Acasă Blog Pagina 532

Marcel Ciolacu îl ironizează pe Klaus Iohannis: „Ne-am ales cu foarte multe după mandatul lui, cu trei găuri”

HotNews.ro

După mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis, românii s-au ales „cu trei găuri”, a afirmat sâmbătă liderul PSD, Marcel Ciolacu, aflat deja în campanie electorală, referindu-se la informaţiile din spaţiul public despre amenajarea unor mini-terenuri de golf la vila de protocol de la Neptun și la Vila Lac 3 folosite de șeful statului.

Ciolacu a fost prezent în Dâmboviţa la târgul de toamnă organizat de Sfântul Dumitru de la Fieni, iar la Târgovişte a susţinut declaraţii de presă, scrie Agerpres.

Întrebat de jurnalişti dacă la Fieni s-a întâlnit cu liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, premierul, care este și candidatul PSD la prezindețiale, a răspuns că nu, dar că nu ar fi fost o problemă să se întâlnească cu competitori din campanie.

„Am înţeles că a plecat mai devreme (…). Cred că nu era o problemă. Suntem competitori, nu suntem duşmani. Şi aşa consider cu toţi competitorii pe care îi am. Cu ce ne-am ales după ura, de exemplu, din campania domnului Ponta? Noi, românii, nu domnul Ponta. Că domnul Ponta ştiu cu ce s-a ales, cu nişte dosare penale”, a spus Ciolacu.

„Noi, românii, ne-am ales cu ceva, după acea ură? Bine, ne-am ales cu foarte multe după mandatul domnului Iohannis, care l-a înfrânt pe domnul Ponta. Cu trei găuri”, a continuat liderul social-democraților.

G4Media a scris recent că Grădina vilei de protocol de la Neptun, folosită de președintele Klaus Iohannis, a fost dotată cu un miniteren de golf cu trei găuri. Un teren de golf profesionist are 18 găuri, iar în România sunt doar patru astfel de terenuri, unde se pot organiza turnee: Pianu și Teodora (la Alba), Bucharest Golf Club și National Golf and Contry Club la Periș.

Ulterior, au apărut informații care arată că Iohannis are un mini-teren de golf cu trei găuri și la reședința oficială de la Vila Lac 3 din cartierul Primăverii, nu doar la reședința de vară de la Neptun, conform unor imagini surprinse din satelit de G4Media și confirmate de surse oficiale.

Cilacu a mai susținut sâmbătă că oamenii din târgul de la Fieni i-au transmis să ţină „calea dreaptă” şi „calea sigură”.

„Şi aşa o să facem!”, s-a lăudat Ciolacu.

Premierul a precizat că a fost în campanie în Argeş şi Dâmboviţa, două judeţe de care spune că este legat prin prisma debutului său în mandatul de preşedinte al PSD.

„Am plecat astăzi în campanie în două judeţe dragi mie, Argeş şi Dâmboviţa, unde mă leagă o istorie întreagă pe care am povestit-o colegilor mei, drumul meu de preşedinte la PSD l-am pornit în aceste două judeţe. Primele organizaţii pe care le-am vizitat şi am făcut alegeri în ianuarie, imediat după ce colegii au hotărât să fiu preşedinte interimar al PSD, au fost aceste două judeţe”, a mai afirmat Ciolacu.

​Read More

-Publicitate-

„Jaf de proporții șocante”: 22 de tone de brânză cheddar, furate printr-o schemă sofisticată de la un producător britanic. Apelul lui Jamie Oliver

HotNews.ro

Celebrul bucătar britanic Jamie Oliver i-a îndemnat sâmbătă pe iubitorii de brânză să ajute poliția să-i prindă pe escrocii care au reușit să fure 22 de tone de Cheddar englezesc și galez de la o fabrică de lactate din Londra, informează AFP.

Oliver a descris furtul drept un „jaf nerușinat de proporții șocante”.

El le-a spus urmăritorilor săi de pe Instagram să fie atenți dacă aud ceva despre „încărcături de brânză de lux” care ar fi fost oferite „la preț mic”, adăugând că cheddarul furat valorează aproximativ 300.000 de lire sterline (388.000 de dolari).

Apelul cunoscutului bucătar a venit după ce comerciantul Neal’s Yard Dairy a anunțat că a livrat peste 950 de roți de brânză cheddar presupusului escroc, care se dădea drept distribuitor angro pentru un mare retailer francez, pentru ca apoi compania să-și dea seama că a fost păcălită.

