Acasă Blog Pagina 524

Europenii așteaptă mașinile electrice de 25.000 de euro, dar prețul pe care sunt dispuși să-l plătească este mai mic

HotNews.ro

Un studiu realizat de organizația Transport & Environment având ca subiect piața de automobile electrice din Europa arată că europenii nu au întors spatele mașinilor cu baterii, dar așteaptă prețuri mult mai mici decât cele din prezent.

În acest timp, prețul mediu al unui vehicul cu baterii în Europa a crescut, paradoxal, în loc să scadă.

Mai mulți constructori de automobile electrice, dacă nu chiar toți, au anunțat reduceri de prețuri pentru actuala gamă de automobile electrice, iar o bună parte dintre aceștia au în pregătire viitoare modele care vor veni deja cu prețuri mult mai mici.

Citește mai mult pe Profit.ro

foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

Soldații nord-coreeni sunt trimiși acum în prima linie din Kursk pentru contraofensiva rusă, susține spionajul militar ucrainean

HotNews.ro

Rusia transportă în prezent soldați nord-coreeni către linia frontului cu ajutorul unor camioane cu numere de înmatriculare civile, a anunțat duminică agenția ucraineană de informații militare (HUR), potrivit The Kyiv Independent.

Anunțul spionajului militar ucrainean urmează informațiilor confirmate de oficiali americani și ucraineni conform cărora un contingent de trupe nord-coreene se îndreaptă spre regiunea Kursk din Rusia pentru a ajuta Moscova să contracareze ofensiva din regiunea de graniță a forțelor ucrainene, demarată în august.

Ofițerii de poliție ruși au oprit sâmbătă, 27 octombrie, un camion Kamaz cu numere de înmatriculare civile pe autostrada Kursk-Voronej, a afirmat HUR, într-un mesaj publicat pe canalului său oficial de Telegram și pe pagina de Facebook. Vehiculul era încărcat cu personal militar nord-coreean, dar șoferul nu avea documentele care să ateste ordinul de luptă, mai susține spionajul militar ucrainean.

Într-o comunicare radio interceptată, ofițerii Brigăzii Separate 810 de Marină din Rusia încearcă să rezolve problema camionului oprit, potrivit unui document audio publicat de HUR. Unitatea se aștepta să primească întăriri nord-coreene, care urmau să sosească odată cu respectivul camion Kamaz.

Înregistrarea audio îi surprinde pe ofițerii ruși discutând despre motivul pentru care camionul a fost oprit pe autostrada Kursk-Voronej și despre motivul pentru care șoferului îi lipseau documentele corespunzătoare.

Raportul HUR indică faptul că trupele nord-coreene sunt în drum spre unitățile rusești de pe linia frontului din Kursk, ceea ce pare să confirme anunțul președintelui Volodimir Zelenski din 25 octombrie, conform căruia Moscova intenționează să trimită primii soldați nord-coreeni într-o zonă de luptă în perioada 27-28 octombrie.

Deși Moscova și Phenianul au respins inițial informațiile Ucrainei conform cărora trupele nord-coreene s-au alăturat războiului, liderii celor două țări și-au nuanțat în ultimele zile declarațiile.

Pe 24 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut indirect prezența soldaților nord-coreeni în Rusia, spunând, referitor la afirmațiile privind imaginile din satelit, că „dacă există imagini, ele reflectă ceva” și invocând tratatul de apărare dintre Phenian și Moscova.

Vineri, 25 octombrie, Coreea de Nord a afirmat că trimiterea de trupe în Rusia „ar respecta dreptul internaţional” în cazul în care o astfel de acţiune ar avea loc, conform unei declaraţii a Ministerului său de Externe, prima a regimului de la Phenian despre desfăşurarea militară nord-coreeană despre care se presupune că ar fi destinată frontului din Ucraina.

Estimările privind numărul de trupe nord-coreene trimise pe linia frontului dintre Ucraina și Rusia variază. Oficialii americani au estimat că aproximativ 3.000 de soldați nord-coreeni se antrenează în Rusia, însă purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, John Kirby, a indicat că numărul total ar putea fi acum mai mare.

