul Westminster din Londra pentru cele două noi infracţiuni.

Tulburări de amploare au izbucnit în Southport după ce pe reţelele sociale s-au răspândit informaţii false conform cărora presupusul criminal ar fi un imigrant islamist radical. Tulburările s-au răspândit în întreaga Mare Britanie, cu atacuri asupra moscheilor şi hotelurilor care găzduiesc solicitanţi de azil. La momentul respectiv, poliţia a încercat să stingă zvonurile care au provocat izbucnirea violenţelor, subliniind că suspectul s-a născut în Marea Britanie şi că nu există nicio legătură cu terorismul. Prim-ministrul Keir Starmer a dat vina pentru revolte pe extrema dreaptă.

Guvernul a declarat că aproape 400 de persoane au fost încarcerate până în prezent pentru infracţiuni legate de aceste tulburări.

Cele trei fete care au murit în atacul din Southport aveau 6, 7 şi 9 ani. Alţi opt copii au fost înjunghiaţi în atacul de la centrul comunitar The Hart Space din oraşul din Merseyside. Cinci dintre ei au rămas în stare critică. Doi adulţi care încercau să îi protejeze pe copii au rămas, de asemenea, în stare critică.

Rudakubana, care avea 17 ani la momentul respectiv, a fost arestat în aceeaşi zi ca suspect de comiterea atacului. Între timp, el a împlinit 18 ani şi va fi judecat ca adult.

Speculații

Pe de altă parte, şefa poliţiei, Serena Kennedy a respins speculaţiile online conform cărora poliţia încearcă să „ţină lucrurile departe de public”.

„Pentru ca o chestiune să fie declarată incident terorist, ar trebui să se stabilească motivaţia. Recomandăm cu tărie prudenţă oricărei persoane care speculează cu privire la motivaţie în acest caz”, a subliniat ea.

Biroul premierului Starmer a declarat că este important ca poliţia şi Procuratura Coroanei (CPS) să fie lăsate să-şi facă treaba şi să stabilească faptele.

Fabricată din seminţele de ricin, ricina poate provoca moartea în urma expunerii la o cantitate cât un vârf de ac. Majoritatea victimelor mor între 36 şi 72 de ore de la expunere şi nu există niciun antidot cunoscut.

Renu Bindra de la Health Security Agency (HSA) a declarat că agenţia britanică a fost informată de poliţie în luna august că ricina a fost descoperită la domiciliul suspectului, ceea ce a determinat principalii parlamentari conservatori din opoziţie să îşi exprime îngrijorarea că informaţiile nu au fost făcute publice mai devreme.

Cel mai faimos caz de otrăvire cu ricină a avut loc în 1978, când scriitorul disident bulgar Gheorghi Markov a fost ucis la Londra de un asasin care l-a înţepat cu o umbrelă în care a injectat o mică pastilă cu ricină.

​Read More

-Publicitate-

9 ani de la Colectiv și nicio secție de spital pentru mari arși: „Dacă azi se întâmplă un incendiu cu 10 victime, e la fel ca atunci. Nu avem unde să îi tratăm”

HotNews.ro

Mâine se împlinesc 9 ani de la incendiul din clubul Colectiv. Două evenimente au marcat acest an în domeniul Sănătății: În primavară, ministerul aproba un Ordin despre care medici și supraviețuitori ai incendiului din 2015 spun că permite ca structurile medicale existente în România să devină secții pentru mari arși prin coborârea standardelor pe hârtie, „din pix”. Fără a avea resursele și performanța medicală necesare îngrijirii acestor pacienți. În luna iunie, al doilea dosar Colectiv – cel care îi viza pe fostul ministru Nicolae Bănicioiu și pe managerii de spital acuazați că nu au transferat răniții în străinătate – a fost clasat de procurori.

BILANȚUL COLECTIV. 64 de tineri au murit în incendiul din seara zilei de 30 octombrie 2015 – 27 dintre ei în acea noapte, iar restul în spitale, în săptămânile care au urmat. 150 de oameni au fost răniți, majoritatea mutilați pe viață. În vara anului 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.

„Aproape singuri”

„Vor veni cutremure, incendii, crize, războaie. Iar cetățenii vor fi în fața lor tot aproape singuri”, spune astăzi, într-un dialog cu HotNews, Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului, privind în urmă la cei 9 ani care au trecut. 