Compania, unul dintre principalii distribuitori și comercianți cu amănuntul de brânzeturi artizanale britanice din Regatul Unit, a precizat că i-a plătit pe Hafod, Westcombe și Pitchfork, micii producători ai brânzei furate, astfel încât aceștia să nu suporte costurile.

Neal’s Yard Dairy a adăugat că în prezent colaborează cu Poliția Metropolitană din Londra pentru identificarea autorilor.

Poliția Metropolitană a transmis vineri, într-un comunicat, că investighează un „raport privind furtul unei cantități mari de brânză” din magazinul londonez.

„Anchetele sunt în curs de desfășurare cu privire la circumstanțe”, a precizat poliția, adăugând că până în prezent nu au fost efectuate arestări.

Neal’s Yard Dairy a făcut apel la comercianții de brânză din întreaga lume să contacteze compania în cazul în care suspectează că li s-a vândut brânza furată, în special brânzeturile în format de 10 kg sau 24 kg (22 de lire sau 52 de lire), împachetate în pânză, care au etichetele îndepărtate.

​Read More

-Publicitate-

Primește 79 de milioane de euro după rezilierea contractului!

HotNews.ro

Roberto Mancini (59 de ani) s-a despărțit de comun acord de naționala Arabiei Saudită, echipă la care avea un salariu anual de 25 de milioane de euro.

Antrenorul italian ar urma să primească o compensație financiară de aproape 79 de milioane de euro.

Toate detaliile pe GOLAZO.ro

​Read More

-Publicitate-

Scandal între PSD și AUR, soldat cu plângeri inclusiv la poliție. Simion i-a parafrazat sloganul lui Ciolacu

HotNews.ro

Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat sâmbătă că a depus plângere la Poliţie, la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi la Biroul Electoral Central (BEC) împotriva Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), după ce pe mai multe panouri destinate promovării candidaţilor la alegerile prezidenţiale au apărut afişe cu mesajul „George Simion 2024 – Calea sigură să scăpăm de PeeSeeDee”, informează News.ro.

PSD acuză formaţiunea politică condusă de George Simion că a lipit afişe defăimătoare la adresa social-democraților, în care foloseşte în sens peiorativ sloganul de campanie al candidatului Marcel Ciolacu.

Conform afișelor electorale care au împânzit orașele din țară, sloganul prin care se promovează liderul PSD este „Calea sigură pentru România”.

Social-democrații susțin că acest material „nelegal de propagandă electorală” al AUR se regăseşte şi pe pagina oficială a candidatului George Simion, iar fotografia de copertă redă acelaşi text: „George Simion – Calea sigură să scăpăm de PeeSeeDee!”.

„În conformitate cu art. 36 alin. 7 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale: «Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplineşte următoarele condiţii: a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri sau referendum, clar identificat; b) este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor; c) are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; d) depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului»”, arată PSD.

„Vă rugăm să constataţi faptul că sunt îndeplinite condiţiile ca materialul să fie considerat propagandă electorală: se referă la un candidat clar identificat – George Simion, candidat la alegerile prezidenţiale, este utilizat în perioada campaniei electorale, are obiectiv electoral declarat (câştigarea alegerilor prezidenţiale de către AUR), depăşeşte în mod clar obiectivul de informare a publicului, iar în ceea ce priveşte textul postării, acesta este defăimător la adresa PSD”, susțin social-democrații, în sesizările depuse la Poliție, AEP și BEC.

Potrivit PSD, afişele electorale încalcă prevederile articolului 41 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, fiindcă sunt amplasate două afişe lipite, de alt tip, cu referire la acelaşi candidat cu scopul de a influenţa percepţia publică asupra unui alt candidat: „Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură”.

Reprezentanții social-democraților arată că legiuitorul a stabilit că materialele de propaganda electorală, indiferent de natura sau destinaţia acestora, trebuie să respecte dispoziţiile art. 28 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale: „Cheltuielile aferente campaniilor electorale trebuie să respecte următoarele condiţii: să fie efectuate de competitori electorali numai pentru promovarea candidaţilor şi a programelor electorale proprii”.

PSD mai spune că în materialele distribuite, s-au efectuat cheltuieli în scopul de a influenţa voturile electoratului printr-o campanie electorală negativă la adresa unui contracandidat, nu pentru promovarea candidaţilor şi a programelor electorale proprii, în contradicţie cu normele legale.

„Conform art. 52 alin. 1 din Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, utilizarea de către competitorii electorali a oricăror tipuri de materiale de propagandă electorală în campania electorală care nu sunt prevăzute de lege se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei”, mai scrie în plângerea depusă de PSD la AEP.