Serviciile de informații sud-coreene i-au informat pe parlamentarii de la Seul că numărul trupelor nord-coreene din Rusia ar putea ajunge la 10.000 până în decembrie, în timp ce Kievul susține că Phenianul a trimis aproape 12.000 de soldați în Rusia, inclusiv 500 de ofițeri și trei generali.

Primele apariții ale soldaților nord-coreeni la o bază din Rusia ar fi fost înregistrate pe data de 23 octombrie.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

​Read More

-Publicitate-

VIDEO Un parlamentar filmat în timp ce ia la pumni un bărbat pe stradă stârnește un scandal de proporții în Marea Britanie. Partidul aflat la putere l-a suspendat

HotNews.ro

Parlamentarul britanic Mike Amesbury a fost suspendat de Partidul Laburist, aflat la guvernare, după ce o serie de imagini surprinse de camerele de supraveghere îl arată lovind un bărbat în stradă, informează Sky News.

„Parlamentarul Mike Amesbury cooperează cu poliţia din Cheshire în ancheta deschisă în urma unui incident petrecut vineri seară”, a declarat un purtător de cuvânt al Partidului Laburist. „Pentru că cercetările sunt în derulare, Partidul Laburist a suspendat administrativ calitatea de membru al formațiunii a domnului Amesbury pe durata investigaţiei”, a precizat reprezentantul laburiștilor, potrivit News.ro.

O înregistrare video obţinută duminică de către tabloidul Daily Mail îl arată pe deputat lovind cu pumnul în plină figură un bărbat, care s-a prăbușit pe stradă, iar apoi îl lovește în mod repetat.

Absolutely shocking footage from any old thug, let alone a sitting MP.https://t.co/m4eb5Jdlas pic.twitter.com/XBRJM9VjZk

— Tom Harwood (@tomhfh) October 27, 2024

Trei persoane aflate în apropiere pot fi apoi văzute îndreptându-se spre cei doi bărbaţi şi intervenind.

„Un bărbat în vârstă de 55 de ani a fost chestionat voluntar de către poliţie în legătură cu acest incident. El a fost de atunci eliberat în aşteptarea unor anchete suplimentare”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei din Cheshire.

„Mike Amesbury trebuie să răspundă la întrebări cu privire la acţiunile sale şi este corect ca acestea să fie investigate în detaliu”, a precizat un purtător de cuvânt al Partidului Conservator, aflat în opoziție.

Scandalul a apărut după ce o înregistrare anterioară, care a circulat sâmbătă pe rețelele de socializare, îl arăta pe Mike Amesbury strigându-i unui bărbat, care se afla întins la pământ, următoarele cuvinte: „Nu mă vei mai ameninţa niciodată”.

Într-un comunicat emis sâmbătă, deputatul britanic a declarat că s-a simţit „ameninţat pe stradă după o seară petrecută cu prietenii” şi a adăugat că a contactat „personal poliţia din Cheshire pentru a raporta ce s-a întâmplat în timpul acestui incident”.

„Nu voi face alte comentarii publice, dar, desigur, voi coopera cu orice investigație, dacă solicită asta poliţia din Cheshire”, a adăugat Amesbury.

Partidul Laburist precizase anterior că este la curent cu incidentul şi că Amesbury, care este parlamentar din 2017, „va coopera” cu poliția.

​Read More

-Publicitate-

Elena Lasconi, gafă la TV. „Nu le știu pe toate”

HotNews.ro

Lidera USR, Elena Lasconi, candidata formațiunii la alegerile prezidenţiale din acest an, nu a ştiut duminică seară să spună ce ţări fac parte din Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU).

În plus, aceasta a afirmat în mod fals, că România este membră, deşi țara noastră nu face parte din acest organism.

Întrebată, la postul de televiziune Antena 3 dacă va participa la reuniunea Consiliului de Securitate, unde se discută eventuala sancţionare Israelului din cauza operațiunilor militare din Fâșia Gaza, ea a precizat că, la ONU, direcţia va fi cea a partenerilor noştri americani, scrie News.ro.