După incendiu, Mihai Grecea a stat aproape o lună în comă și aproape două luni și jumătate internat în spital. A suferit arsuri pulmonare severe, iar supraviețuirea lui a fost aproape un miracol – medicii îi mai dădeau, la un moment dat, doar 12% șanse să își revină. 

În anii de după, Mihai Grecea a luptat permanent pentru ca și alți mari arși să poată supraviețui într-o țară care nu are condiții să îi salveze: mai întâi din societatea civilă, ca activist pentru drepturile pacienților cu arsuri, iar în 2021, timp de 8 luni, în calitate de consilier în Ministerul Sănătății.

„Nu mai vorbește nimeni despre Colectiv”

În cei 9 ani nu numai că nu s-a schimbat mai nimic, dar aproape că nici nu se mai vorbește despre asta, subliniază, cu tristețe, Eugen Iancu, în dialogul cu HotNews: „Nu mai vorbește nimeni despre Colectiv. Ne caută din ce în ce mai puțină lume. Nici nu se mai comunică ce se întâmplă (cu pacienții arși – n.red.). Săptămâna trecută, un tânăr s-a electrocutat la Iași. Nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu el. A fost transferat? Nu a fost transferat?”

Eugen Iancu și-a pierdut fiul de 22 de ani – Alexandru –  după incendiul de acum 9 ani. Alexandru Iancu a murit la 3 săptămâni de la incendiu, la Spitalul Sf. Ioan din București, cu 5 infecții nosocomiale în corp, potrivit tatălui său. A fost a 59-a victimă.

După moartea fiului său, Eugen Iancu a înființat Asociația Colectiv GTG 3010, care și-a propus să monitorizeze anchetele care au urmat tragediei și să îi sprijine pe supraviețuitori. Și-a dorit, inclusiv, să construiască un centru pentru tratarea arșilor din donații, când a văzut că autoritățile nu o fac. 

„Cum e posibil ca în 9 ani să nu faci nimic?”

Spitalele din România nu aveau, conform legislației valabile până în aprilie anul acesta, secții care să corespundă standardelor din legislație pentru tratarea în siguranță a pacienților cu arsuri grave.

În luna aprilie, Ministerul Sănătății publica în Monitorul Oficial, fără a face vreun anunț public în acest sens, un Ordin care permite, ca, „din pix”, structurile medicale existente să devină secții pentru mari arși, fără a avea însă și resursele și performanța medicală necesare îngrijirii pacienților. 

Ordinul ministrului Alexandru  Rafila adaptează legislația la situația din teren, în loc să se întâmple invers, așa cum ar fi firesc, declara atunci pentru HotNews conf. univ. dr. Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă: „Vom afla acum că avem multe paturi de mari arși critici și nu știam”, este interpretarea pe care o dă dr. Copaciu.  Medic ATI, Elena Copaciu a lucrat în Ministerul Sănătății, după incendiul din Colectiv, la elaborarea noii legislații pentru secțiile de arși, valabilă până în aprilie anul acesta.

„România a distrus (prin acțiunile Ministerului Sănătății) legislația care preciza normele și standardele legale (de inspirație Europeană, aprobate în 2017) care ar fi trebuit să stabilească modul în care trebuie îngrijiți pacienții cu arsură severă în România. Au coborât standardele cu scopul de a aduce, din pix, în situația de legalitate unitățile spitalicești neconforme care erau obligate zi de zi, prin lipsa investițiilor și proasta finanțare, să trateze arșii în condiții precare și periculoase”, declară acum și Mihai Grecea. 

„Suntem într-o țară în care, după 9 ani de zile, nu avem nici măcar o secție pentru mari arși! O secție construită într-un spital. Nu mai vorbesc de un centru de mari arși! 

Cum e posibil ca în 9 ani să nu faci nimic?”, se întreabă Eugen Iancu.

El consideră că în România, în cazul unui accident cu arsuri, nimeni nu este în siguranță: „Dacă se întâmplă azi un incendiu cu 10 victime, e la fel ca atunci: nu avem unde să îi internăm. Dacă mâine ia foc mașina unui politician cu copilul ei în ea, în primele două ore va ajunge într-un spital din România, unde se va umple de bacterii. Și nu va pleca afară într-o oră. Va pleca după 24-48 de ore, când va fi deja prea târziu. De ce nu înțeleg oamenii aceștia nimic?”