​Read More

-Publicitate-

SuperLiga: Petrolul Ploiești, pe locul 2 după victoria cu Poli Iași

HotNews.ro

Petrolul Ploiești a obținut o victorie importantă în fața echipei Poli Iași, scor 3-1, în etapa cu numărul 14 din SuperLiga.

Petrolul Ploiești – Poli Iași 3-1, în etapa #14 din SuperLiga

Oaspeții au început mai bine meciul de pe Stadionul „Ilie Oană” și au deschis scorul în minutul 20. Roman a mișcat mingea din lovitură liberă, iar Bordeianu l-a învins pe Zima, viitorul portar al campionei FCSB, cu un șut de la distanță.

Petrolul a egalat după doar cinci minute, când Jyry a centrat din corner, iar Grozav s-a înălțat și a marcat cu o lovitură de cap.

Poli Iași a rămas în inferioritate numerică în minutul 38. Kamberi l-a lovit în piept pe Huja, iar arbitrul, ajutat de VAR, i-a arătat cartonașul roșu.

Petrolul a trecut în avantaj după pauză. Portarul Jesus Fernandez a respins cu piciorul la șutul lui Rădulescu, însă Tudorie a fost atent și a împins mingea în poartă.

„Lupii galbeni” au mai lovit o dată pe final, când Bratu a înscris din centrarea lui Ricardinho.

Grație acestui succes, echipa lui Mehmet Topal a acumulat 22 de puncte și a urcat provizoriu pe locul 2 în clasamentul SuperLigii. De cealaltă parte, formația antrenată de Emil Săndoi se află pe locul 10, cu 17 puncte.

Au evoluat echipele:

Petrolul Ploiești: Zima – Ricardinho, Y. Roche, Huja, Dumitriu – T. Keita – M. Rădulescu (M. Bratu 82), Mateiu (D. Radu 82), Jyry (Stancovici 90+2), Grozav (Boţogan 90+2) – Tudorie (Moussaki 75). Antrenor: Mehmet Topal

Poli Iași: J. Fernandez – Todoroski (Harrison 87), Guilherme Soares, Moreira da Silva, Atanaskoski (Goncalo Teixeira 82) – A. Gheorghiţă, M. Bordeianu, Marchioni (Gouet 46), V. Gheorghe (A. Itu 46) – A. Roman – Kamberi. Antrenor: Emil Săndoi.

​Read More

-Publicitate-

Primăria lui Piedone anunță un atac cibernetic după indisponibilizarea centralei telefonice. Ce sumă cer hackerii

HotNews.ro

Primăria Sectorului 5 a anunțat sâmbătă un atac cibernetic asupra serverelor instituţiei, precizând că hackerii cer drept răscumpărare suma de 5 milioane de dolari.

Edilul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, susține că nu va ceda în faţa unor astfel de atacuri şi precizează că după remedierea situaţiei, instituția va implementa noi măsuri de securitate cibernetică pentru a se asigura că astfel de situaţii nu se vor mai repeta, scrie News.ro.

„Atac cibernetic asupra serverelor Primăriei Sectorului 5 – Hackerii cer răscumpărare 5 milioane de dolari”, a transmis Primăria Sectorului 5, prin intermediul unui mesaj publicat pe Facebook.

„În această dimineaţă, angajaţii Primăriei Sectorului 5 au semnalat faptul că centrala telefonică a instituţiei nu funcţionează. A fost sesizată societatea care se ocupă de mentenanţă pentru a remedia problema şi s-a constatat că serverele Primăriei Sectorului 5 au fost atacate cibernetic”, afirmă instituția condusă de Cristian Popescu Piedone.

„Pe ecranul serverelor apare şi un mesaj din partea atacatorilor, care cer răscumpărare 5 milioane de dolari”, menționează primăria.

Reprezentanţii Primăriei Sectorului 5 mai spun că au luat legătura cu ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, dar şi cu oficialii Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) pentru a urma toţi paşii necesari remedierii acestei situaţii.

„Menţionăm că au fost atacate doar severele sediului Primăriei Sectorului 5 din Fabrica de Chibrituri, nu şi cele ale altor direcţii care îşi derulează activitatea în alte sedii”, precizează oficialii instituției.

La rândul său, edilul Cristian Popescu Piedone a anunțat că nu va plăti răscumpărarea.