„Nu le ştiu chiar pe toate”, a spus Elena Lasconi, arătând că preşedintele vine cu viziunea, dar țara noastră beneficiază și de activitatea Ministerului de Externe, a consilierilor sau a oamenilor „care ştiu bine aceste lucruri”.

Mai mult, lidera USR nu a știut nici câți membri ale Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ea a vorbit despre 13 membri, deși CSAT are doar 12.

​Read More

-Publicitate-

De ce ține secret Nicușor Dan numele candidatului pe care va pune ștampila în primul tur la prezidențiale

HotNews.ro

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a explica duminică seară de ce nu vrea să spună public numele aspirantului la cea mai înaltă funcție din stat pe care îl va vota în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.

„Mai e o lună până atunci dar, aşa cum am spus, e greu, când necesitatea acestei majorităţi în Consiliu (Consiliul General al Municipiului Bucureşti – n.r.), e greu ca eu să ies public să mă pronunţ într-un sens sau în altul”, a afirmat Nicuşor Dan, duminică seară, într-o intervenţie telefonică la B1 Tv, potrivit News.ro.

Întrebat dacă se teme că, exprimând susţinerea faţă de un candidat de dreapta, ar pierde sprijinul consilierilor celorlalte partide de dreapta, edilul a răspuns: „Nu este doar asta, este vorba despre un parteneriat pe care vreau să-l am, o echidistanţă pe care eu vreau să o am cu toate partidele care vor forma majoritatea”.

Nicuşor Dan a semnat pentru susţinerea candidaturilor reprezentanţilor formaţiunilor din spectrul politic de dreapta, el exprimându-şi în repetate rânduri speranţa că un preşedinte de dreapta va fi ales, iar România va fi condusă de un guvern de dreapta, sprijinit în Parlament de o majoritate de dreapta.

​Read More

-Publicitate-

Noua metodă prin care îmbarcarea în avioane va fi mai strictă

HotNews.ro

Compania American testează deja un semnal sonor pe care sa-l emită orice cod al pasagerilor care vor să sară rândul și să se îmbarce la un alt grup decat le scrie pe bilet.

Pe foarte multe aeroporturi îmbarcarea în grupuri a devenit un obicei: pe biletul electronic există un număr care marchează, la urcare, grupul din care face parte fiecare pasager, dar acum el nu poate fi verificat decât manual, de către oamenii de la îmbarcare.

Lucrurile se schimbă însă, scrie agenția americană de presă The Associated Press (AP), citată de The Guardian. American Airlines testează această nouă nouă tehnologie pe trei aeroporturi din SUA, în timpul procesului de îmbarcare, care vizează reducerea numărului de pasageri ce încearcă să evite coada.

Tehnologia, care este testată pe aeroportul Albuquerque International Sunport din New Mexico, pe aeroportul Tucson International din Arizona și pe aeroportul Ronald Reagan Washington National din Crystal City, Virginia, îi alertează pe agenții de la poartă, printr-un semnal sonor, dacă un pasager încearcă să-și scaneze biletul înaintea grupului care i-a fost alocat.

„Noua tehnologie este concepută pentru a se asigura faptul că clienții beneficiază cu ușurință de avantajele îmbarcării prioritare și ajută la îmbunătățirea experienței de îmbarcare, prin oferirea unei mai mari vizibilități asupra procesului prin care decurge îmbarcarea pentru echipa noastră”, a transmis American Airlines, într-un comunicat trimis AP, prin e-mail.

American Airlines a adăugat că un agent de la poarta de îmbarcare îl anunță politicos pe pasager că nu îi poate accepta permisul și îl roagă să revină la coadă atunci când este chemat grupul său de îmbarcare.

În acele cazuri în care un pasager poate să se suie în avion fără a respecta numărul de ordine, cum ar fi atunci când călătorește cu un însoțitor ce are un statut superior, agentul beneficiază de o modalitate rapidă de a trece peste alerta sonoră și de a accepta permisul, a precizat American Airlines, în comunicat.

Deși tehnologia se află doar într-o fază de testare, compania aeriană afirmă că este mulțumită de rezultatele de până acum.