Eugen Iancu a încercat, prin asociația pe care a înființat-o în memoria fiului său și a celorlalte victime, inclusiv să inițieze o strângere de fonduri pentru construirea unui centru pentru maru arși. „Dar toată lumea a fugit. Și mi s-a spus: <Nimeni nu vă va ajuta! Ar fi o palmă în țara asta, unde 30 de ani nu s-a construit nimic.> Ni s-a spus că niciun medic, niciun politician nu ne va ajuta.”

Eugen Iancu crede că medicii, nu politicienii, sunt cei care s-au opus cel mai mult: „Aici este cea mai mare problemă. Suferim de un orgoliu din acesta: să nu cumva!”

„E dezolant”

La 9 ani de la incendiul care i-a schimbat pentru totdeauna viața, Mihai Grecea e de părere că „România nu a catadicsit să facă mai nimic din ce era cu adevărat important de făcut.”

„România nu a construit niciun centru de arși în nouă ani. Nicio secție de recuperare a pacienților arși. Nu a făcut niciun program de studii universitare de specializare avansată în arsuri la facultățile de medicină românești, deși oportunități de colaborare cu universități străine au fost. Ba, mai mult, prin mașinațiuni demne de o anchetă serioasă a unui inexistent DNA funcțional, România a renunțat la proiectul construirii singurului centru de arși pentru adulți din București, care avea deja finanțarea aprobată (la Spitalul Bagdasar Arseni). Primarul Daniel Băluță, secretarul de stat Raed Arafat, managerul de la Bagdasar Arseni și unii funcționari din Ministerul Sănătății știu mai multe despre asta dar DNA, care, din informațiile mele are primite sesizări pe acest subiect, nu-i deranjează cu întrebări. S-a mai vorbit public despre toate astea și… nimic”, acuză Mihai Grecea, în dialogul cu HotNews. 

„E dezolant”, consideră Mihai Grecea, care crede că „de acum înainte, nu vom mai vorbi de ani pierduți fără să se facă nimic pentru siguranța pacienților cu arsură severă din România și pentru siguranța cetățenilor în spațiul public, în general. Începem să vorbim de un deceniu. Și, la cum merg lucrurile în țară, de decenii. Și vor veni cutremure, incendii, crize, războaie. Iar cetățenii vor fi în fața lor aproape singuri.”

„O țară de oameni întregi la minte ar fi reparat în nouă ani – nouă ani!! – ce nu a mers bine în 2015 când s-a întâmplat tragedia de la Colectiv. Ar fi stabilit în justiție atât cauzele dezastrului cât și ale hecatombei victimelor decedate cu șanse în urma intervenției catastrofale după incendiu a sistemelor de gestionare a situațiilor de urgență și a sănătății publice. Ar fi stabilit vinovățiile, ar fi pedepsit vinovații și ar fi pornit acțiuni concrete pentru evitarea unor posibile dezastre viitoare”, mai spune supraviețuitorul incendiului de acum 9 ani.

Rude și supraviețuitori chemați de ISU la tribunal

În 2022, la aproape 7 ani de la tragedie, Curtea de Apel București pronunța sentința definitivă în dosarul Colectiv 1 – cel privind cauzele incendiului și vinovații. Printre cei condamnați atunci s-au numărat Cristian Popescu Piedone, fost primar al sectorului 4, și patronii clubului Colectiv. Piedone avea să fie achitat în 2023, după ce a executat un an și o lună de închisoare. Astăzi, fiul său este primarul sectorului 5. 

În acest dosar, supraviețuitorii incendiului și rudele celor care au murit au primit despăgubiri în valoare totală de 60 de milioane de euro – bani achitați din Fondul de rezervă al Guvernului.

În acest an însă, ei au început, pe rând, să se primească înștiințări potrivit cărora ISU a deschis un dosar împotriva lor, spune Eugen Iancu: „În 2022, când s-au dat condamnările în dosarul Colectiv 1, s-au acordat despăgubiri. Acele despăgubiri au fost executate de avocații noștri, care au numit niște executori. Iar acei executori și-au pus un comision. Apoi am aflat că și avocații noștri au încasat bani de la noi, dar au luat și de la ISU. Executorii și-au pus procentele legale, dar procentele maxime. ISU s-a dus în justiție și probabil cea mai simplă cale a fost ca, dacă un executor a încasat, să zicem, 5.000 de euro, să i se reducă la 500 de euro. Restul banilor trebuie să îi dea executorul înapoi. Însă, pentru că ISU a formulat plângerea împotriva părților civile – așa funcționează sistemul în România – plătesc victimele de la Colectiv și părinții victimelor niște bani pe care, de fapt, i-au luat alții. Pentru că au fost foarte lacomi.”