„Nu voi ceda în faţa unor astfel de atacuri şi nu voi plăti suma cerută de teroriştii cibernetici. Vreau să-i mulţumesc ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan şi reprezentanţilor DNSC pentru că au intervenit prompt. În perioada următoare, după remedierea situaţiei, vom implementa noi măsuri de securitate cibernetică pentru a ne asigura că astfel de situaţii nu se vor mai repeta”, a transmis Piedone, citat în comunicatul publicat pe Facebook.

​Read More

-Publicitate-

„Specialii” din Ucraina care scapă de trimiterea pe front. Guvernul de la Kiev vrea să ia noi măsuri

HotNews.ro

Angajații din „sectoarele de importanță strategică ale economiei” Ucrainei își vor putea prelungi exceptarea de la recrutarea militară, a anunțat sâmbătă Cabinetul ucrainean de Miniștri, potrivit The Kyiv Independent.

Între timp, un audit al procesului de scutire de la înrolare este în curs de derulare până pe data de 15 noiembrie, pentru ca autoritățile să evalueze care companii se califică pentru statutul de „întreprindere cruciale”, în ceea ce guvernul de la Kiev pretinde că este un efort de a echilibra nevoile de apărare ale țării cu stabilitatea economică.

„Motivul auditului este creșterea anormală a numărului de întreprinderi cruciale și a numărului de angajați rezervați. Acest lucru este făcut în interesul consolidării capacității de apărare a țării și al prevenirii abuzurilor”, a afirmat Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, într-un comunicat.

Aproape un milion de persoane erau eligibile, la mijlocul lunii august, pentru exceptare de la recrutare, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. La începutul lunii aprilie, prim-ministrul Denis Șmîhal a anunțat că a ordonat ministerelor relevante să introducă norme „actualizate, mai echitabile” privind scutirea de serviciul militar a angajaților companiilor „de importanță crucială”.

Ucraina se străduiește în prezent să mobilizeze suficienți soldați care să ajungă pe linia frontului, pentru a compensa pierderile de trupe și a-i „roti” pe militarii care au luptat încă de la începutul războiului.

La jumătatea lunii aprilie, parlamentul ucrainean a adoptat o lege actualizată privind mobilizarea, menită să intensifice efortul de recrutare în contextul războiului în derulare cu Rusia. Înainte de adoptarea legii, Ucraina a lansat „Reserv+”, o platformă digitală pe care guvernul a promovat-o ca o alternativă convenabilă la perioada îndelungată de așteptare ce se înregistrează la centrele de înrolare.

O altă lege, semnată de președintele Volodimir Zelenski chiar înainte de adoptarea legislației privind mobilizarea, a redus vârsta minimă a serviciului militar obligatoriu de la 27 la 25 de ani.

La sfârșitul anului 2023, Zelenski a declarat că armata, aflată atunci sub comanda generalului Valeri Zalujnîi, a solicitat încorporarea a 450.000-500.000 de oameni în contextul prelungirii războiului. Zalujnîi a negat ulterior această cifră.

În octombrie anul acesta, ofițerii de recrutare din armata ucraineană au ajuns să percheziționeze restaurante, baruri și o sală de concerte din Kiev. Aceștia au verificat documentele de înregistrare militare și au reținut mai mulți bărbați care nu s-au conformat, conform unor relatări ale martorilor și ale presei locale.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

​Read More

-Publicitate-

Avioanele de luptă de pe flancul sud-est al NATO. De ce România e dată ca exemplu în Bulgaria / Comparația între două țări vecine 

#image_title

HotNews.ro

România și Bulgaria sunt în plin proces de tranziție a Forțelor Aeriene de la vechile avioane de vânătoare sovietice la platforme mai noi, occidentale. Însă în timp ce țara noastră a început mai devreme și deja operează avioane F-16, bulgarii abia acum așteaptă primele aeronave americane și se uită cu jind la planurile României. 

Articol realizat în cadrul proiectului european Pulse de Victor Cozmei (HotNews.ro), Nikola Lalov și Krassen Nikolov (Mediapool.bg)

În 2027 România va face poliție aeriană pentru Bulgaria

România operează în acest moment 29 de avioane F-16 – ultimele 3 aeronave intrate în dotare au aterizat chiar joi în țara noastră și au fost preluate de Forțele Aeriene. Până la final de 2025 ar trebui să aibă în dotare nu mai puțin de 49 de astfel de aparate care să formeze trei escadrile separate de avioane de vânătoare. 

Grație avioanelor F-16 intrate în uz treptat, începând din 2016, România a reușit să-și retragă de tot vechile avioane sovietice MiG-21 LanceR și să se bazeze pe mai noile aeronave occidentale pentru misiunile de apărare a spațiului aerian NATO. 