​Read More

-Publicitate-

SuperLiga: Remiză fără goluri între FCSB și Rapid, deși ambele echipe au avut ocazii mari

HotNews.ro

FCSB – Rapid, cel mai așteptat meci din etapa cu numărul 14 a SuperLigii, s-a terminat la egalitate, scor 0-0. Pe Arena Națională au fost prezenți 40.287 de spectatori.

FCSB – Rapid 0-0, în derby-ul etapei #14 din SuperLiga

Prima ocazie le-a aparținut gazdelor: Miculescu a șutat puternic din colțul careului mare, dar mingea a trecut puțin pe lângă poarta lui Siegrist.

FCSB a presat în continuare, iar Olaru l-a pus la încercare pe Siegrist cu un șut de la marginea careului. Portarul elvețian a fost atent și a respins în corner.

Rapid a răspuns în minutul 15: Petrila a trimis mingea peste apărarea adversă pentru N’Jie, însă Târnovanu a respins. Boupendza a urmărit balonul, dar nu a reușit să înscrie în poarta goală. Asistentul a ridicat fanionul pentru un ofsaid la începutul fazei, însă decizia nu era corectă.

Gazdele au cerut un penalty în minutul 26, când Tănase a căzut după un duel în careu cu Boupendza, însă arbitrul Istvan Kovacs a lăsat jocul să continue.

Olaru și-a încercat din nou norocul în minutul 30, dar Siegrist a avut o nouă intervenție bună. Portarul Rapidului a ieșit din nou în evidență în prelungirile primei reprize, când a respins în corner la șuturile expediate de Octavian Popescu și Olaru.

Șut a fost aproape de deschiderea scorului în minutul 51: a deviat spectaculos cu călcâiul, dar mingea s-a scurs pe lângă poartă.

Căpitanul gazdelor, Olaru, a căutat colțul lung în minutul 63, însă a ratat ținta. FCSB putea da lovitura în minutul 82, însă Popa s-a grăbit, a tras la colțul scurt și a nimerit doar plasa laterală.

După acest meci, FCSB are 20 de puncte și ocupă locul 6 (are și un meci mai puțin disputat), în timp ce Rapid se află pe locul 10, cu 17 puncte.

Au evoluat echipele:

FCSB: Târnovanu – V. Creţu, Dawa, Ngezana, Radunovic – Olaru, Şut, Fl. Tănase (Baba Alhassan 78) – Al. Băluţă (D. Popa 56), Miculescu (M. Ştefănescu 84), Oct. Popescu (Al. Musi 84). Antrenor: Elias Charalambous

Rapid: Siegrist – C. Manea, C. Ignat, Paşcanu – Onea, Kait (Emmers 37), Christensen, Borza – N’Jie (Al. Dobre 61), Boupendza, Petrila (Micovschi 87). Antrenor: Marius Şumudică.

​Read More

-Publicitate-

De ce câștigurile tactice ale Israelului pot obliga Iranul să creadă că mai are o singură apărare: obținerea unei arme nucleare

HotNews.ro

Iranul a fost reținut în reacții după loviturile israeliene de sâmbătă, însă experții avertizează că, deși este vulnerabil din punct de vedere economic și militar, Teheranul este mai aproape ca oricând să devină o putere pe deplin înarmată cu arme nucleare, potrivit unei analize publicate de The New York Times.

Când avioanele de vânătoare israeliene au decolat de pe pistă vineri seară, într-o cursă de peste o mie de kilometri către Iran, ele s-au îndreptat către două categorii de ținte principale: apărarea aeriană care protejează Teheranul, inclusiv conducătorii țării, și mixerele gigantice de combustibil care produc propulsoare pentru flota de rachete a Iranului.

Liderii militari ai Israelului, în convorbiri cu secretarul apărării SUA, Lloyd Austin și cu alți înalți oficiali americani, au ajuns la concluzia că eliminarea apărării aeriene i-ar face pe liderii Iranului să fie temători că Teheranul nu poate fi apărat. Acest sentiment de vulnerabilitate era deja accentuat, după ce, în ultima lună, Israelul a decimat conducerea Hamas și Hezbollah, grupările apropiate de Teheran care puteau lovi Israelul.