Eugen Iancu spune că este așteptat chiar joi, 31 octombrie, la Tribunal. „Dar eu aștept să fiu executat de ei. Nu am să le plătesc. Aștept ca, după 9 ani, ISU, condamnat penal pentru uciderea a 65 de tineri, să mă execute pe mine pentru niște bani cu care nu am nicio legătură. Mie mi-au cerut în jur de 7.000 de lei, la care vor fi calculate dobânzi începând din anul 2022 încoace. Statul român nu mi-a spus de ce copilul meu a murit după 3 săptămâni în spital, pentru că dosarul a fost clasat. În schimb, mă va executa pentru o sumă cu care nu am nicio legătură. Noi am primit despăgubirile, dar moralitatea acțiunii mi se pare de condamnat. Aveau toate pârghiile să se îndrepte împotriva executorilor, nu împotriva noastră. S-au purtat așa cum se poartă statul român în relația cu cetățenii.”

Eugen Iancu mai spune că toți cei 300 de oameni – supraviețuitori și rude ale victimelor – care au fost parte în dosarul Colectiv 1 sunt în aceeași situație: „Executorii au încasat mulți bani, după ce nu au făcut altceva decât să trimită o hârtie.”

Anul în care „au scăpat toți”

Al doilea Dosar Colectiv viza acuzațiile familiilor victimelor cărora le-a fost refuzat sau întârziat transferul în spitale din străinătate. Mulți dintre răniți s-au infectat cu nosocomiale care le-au agravat starea sau le-au fost fatale, au acuzat familiile. 

Dosarul a fost clasat în iunie anul acesta de procurori, care au constatat că faptele „nu sunt prevăzute de legea penală”, potrivit Ordonanței de clasare. Printre cei vizați în dosar se numărau ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, și managerii de spitale. 

O mare parte dintre supraviețuitorii și rudele victimelor nu au primit nici acum comunicarea deciziei procurorilor: „Nu avem dreptul să aflăm de ce ne-au murit copiii în spitale. Pentru că așa au hotărât niște procurori și au clasat dosarul. Noi nu am primit nicio justificare – să ni se spună motivele pentru care a fost clasat dosarul. Nu am primit nimic”, spune Eugen Iancu. 

Mihai Grecea spune că România „a deslușit doar cauzele incendiului”, iar apoi „a mutat, din pixul legislativ, responsabilitatea în cazul dezastrelor în spații publice sau private de pe umerii autorităților, care trebuie să normeze, să verifice și să autorizeze, pe cei ai cetățenilor care acum trebuie să-și asume riscuri când aleg să intre undeva”. 

„Iată, după 9 ani –  cifră magică, cifra înțelepciunii, nu-i așa? – România, prin sistemul său de (in)justiție care a ajuns la maturitatea potrivită, și-a permis să claseze dosarul Colectiv 2. Investigație care ar fi putut scoate la lumină vinovățiile celor cu roluri de decizie în zilele de după tragedie. Dar care, în loc să salveze răniții, i-au condamnat la moarte, nedându-le șansa de a ajunge în spitale care să-i poată ajuta cu adevărat să scape. Salvând de la răspunderea penală niște politicieni, politruci, funcționari publici și medici cu funcții de decizie administrativă sau cu pretinsă expertiză și rol de consultant al ministrului sănătății la acea vreme, România a ratat șansa de a rectifica disfuncționalități ale sistemului și de a schimba mentalități pentru a proteja, în viitor, cetățenii. Sună cunoscut, desigur. Am mai văzut povestea cu statul român care-și ucide cu bună știință proprii cetățeni dar nu admite sub nici o forma acest lucru și în cazul  dosarelor Revoluției și mineriadelor”, adaugă Mihai Grecea.

Pentru Mihai Grecea, 2024 este „anul în care au scăpat toți”. 

„Nu știu cum putem schimba ceva”

În primii ani după Colectiv, mulți au sperat să se shimbe ceva în România, spune astăzi Eugen Iancu. Au sperat inclusiv o parte dintre medici, adaugă el. 