În comparație, Bulgaria încă se bazează pe avioane de vânătoare sovietice, de tip MiG-29 pentru a-și apăra spațiul aerian. Însă cu doar 13 avioane în dotare, și nu toate mereu în stare operațională pentru că sunt pe final de viață, Bulgaria se bazează și pe aliații NATO pentru apărarea spațiului aerian național. 

Ba chiar România va asigura în 2027 o misiune de detașare a unor aeronave F-16 în Bulgaria pentru poliția aeriană a cerului bulgăresc, întrucât capabilitățile aeriene ale vecilor de la sud de Dunăre nu vor fi încă suficiente. 

Achiziția Bulgariei de avioane noi F-16 va întârzia trecerea la F-35, cred experții 

Bulgaria așteaptă abia din 2025 prima aeronavă F-16 dintre cele 16 pe care le-a cumpărat, după ce programul a fost întârziat de pandemia COVID. Bulgaria a ales să achiziționeze aeronave F-16 noi, produse în SUA, la cel mai recent standard – block 70. 

Pentru 16 aeronave noi F-16 block 70, la pachet cu piese de schimb, motoare, suport logistic și pregătirea personalului, Bulgaria plătește 2,3 miliarde de dolari. 

Perioada de tranziție de la vechile avioane de luptă sovietice la cele americane reprezintă un test important pentru forțele aeriene bulgare. Încă nu există suficienți piloți, iar modernizarea bazei „Graf Ignatievo”, unde vor fi amplasate noile F-16, este lentă și costurile cresc constant. 

Experții în aviație au criticat decizia guvernului de a cumpăra noi avioane de luptă, deoarece va întârzia pe termen nedefinit achiziționarea avioanelor de luptă din a cincea generație, scriu jurnaliștii bulgari de la Mediapool.bg, publicație parte din proiectul european PULSE alături de HotNews.ro

Mig-29 Fulcrum bulgaresc pe pista, Foto: PJF Military Collection/Alamy/ Profimedia

România, dată ca exemplu pentru cum a gestionat proiectul de trecere la avioanele occidentale

Un avion nou F-16 Block 70 are o durată de viață estimată la cel puțin 40 de ani, astfel încât, dacă Bulgaria le va ține până la capăt, ar însemna că ele ar putea fi scoase din uz tocmai după 2070. 

Experții în aviație dau ca exemplu România, care gestionează mai bine proiectul de trecere la avioane occidentale și mai departe spre aeronavele F-35 de ultimă generație. 

Bulgaria a fost pe punctul de a cumpăra chiar de la portughezi avioane de luptă F-16 la mâna a doua, dar în final România a fost cea care a parafat un astfel de program.

Există, de asemenea, critici cu privire la prețul avioanelor de luptă F-16 Block 70. Potrivit unor păreri publicate în presa de la sud de Dunăre, avioanele de luptă suedeze „Gripen” ar fi mai profitabile pentru Bulgaria.

Achiziția de F-16, pretext pentru propagandă antiamericană în Bulgaria

Acordul cu SUA pentru avioane F-16 este, de asemenea, folosit pentru a genera sentimente antiamericane în contextul războiului din Ucraina.

Una dintre știrile false ce au fost propagate a fost că Bulgaria cumpără avioane de luptă care sunt „doar pe hârtie”. Partidele pro-ruse Partidul Socialist Bulgar (BSP, membru al PES – partidul socialiștilor europeni) și „Vazrazhdane” (Renașterea, parte a grupului suveranist AFD din Parlamentul European) au făcut o campanie falsă atât în parlament, cât și pe rețelele sociale pe această temă.

„Vom da miliarde pentru un singur desen”, a declarat deputatul BSP Rumen Gechev.

Președintele bulgar Rumen Radev, care este unul dintre puținii lideri europeni cu poziții pro-ruse, a criticat dur procedura prin care au fost achiziționate avioanele, transmit jurnaliștii de la Mediapool.bg

Mai întâi a fost anunțat un concurs în urmă cu 7 ani și care a fost câștigat de compania suedeză SAAB cu avioanele de vânătoare Gripen. Apoi Bulgaria s-a răzgândit și a decis asupra unui acord Guvern la Guvern (G2G) cu SUA pentru a cumpăra F-16 noi.

F-16 pentru Bulgaria, un test pentru o armată zguduită de scandaluri de spionaj în favoarea Rusiei

Achiziționarea de avioane de luptă din SUA este privit, de asemenea, și ca un mare test pentru independența armatei bulgare într-o țară în care spionajul rusesc este deosebit de activ. 