În atacul Israelului de sâmbătă, elementul surpriză pentru iranieni a fost reprezentat de o serie de lovituri care au atins aproximativ douăsprezece mixere de combustibil și au doborât apărarea aeriană care proteja mai multe rafinării de petrol și petrochimice esențiale, potrivit unui înalt oficial american și a doi oficiali israelieni din domeniul apărării care au vorbit sub protecția anonimatului despre planificarea internă.

Fără capacitatea de a mixa combustibilul, Iranul nu poate produce mai multe rachete balistice de tipul celor pe care forțele sale le-au lansat asupra Israelului la 1 octombrie. Și, pentru a le înlocui de la furnizori chinezi sau alți furnizori, ar putea dura mai mult de un an.

Cursa pentru arme nucleare

Oficialii americani și israelieni au declarat, sâmbătă, că atacul israelian a fost un succes major, dar în spatele satisfacției pentru câștigurile tactice se ascunde o îngrijorare pe termen mai lung. În contextul în care apărarea aeriană a Iranului este în paragină, mulți se tem că liderii iranieni ar putea ajunge la concluzia că nu le mai rămâne decât o singură apărare: să obțină arme nucleare.

Adică exact ceea ce strategii americani încearcă cu disperare să evite de un sfert de secol, recurgând la acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și diplomație pentru a împiedica Teheranul să treacă pragul și să devină o putere pe deplin înarmată cu arme nucleare.

Președintele Joe Biden, care a avertizat public Israelul în urmă cu trei săptămâni să evite să lovească siturile nucleare și energetice ale Iranului, temându-se că s-ar putea ajunge la un război regional, a părut satisfăcut că, pentru prima dată, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a ascultat.

„Se pare că nu au lovit decât ținte militare”, le-a declarat Biden reporterilor, sâmbătă, după ce a primit o evaluare a serviciilor de informații cu privire la atacul israelian asupra Iranului. „Sper că acesta este sfârșitul”, a mai spus președintele american.

Acest lucru pare puțin probabil. Chiar și consilierii lui Biden suspectează că liderii iranieni, probabil și din cauza mândriei rănite, nu vor renunța pur și simplu la un contraatac.

Biden a ordonat trupelor americane din regiune să fie în stare de alertă sporită, în special celor din Irak și Siria, care ar putea fi ținte ale represaliilor iraniene. Săptămâna trecută, forțele americane au pus în funcțiune o unitate suplimentară de apărare aeriană care fusese trimisă în Israel, iar Golful a vibrat pe măsură ce escadrile suplimentare de F-16, F-15E și A-10 Warthogs au venit să completeze o forță aeriană deja existentă.

Dacă Iranul răspunde, atacul Israelului va fi mai distructiv

Potrivit The New York Times, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, s-a întâlnit cu conducerea Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) pentru a stabili următorii pași și a adoptat un ton moderat în primele sale remarci privind atacurile israeliene, afirmând că acestea nu ar trebui „amplificate sau minimalizate”. În afară de avertismentele vagi și dure ale altor oficiali iranieni cu privire la apărarea suveranității națiunii, au existat puține dovezi că a fost luată vreo decizie cu privire la un răspuns din partea Iranului.

„Israelienii tocmai au demonstrat capacități extraordinare, păstrându-și în același timp loviturile complexe, cu valuri multiple, precise și atent calibrate”, a declarat Dana Stroul, fost oficial de top al Pentagonului. „Țintind doar instalații militare și lovind la o oră a zilei menită să evite producerea de victime semnificative, iranienilor li s-a oferit o cale de descaladare”, a mai spus ea.

Dacă Iranul alege să escaladeze, facilitățile sale militare, de conducere și nucleare critice sunt mai expuse ca niciodată, mai spune fostul oficial, completând că: „Masa este pregătită pentru o descaladare dacă Iranul alege asta. În caz contrar, următorul răspuns israelian va fi și mai distructiv”. Patru oficiali americani și trei oficiali israelieni din domeniul apărării, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au susținut această evaluare.