„Au sperat că poate, prin noi, vor putea face ceva. Numai că nu ne-au oferit nici nouă sprijinul de care aveam nevoie – le-a fost frică. Probabil au fost dezamăgiți că și dintre noi, puțini au fost cei care au acționat și cu prea puțină forță. Nici eu nu îmi dau seama cum ar fi trebuit să fie. E complicat să te aștepți de la familiile victimelor să acționeze ca niște profesioniști, ca niște manageri pentru realizarea unor obiective. Cred că a fost total greșit. Și din păcate prea mulți au gândit așa. Că noi vom putea schimba lucrurile fără să ni se ofere vreun sprijin.”

Eugen Iancu spune că el încă mai speră că ceva se va schimba. Nu vrea să renunțe: „Poate totuși vom înțelege că e nevoie să schimbăm ceva. Eu vreau să fac o ultimă încercare de a îi convinge pe medici că e nevoie să se implice în schimbarea sistemului medical. Poate, cu timpul, vor înțelege totuși că e nevoie de spitale noi. Eu mai sper încă. Nu voi renunța.”

Ce știe sigur e că incendiul de la Colectiv nu trebuie uitat: „Poate dacă unii dintre noi continuăm să vorbim, până la urmă poate se vor sătura și vor face ceva.”

Câți pacienți mari arși are România și de ce nu are unde să îi trateze?

Aproximativ 10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arăta într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.ro. 

„Sunt cifre care ar îngrozi și tări implicate în conflicte armate”, spune Mihai Grecea, care a lucrat, în calitate de consilier în Ministerul Sănătății, la elaborarea raportului din anul 2021.

În jur de 1.400 – 1.500 dintre acești pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată, care nu sunt disponibile în România. 

Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății. 

În România sunt în construcție, în acest moment, 3 centre pentru mari arși: la Timișoara și Târgu Mureș (ambele pentru pacienți adulți) și unul la Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu din București (pentru copii). Anul trecut, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara că centrele vor fi gata în 2025. 

În luna iunie, HotNews a întrebat oficial Ministerul Sănătății dacă noile centre vor fi construite conform criteriilor valabile până în aprilie anul acesta sau conform noilor standarde, îndulcite „din pix”. Nu am primit răspuns. 

Construcția de centre pentru mari arși era promisă de autorități încă din anul 2014. Inițial s-a vorbit despre 4 centre – inclusiv unul pentru pacienți adulți în București, la Spitalul Bagdasar Arseni. Centru care nu a mai fost construit. 

„A fost multă birocrație, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”, explica, în 2018, ministrul Sănătății de la acea vreme, Sorina Pintea, motivele pentru care centrele de arși promise de autorități au rămas doar pe hârtie. 

Citește și:

EXCLUSIV „Paturi de mari arși făcute «din pix». Ca la Colectiv”. Conflict la vârf în medicina noastră: medicul Elena Copaciu contra ministrului Rafila

​Read More

-Publicitate-

FOTO Amenințare din Israel pentru noul șef al Hezbollah: „Numire temporară. Nu pentru multă vreme”

HotNews.ro

Ministrul apărării israelian, Yoav Gallant, a calificat marţi drept „temporară” numirea lui Naim Qassem ca lider al organizaţiei libaneze pro-iraniene Hezbollah, după asasinarea la finalul lunii septembrie a predecesorului său Hassan Nasrallah de către Israel, relatează AFP, citată de Agerpres.

Într-un mesaj postat pe platforma X, însoţit de o fotografie a lui Naim Qassem, Yoav Gallant a scris „numire temporară” şi „nu pentru multă vreme”.

Temporary appointment.
Not for long. pic.twitter.com/ONu0GveApi

— יואב גלנט – Yoav Gallant (@yoavgallant) October 29, 2024

Ministrul israelian a estimat într-un comunicat ulterior că arsenalul de rachete al Hezbollah din Liban a fost în mare parte distrus de forţele israeliene. Potrivit lui Gallant, armata israeliană a reuşit să scoată Hezbollah „din toate satele aflate de-a lungul frontierei şi să distrugă infrastructuri de orice fel care se aflau acolo”. „Aceste operaţiuni creează o realitate diferită în Liban şi în regiune”, a declarat el.

Potrivit experţilor, Hezbollah deţinea un arsenal de circa 150.000 de rachete înaintea începerii ostilităţilor contra Israelului.

De partea sa, preşedintele iranian Massoud Pezeshkian, a cărui ţară este principalul susţinător militar şi financiar al organizaţiei şiite libaneze, a afirmat că desemnarea lui Naim Qassem ca lider al Hezbollah „va consolida rezistenţa” împotriva Israelului.