În 2021, procuratura bulgară a efectuat arestări pentru spionaj în cadrul Ministerului Apărării și, potrivit informațiilor oficiale, scopul era de a dezvălui datele noilor avioane F-16 cumpărate de Bulgaria, avioane care folosesc tehnologii înglobate și în mai modernele avioane F-35. 

Potrivit actului de acuzare, un fost șef al serviciilor de informații militare bulgare, în vârstă de 74 de ani, care a absolvit școala în cadrul GRU din Rusia înainte de 1989, a format și a condus un grup de spionaj format din 6 membri.

Cum și de ce a ales România să cumpere avioane F-16 second-hand

România a ales la mijlocul anilor 2010 să achiziționeze avioane F-16 la mâna a doua ca o măsură de tranziție către avioane noi, de generația a cincea. 

Cum avioanele de sorginte sovietice MiG-21 Lancer își epuizau practic resursa de viață, nevoia de a trece la aeronave mai noi și moderne era urgentă, însă un program prin care să trecem direct la avioane de generația a cincea F-35 era prea devreme de implementat, ar fi fost prea scump și complicat și ar fi durat prea mult până să se concretizeze în aeronave livrate și operaționale.

Așa că în 2014 România a semnat un contract cu Portugalia pentru 12 aeronave F-16 block 15, avioane care au trecut apoi printr-un program de modernizare de tipul MLU (Mid-Life Upgrade), iar primele aeronave au ajuns în țară în 2016. 

Ulterior, România mai cumpăra din Portugalia încă 5 aeronave, formând o escadrilă de 17 aeronave la baza aeriană Fetești – Escadrila 53 Warhawks. 

Toată achiziția a costat 630 de milioane de de euro și a inclus modernizarea aeronavelor, sprijin logistic, precum și pregătirea personalului și antrenarea piloților. 

Avion F-16 al Fortelor Aeriene Romane la baza aeriana Borcea, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Avioane vechi, dar modernizate 

Deși avioanele cumpărate nu erau noi, ele mai aveau disponibilă aproape jumătate din resursa lor de viață și au trecut și printr-un proces de modernizare MLU (Mid-Life Upgrade) la standardul F-16 MLU Tape M5.2R, aducându-le în esență undeva la echivalentul unor avioane F-16 mult mai moderne (echivalentul block 40 cu unele elemente block 50/52). 

Printre elementele cheie ale procesului de upgrade se numără: Motorizare F100-PW-220E – control digital; cabină standard F-16 C/D Block 50/52, compatibilă cu sistemele de vedere pe timp de noapte; două display-uri multifuncționale color; computer modular de misiune; radar de control al focului modernizat; sistem de navigație hibrid; sistem avansat de identificare amic-inamic IFF; sistem de management pentru război electronic; sistem de transmitere a datelor Link 16.

Pe lângă acestea, pachetul a inclus și integrarea altor dispozitive: SniperPod (container extern pentru cercetare și ochire) și JHMCS (Joint Helmet Mounted Cueing System – cască cu afișaj electronic) pentru folosirea lor cu rachetele de tip AIM-120C-7 AMRAAM și AIM-9 M și X Sidewinder (la fel, achiziționate de România).

În plus, aceste 17 avioane, precum și celelalte din programul românesc de F-16 vor mai fi modernizate mai departe pentru circa 280 de milioane de euro și vor fi aduse la standardul Tape M6.6.

Avion F16 al RoAF alimentand in zbor, Foto: Fortele Aeriene Romane

Încă 32 de avioane F-16 cumpărate din Norvegia, vor acoperi perioada până vin primele F-35

În 2022 România a semnat un contract cu guvernul Norvegian pe circa 400 de milioane de euro pentru a achiziționa 32 de avioane F-16 pe care țara nordică le decomisiona pentru că le înlocuia cu avioane F-35 ce tocmai intrau în dotare. Până în prezent nouă astfel de aeronave au fost livrate și au intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române. 

Avioanele, deși și ele destul de vechi, au în continuare o resursă de zbor de circa 2-3.000 de ore, ceea ce le va permite să rămână în uz până când România va trece treptat la F-35. 

Cele 32 de avioane F-16 din Norvegia au trecut și ele printr-un program de modernizare MLU și sunt în prezent la standardul Tape M6.5.2, fiind planificate să fie modernizate și mai departe până la standardul Tape M6.6. 

Contractul cu Norvegia include și piese de schimb, motoare de rezervă, precum și sprijin logistic. 