Iranul, mai aproape ca niciodată să obțină arme nucleare

Chiar dacă Iranul decide să nu mai atace Israelul și își asumă riscul ca forțele aeriene israeliene să lovească din nou pentru a provoca și mai multe pagube, inclusiv asupra infrastructurii energetice vitale pentru economia slăbită a Iranului – liderii săi mai au o opțiune. Public sau în secret, aceștia ar putea anula interdicția aparentă a ayatollahului de a construi o armă nucleară.

Țara nu a fost niciodată mai aproape de atingerea potențialului nuclear. Pe baza rapoartelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Iranul are acum suficient uraniu mediu îmbogățit pentru a produce până la patru bombe atomice. Iar acesta, potrivit The New York Times, este rezultatul unui val de producție care a început la scurt timp după retragerea președintelui Donald J. Trump din acordul nuclear cu Iranul în 2018. Până în acel moment, Iranul se menținuse în limitele stricte de producție pe care le acceptase ca parte a acordului, încheiat cu administrația Obama.

Cu toate acestea, în ultimii patru ani, Iranul s-a angajat într-o modernizare tehnică accentuată, în timp ce elita conducătoare a țării renunță la insistența că programul nuclear al țării este în întregime pașnic. Acum, Iranul este o putere capabilă să obțină uraniu îmbogățit în câteva zile sau săptămâni. Însă, experții nucleari consideră că Teheranul ar avea nevoie de aproximativ un an pentru a parcurge toate etapele dificile ale obținerii unei bombe atomice.

Până în prezent, oficialii americani spun că nu văd nicio dovadă a unei decizii politice a iranienilor de a intra într-o cursă pentru construirea unei bombe atomice. Dar, după cum a declarat un înalt oficial american, țările construiesc arme nucleare atunci când se simt vulnerabile. Iar astăzi, aceasta este exact emoția Iranului.

​Read More

-Publicitate-

Cu ce l-a acuzat Lasconi pe Geoană, în direct

HotNews.ro

Duminică seară, la o emisiune la Antena 3, lidera USR, Elena Lasconi, candidată la alegerile prezidenţiale de anul acesta, a afimat că Mircea Geoană s-a întâlnit recent cu un individ pe care ea îl consideră periculos, precizând şi că „România ar trebui să îl considere periculos”, pentru că acesta „conduce o divizie de hackeri care au manipulat alegerile în peste 30 de ţări din lume”, scrie News.ro.

Lasconi nu a vrut să dezvăluie la cine se referă, cu cine s-a întâlnit Geoană.

Lasconi a fost întrebată chiar de Mircea Geoană, într-o intervenţie video, la postul de televiziune Antena 3, dacă ar participa la o reuniune a grupului BRICS.

„Poate că domnia sa s-ar duce, pentru că cunoaşte drumurile către Moscova, dar Elena Lasconi, nu”, i-a răspuns lidera USR contracanditutului său din cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat.

Lasconi a precizat că este „interesant” că Geoană i-a adresat o întrebare din zona Rusiei, în condiţiile discuţiilor privind vizitele fostului lider PSD la Moscova.

„Tocmai s-a întâlnit recent cu un individ pe care eu îl consider periculos (…) şi România ar trebui să îl considere periculos, pentru că conduce o divizie de hackeri care au manipulat alegerile în peste 30 de ţări din lume”, a susținut Lasconi.

Lidera USR a menţionat că va spune cine este această persoană în întrebarea pe care i-o va adresa lui Mircea Geoană, în emisiune.

​Read More

-Publicitate-

Deja-vu la alegerile din Bulgaria. Conservatorii lui Boiko Borisov au câștigat din nou, dar formarea unui guvern stabil rămâne o provocare după 7 rânduri de scrutin în 3 ani

HotNews.ro

Conservatorii conduşi de fostul premier Boiko Borisov (GERB) s-au clasat pe primul loc la alegerile legislative din Bulgaria care au avut loc duminică, dar incertitudinea persistă cu privire la posibilele combinaţii pentru alcătuirea unui guvern stabil, după şapte rânduri de alegeri în trei ani şi jumătate, scrie AFP.