„Sunt convins că prezenţa unei personalităţi strălucitoare ca a dumneavoastră în fruntea mişcării va conduce la consolidarea hotărârii rezistenţei” faţă de Israel, a declarat Pezeshkian într-un mesaj adresat lui Naim Qassem. El şi-a exprimat speranţa în instaurarea „păcii, a liniştii şi a securităţii în Fâşia Gaza, în Liban şi în întreaga regiune”.

Șefia Hezbollah, o funcție cu riscuri

Numărul doi al Hezbollah, Naim Qassem, a fost ales în fruntea mişcării şiite libaneze în locul lui Hassan Nasrallah, ucis într-un atac israelian lângă Beirut în urmă cu peste o lună.

Consiliul Shura, organul de conducere al Hezbollah, „a fost de acord să-l aleagă pe şeicul Naim Qassem (71 de ani) secretar general al Hezbollah”, a anunţat într-un comunicat organizaţia pro-iraniană aflată în război împotriva Israelului.

Hassan Nasrallah a fost ucis pe 27 septembrie într-o lovitură aeriană israeliană asupra periferiei de sud a capitalei Beirut, un bastion al Hezbollah. Hashem Safieddine, presupusul său succesor, a fost, de asemenea, ucis într-un alt atac israelian la începutul lunii octombrie. Moartea lui a fost confirmată săptămâna trecută de Hezbollah, care a anunţat că în atacul israelian au fost ucişi şi alţi lideri ai organizaţiei.

Israelul desfăşoară din 23 septembrie atacuri aeriene masive în Liban, ce vizează bastioane ale Hezbollah, susţinând că vrea să pună capăt tirurilor Hezbollah asupra nordului teritoriului israelian şi să permită întoarcerea locuitorilor la casele lor.

​Read More

-Publicitate-

Un adolescent islamist a ucis un polițist în Bosnia. Val de arestări ale unor persoane cu legături cu o școală coranică

HotNews.ro

Parchetul antiterorist bosniac a anunţat marţi o anchetă privind implicarea unor „asociaţii religioase radicale” în asasinatul recent în care un poliţist a fost ucis în nord-vestul ţării de un adolescent de 14 ani care ar fi frecventat o şcoală coranică, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Poliţistul, în vârstă de 52 de ani, a fost înjunghiat mortal joi într-un comisariat din Bosanska Krupa, o aşezare liniştită cu 11.000 de locuitori, situată la 300 km nord-vest de Sarajevo.

Atacatorul, un licean care, conform presei locale, a frecventat o şcoală coranică neoficială condusă în acest oraş de către membri ai unei mişcări islamiste, a rănit un alt poliţist, înainte de a fi arestat. Adolescentul a fost plasat în detenţie preventivă pentru 30 de zile.

Parchetul antiterorist a preluat ancheta deschisă iniţial de parchetul cantonal. Ea vizează „asociaţii religioase radicale şi non-instituţionale, suspectate de a avea legătură cu acest act terorist”, a indicat parchetul într-un comunicat.

Procurorii anchetează suspecții pentru „îndoctrinarea” adolescentului

Mai târziu în cursul zilei, un judecător al Curţii de Stat a dispus măsuri de control judiciar împotriva a cinci suspecţi, a relatat portalul BIRN BiH. Trei dintre ei au fost plasaţi în arest la domiciliu, iar ceilalţi doi au interdicţie de a părăsi Bosanska Krupa. Ei sunt suspectaţi de legătură directă cu minorul care a comis actul terorist şi de „îndoctrinarea” sa, a precizat parchetul.

Poliţia arestase opt suspecţi în cursul unei operaţiuni în noaptea de vineri spre sâmbătă la Bosanska Krupa şi în localitatea vecină Bihac, dar trei dintre ei au fost puşi în libertate. O anumită cantitate de arme, muniţii, telefoane, computere, hard-disk-uri, bani, precum şi documente cu texte în arabă au fost confiscate, a transmis poliţia.

Agresiunea a fost calificată drept teroristă întrucât mobilul său era „atacarea unui comisariat cu obiectivul de a intimida populaţia”, a explicat procurorul Merima Mesanovic. Potrivit presei, toţi suspecţii sunt „membri sau învăţători” ai şcolii coranice din Bosanska Krupa. Unul dintre ei este angajat civil al comisariatului unde a avut loc atacul.