Avion F-16 al Fortelor Aeriene Romane (provenit din Norvegia), Foto: Fortele Aeriene Romane – Bogdan Pantilimon

Tot programul românesc de 49 avioane F-16 costă cât jumătate din cât dă Bulgaria pe 17 aeronave noi

Practic, per total, pentru 49 de avioane de vânătoare F-16 pe care să le folosească încă 10-15 ani de acum încolo, dar și piese de schimb și programe de modernizare, România va plăti la final 1,3 miliarde de euro – aproape jumătate din suma pe care Bulgaria o dă pentru 16 avioane F-16 noi. 

Un element cheie în tot programul românesc F-16 este că mentenanța avioanelor și mare parte din modernizări au fost și vor fi efectuate la Aerostar Bacău. 

În timp ce flota românească de F-16 încă nici nu a fost completată, restul aeronavelor din Norvegia urmând a ajunge în țară până la final de 2025, România deja a negociat cu Statele Unite și a primit acceptul congresului american pentru a achiziționa avioane de vânătoare de generația a cincea F-35. 

Cum ar arăta un F-35 românesc, Foto: Hotnews

România face pasul către F-35 / 6,5 miliarde de dolari pentru primele 32 de avioane

România speră ca până la finalul acestui an să și semneze contractul Guvern la Guvern cu SUA pentru primele 32 de avioane F-35, din totalul de 48 de aparate pe care intenționează să le cumpere.

Achiziția celor 32 de avioane F-35, așa cum a fost aprobată de Parlament, va costa 6,5 miliarde de dolari și va presupune, dincolo de aeronavele propriu-zise și piese de schimb, motoare de rezervă, sprijin logistic, pregătirea personalului și antrenamentul primilor piloți, dar și muniție. 

Cele 32 de aeronave stealth sunt așteptate să intre în operarea Forțelor Aeriene Române în jurul anului 2030 și să formeze două escadrile care vor înlocui din avioanele F-16 cele mai vechi din dotare. 

A doua etapă a programului F-35 care presupune achiziția a încă 12 avioane încă nu a fost detaliată, dar planificarea generală presupune ca undeva la orizontul anilor 2040 România să opereze 48 de aeronave de generația a cincea F-35. 

HotNews.ro a fost, în primăvară, în fabrica uriașă F-35 din Forth Worth Texas și a realizat un reportaj în locul unde cel mai probabil majoritatea avioanelor României vor fi produse în următorii ani:

Specificațiile avioanelor de generația a cincea F-35

F-35A

Echipaj: 1

Lungime: 15,37 m

Anvergura aripilor: 10,65 m

Înălțime: 5,28 m

Suprafață portantă: 42,7 mp

Masa (gol): 13,29 t

Masa (echipat): 22,4 t

Masa maximă la decolare: 31 t

Motor: 1× Pratt & Whitney F135-PW-100 afterburning turbofan, (191 kN max)

Viteza maximă: Mach 1,6 (1.200 mph, 2.000 km/h) / Mach 1,06 la nivelul mării

Raza de luptă: 1.200 – 1.400 km

Limită G (suprasarcină): 9G

Plafon operațional: 50.000 ft (15.000 m)

Rata de urcare: ~40.000 ft/min (200 m/s)

Armament:

Tun 1×25 mm GAU-22/A (180 proiectile)

Puncte de acroșaj: 4 interne în configurație stealth (poate căra simultan și două rachete aer-aer, și două bombe aer-sol) / 6 puncte externe

Radar: AN/APG-81 AESA, sistem electro-optic și sistem de bruiaj

CITEȘTE ȘI:

INTERVIU. Adevăratul Top Gun – Un pilot american de teste spune piloților români cum e să zbori pe un F-35, cel mai puternic avion militar din istorie

STRICT SECRET Cum se muncește într-unul dintre cele mai misterioase „orașe de sub cupolă” ale lumii? – VIDEO PODCAST

România demarează tranziția spre F-35. Cum vede această trecere la generația a cincea un fost pilot de F-16

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

​Read More

-Publicitate-

Țara în care duduie economia după introducerea săptămânii de lucru mai scurte

HotNews.ro

Economia Islandei este mai performantă decât cea a majorității economiilor din Europa după introducerea la nivel național a săptămânii de lucru mai scurte, fără pierderi salariale, arată un studiu publicat vineri și citat de CNN.

Între 2020 și 2022, 51% dintre angajații din țară au acceptat oferta de reducere a programului de lucru, inclusiv o săptămână de patru zile, au constatat două think tank-uri, care afirmă că numărul este probabil să fie chiar mai mare în prezent.