La fel ca la ultimele alegeri, cele din iunie, partidul GERB s-a clasat pe primul loc cu 26% din voturi, înaintea liberalilor proeuropeni din CC/BD – 15% – şi a naţionaliştilor proruşi din formațiunea Vazrajdane („Renaşterea”) – 13% -, potrivit sondajelor de la ieşirea din secţiile de votare, citate de Agerpres.

Alegerile se țin lanț şi sunt asemănătoare în Bulgaria, unde suflul schimbării împotriva conservatorilor din vara anului 2020, când Sofia a fost zguduită de demonstraţiile anticorupţie, s-a domolit complet.

„Oamenii vor un guvern, stabilitate, securitate”, a declarat Borisov în momentul votului, duminică dimineaţa, întinzând mâna restului clasei politice. Însă riscă, din nou, să nu găsească aliaţi cu care să formeze o majoritate, într-un Parlament extrem de fragmentat, unde ar urma să fie reprezentate de la şapte până la nouă partide.

În timpul campaniei electorale, Kiril Petkov, un fost prim-ministru liberal de scurtă durată, cunoscut pentru lupta sa împotriva corupţiei, a declarat că refuză să se asocieze cu acest veteran politic cu o imagine pătată.

Singura consolare, notează AFP, este rata participării, care a fost uşor în creştere, ajungând la 35% cu o oră înainte de închiderea secţiilor de votare. În urmă cu cinci luni, doar 34% dintre alegători s-au prezentat la vot, cel mai scăzut nivel de la căderea comunismului.

Sondajele de opinie indică faptul că un procent de peste 60% dintre bulgari consideră situaţia „extrem de îngrijorătoare”.

În această criză politică fără precedent din 1989, partidul Vazrajdane („Renaşterea”) se instalează într-un mod durabil în peisajul politic din Bulgaria.

„Bulgaria trebuie să rămână o ţară independentă, fără interferenţe străine”, a declarat duminică preşedintele formaţiunii, Kostadin Kostadinov, referindu-se la Bruxelles şi Washington.

Foarte prezent în campanie, Vazrajdane se promovează în ochii electoratului prin adoptarea de către Parlament, în această vară, la iniţiativa sa, a unei legi împotriva „propagandei” LGBT+ în şcoli. O lege inspirată direct din Rusia, remarcă AFP.

„Influenţa lui Vazrajdane creşte până la punctul în care partidul devine un potenţial partener pentru GERB”, a comentat, pentru agenția franceză de presă, Dobromir Jivkov, director al institutului Market Links.

Boiko Borisov a deschis uşa unei apropieri de acest partid, dar a recunoscut că „partenerii săi de la Bruxelles şi Washington nu ar permite” un astfel de scenariu.

După începutul invaziei ruse din Ucraina, Borisov s-a aliniat clar împotriva Moscovei, dar o posibilă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane ar putea schimba situaţia, potrivit analistului. Alegerea candidatului republican şi „indulgenţa sa faţă de păcatele corupţiei” ar putea favoriza şi o coaliţie a lui GERB cu fostul magnat Delian Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice.

Deputatul în vârstă de 44 de ani a creat o fracţiune dizidentă în cadrul partidului minorităţii musulmane, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care s-a descurcat mai bine decât se aştepta şi a ajuns pe poziţia a patra, cu aproape 10% din voturi.

În timp ce manipularea electorală, o practică endemică în Bulgaria, era de aşteptat, conform presei, procuratura a lansat sute de investigaţii înainte de alegeri. Peste 70 de persoane suspectate de cumpărare de voturi au fost arestate, în special în regiunile în care există un puternic electorat DPS.

Criza politică, care îngrijorează investitorii străini, a suspendat reformele anticorupţie şi tranziţia energetică, compromiţând plata a miliarde de euro din fondurile europene.

Situaţia a determinat şi amânarea aderării la zona euro şi aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

În ceea ce priveşte costul organizării celor şapte alegeri, el se ridică la peste 300 de milioane de euro.

​Read More

-Publicitate-