În Bosnia, aproximativ jumătate din cei 3,5 milioane de locuitori sunt musulmani, ceilalţi fiind creştini ortodocşi sau catolici. Deşi majoritatea covârşitoare a bosniacilor musulmani îşi profesează religia în manieră tolerantă şi moderată, un număr dintre credincioşi sunt adepţii unor mişcări ce practică un islam radical.

Între 250 şi 300 de bosniaci au plecat între anii 2012-2016 în Siria şi Irak pentru a se alătura Statului Islamic. Un sfert dintre ei erau femei şi 20% copii, conform autorităţilor locale.

​Read More

-Publicitate-

Germania: Un parlamentar al Verzilor refuză să participe la ședința cu creștin-democrații din cauza crucifixului de pe perete

HotNews.ro

La o întâlnire cu comisia economică a Bundestagului, în sala grupului parlamentar al Uniunii creștin-democrate CDU/CSU, deputatul Partidului Verzilor, Maik Aussendorf, nu vrea sa participe, pentru că există o cruce atârnată de perete. Iar asta, spune el, contrazice separarea ce se impune între biserică și stat.

Pentru Aussendorf, „este vorba despre un lucru fundamental”. După cum a relatat marți Rheinische Post, deputatul a precizat acest lucru într-o scrisoare adresată președintei Bundestagului, Barbel Bas (SPD).

Verzii vor neutralitate religioasă

În această scrisoare, aflată la dispoziția publicației citate, Maik Aussendorf scrie: „În timpul ultimei rocade necesare, acolo a trebuit să aibă loc o ședință publică a comitetului digital”. „Abia la fața locului, eu, alți parlamentari și publicul invitat am realizat că această sală nu corespunde principiilor muncii neutre din punct de vedere parlamentar”.

El continuă scriind că Bundestagul e un loc „unde se reflectă diversitatea societății noastre și în care toți oamenii, indiferent de credințele lor religioase sau de viziunea asupra lumii, au drepturi egale”.

Concluzia reprezentantului Partidului Verzilor este: „Crucea vizibilă, ca simbol al unei anumite comunități religioase, contrazice principiul separării dintre biserică și stat. Prin urmare, vă rog, din biroul dumneavoastră ca președinte al Bundestagului, să vă asigurați că viitoarea ședință a comisiei poate avea loc într-o sală de ședințe neutră din punct de vedere ideologic și religios”.

Uniunea contraatacă

Uniunea CDU/CSU este revoltată. „Cererea venită de la colegul Aussendorf arată, încă o dată, cum este toleranța mult lăudată a unor Verzi”, a declarat secretarul parlamentar Thorsten Frei (CDU). Grupul parlamentar CDU/CSU „își pune sala de ședințe la dispoziția Comitetului Economic în mod colegial, dar se confruntă imediat cu o cerere aproape provocatoare”.

Liderii de grup ai Verzilor trebuie, prin urmare, „să clarifice imediat dacă aceasta este o opinie individuală greșită sau o poziție de grup”. Frei a explicat în continuare că, de fapt, crucea este simbolul imaginii de sine a Uniunii. „Conectează și nu exclude. Crucea din sala de ședințe a grupului nostru parlamentar este nenegociabilă”, a subliniat politicianul CDU.

Crucifixele ajung în instanță

În timp, numeroase instanțe din Germania – chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului – s-au ocupat de această problemă. Judecătorii de la Strasbourg au pronunțat, în 2011: „Decizia de a instala crucifixe în sălile de clasă rămâne la latitudinea statului”.

Cu 15 voturi din 17, judecătorii au stabilit că crucile creștine din sălile de clasă nu încalcă niciun drept fundamental – nici dreptul la educație, nici dreptul la libertate religioasă. Dar nici acesta nu a fost sfârșitul dezbaterii.

Cel mai recent, Tribunalul federal administrativ din Leipzig a trebuit să decidă în ultimă instanță dacă crucifixele ar putea fi agățate de autoritățile bavareze. Punctul 28 din Regulamentul general de procedură pentru autoritățile statului liber Bavaria prevede că crucea trebuie să fie clar vizibilă în zonele de intrare „ca expresie a caracterului istoric și cultural al Bavariei”.

Potrivit Spiegel.de, Asociația pentru Libertatea Gândirii (bfg), care e critică din punct de vedere religios, a demarat o acțiune în instanță împotriva acestei reglementări.

​Read More

-Publicitate-