Anul trecut, Islanda a înregistrat o creștere economică mai rapidă decât majoritatea țărilor europene, iar rata șomajului este una dintre cele mai scăzute din Europa, au remarcat Autonomy Institute din Regatul Unit și Asociația pentru Sustenabilitate și Democrație (Alda) din Islanda.

„Acest studiu arată o adevărată poveste de succes: orele de lucru mai scurte s-au generalizat în Islanda… iar economia este puternică în ceea ce privește o serie de indicatori”, a declarat, într-un comunicat, Gudmundur D. Haraldsson, cercetător în cadrul Alda.

În cadrul a două studii de amploare desfășurate între 2015 și 2019, angajații din sectorul public din Islanda au lucrat 35-36 de ore pe săptămână, fără nicio reducere a salariului. Mulți participanți au lucrat anterior 40 de ore pe săptămână.

Studiile au implicat 2.500 de persoane – mai mult de 1% din populația activă a Islandei la momentul respectiv – și au vizat menținerea sau creșterea productivității, în paralel cu îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată.

Cercetătorii au constatat că productivitatea a rămas aceeași sau s-a îmbunătățit în cazul majorității locurilor de muncă, în timp ce bunăstarea lucrătorilor a crescut „dramatic” în ceea ce privește o serie de măsuri, de la stresul perceput și epuizare până la sănătate și echilibru între viața profesională și cea privată.

În urma testelor, sindicatele islandeze au negociat reduceri ale orelor de lucru pentru zeci de mii dintre membrii lor din întreaga țară.

Rata scăzută a șomajului, un indicator al „vitalității” economice

În 2023, economia Islandei a urcat cu 5%, o rată de creștere a economiilor europene bogate, a doua după cea a Maltei, conform celor mai recente perspective economice mondiale ale Fondului Monetar Internațional (FMI), publicate la începutul acestei săptămâni. Aceasta este mult mai mare decât rata medie de creștere economică a Islandei, de aproape 2%, înregistrată în deceniul 2006-2015.

Cu toate acestea, FMI prognozează o creștere considerabil mai lentă în Islanda în acest an și anul viitor.

„Creșterea este de așteptat să frâneze (…) în 2024, ca urmare a încetinirii în continuare a cererii interne și a încetinirii creșterii cheltuielilor din turism”, a spus FMI despre economia Islandei, dependentă de sectorul turismului, într-o evaluare din luna iulie.

Rata scăzută a șomajului din Islanda este totuși „un indicator puternic al vitalității economiei” țării, au mai afirmat Autonomy Institute și Alda.

Conform indexului World Economic Outlook al FMI, această rată a șomajului s-a situat la 3,4% anul trecut, puțin peste jumătate din media economiilor europene avansate. FMI se așteaptă ca aceasta să crească ușor, până la 3,8%, în acest an și anul viitor.

În întreaga lume au fost încercate o serie de experimente cu săptămâna redusă, de patru zile. Printre acestea se numără o încercare reușită în 2022 în 33 de companii, majoritatea avându-și sediile în Statele Unite și Irlanda.

​Read More

-Publicitate-

Cățelu, singurul cartier din București cu locuințe cu prispe lungi, ca la țară. O idee sclipitoare, un extraordinar experiment comunitar

HotNews.ro

În anii ’50, municipalitatea Bucureștiului – pe atunci, Sfatul Popular – îi încredințează arhitectului Tiberiu Niga construirea unui cartier.

Cerințele erau două, ferme și clare: să poată fi ridicat rapid și cu costuri cât mai mici cu putință. 

I-au spus „Cățelu” nu din cauză că ar fi existat, în zonă, vreo poveste extraordinară cu vreun câine, ci pentru că așa se numea înainte Șoseaua Câmpia Libertății, care ducea spre satul Cățelu. 

Un pic de context:  după marele cutremur din 1940, după cedarea Basarabiei și venirea unui val de refugiați de aici la București, după bombardamentele din 1944 și după cel de-al doilea război mondial, capitala era într-o acută criză de locuințe. 

Astfel stăteau lucrurile când arhitectului Tiberiu Niga i s-a cerut proiectul 

Citește, pe B365.ro, povestea  cartierului din București  plin de case cu un singur etaj, cu camere mici și prispe lungi, comune, cu alei pietonale și pasaje cu arcade, un ansamblu de locuințe minimale construit pe repede înainte pentru cei fără adăpost.

​Read More

-Publicitate-