Acasă Blog Pagina 534

Locul secret unde Rusia a reînviat un laborator de testare a armelor biologice pentru prima dată de la Războiul Rece

HotNews.ro

Imaginile din satelit arată renovări și extinderi majore la o instalație militară restricționată de lângă Moscova, care a găzduit cândva un program de arme biologice din Războiul Rece, potrivit Washington Post (WP), scriu The Moscow Times și The Kyiv Independent. Moscova nu a permis accesul experților străini aici.

Atunci când Rusia a atacat Ucraina, a susținut fără dovezi că în țara invadată funcționau biolaboratoare secrete americane și chiar a depus o plângere oficială la Organizația Națiunilor Unite în iunie 2022.

De fapt, cu o lună mai devreme, Rusia începuse să construiască un biolaborator de maximă securitate în instalația militară Sergiev Posad-6, locul unui centru de arme biologice din era sovietică.

Imagini din satelit cu zona laboratorului

WP a analizat imagini din satelit de la firmele Planet Labs și Maxar făcute în mai 2022.

Russia may resume production of dangerous biological weapons near Moscow, reports The Washington Post.

Satellite images reveal activity at a closed facility northeast of Moscow, including renovations of an old lab and foundations for 10 new buildings. U.S. intelligence and… pic.twitter.com/NsYBxHdbCa

— NOELREPORTS (@NOELreports) October 25, 2024

Acestea arată cum vechiul laborator sovietic era renovat și se construiau 10 clădiri noi cu o suprafață totală de peste 23.000 de metri pătrați.

Unele dintre acestea au caracteristicile unor biolaboratoare concepute pentru a lucra cu agenți patogeni extrem de periculoși.

Principalele indicii: cum s-a făcut amenjarea, infrastructura subterană, măsurile de securitate sporite și o centrală electrică mică la fața locului.

În plus, cele patru clădiri au o cantitate neobișnuit de mare de echipamente de ventilație, care sunt utilizate în mod obișnuit în laboratoarele de înaltă securitate.

Armata sovietică a folosit laboratorul pentru experimente

Sergiev Posad-6, un sit militar situat la nord-est de Moscova, a fost un centru sovietic de cercetare în domeniul armelor biologice în timpul Războiului Rece.

Armata sovietică a folosit laboratorul pentru a experimenta, printre altele, transformarea în arme a virușilor care provoacă variola și Ebola.

În aprilie 2024, Serghei Borisevici, șeful militar al laboratorului, a numit instalația „baza sistemului de apărare biologică al țării” într-un interviu acordat ziarului Krasnaya Zvezda.

El a declarat că este conceput pentru a crea mijloace medicale de protecție a trupelor și a populației împotriva armelor biologice pe care le-ar putea utiliza inamicii Rusiei, inclusiv țări străine și grupuri teroriste.

Ca una dintre justificări, Borisevici a preluat informații neconfirmate cu privire la programul americano-ucrainean de arme biologice.

Ce spun oficialii ruși

Potrivit experților în bioapărare, armată și imagistică prin satelit care au vorbit cu WP, instalațiile prezintă unele dintre caracteristicile distinctive ale laboratoarelor biologice de înaltă securitate care manipulează agenți patogeni periculoși.

Dispunerea noi clădiri este „în concordanță cu designul laboratoarelor” și sugerează laboratoare de „izolare maximă”, a declarat un expert.

Altți fficialii ruși au declarat că scopul laboratoarelor este de a studia virusurile Ebola și alți viruși mortali pentru a proteja Rusia de un eventual bioterorism.

„Îmbunătățirile sunt în concordanță cu rolul istoric al acestei instalații biologice militare securizate și strict secrete în dezvoltarea armelor biologice virale”, a declarat Andrew Weber, un fost oficial al Pentagonului.

Nu se poate estima ce vrea Rusia să facă

Oficialii cu care a discutat WP susțin că este imposibil de spus din fotografiile din satelit dacă Rusia intenționează să utilizeze laboratoarele Sergiev Posad-6 pentru a cerceta și dezvolta arme biologice.

Chiar și așa, Andrew Weber este îngrijorat de decizia Moscovei de a efectua noi cercetări într-o instalație a Ministerului rus al Apărării situată într-o locație cunoscută pentru activitatea sa în domeniul armelor biologice din era sovietică.

Sergiev Posad-6 este unul dintre cele trei instalații militare în care Rusia nu a permis niciodată accesul experților internaționali în anii 1990, iar analiștii serviciilor de informații americane estimează că acolo sunt probabil încă depozitate colecții înghețate de viruși care au fost studiați și testați în timpul erei sovietice.

„Federația Rusă nu a eliminat programul sovietic, ci continuă să îl dezvolte”, se arată într-o declarație pe care Departamentul de Stat a trimis-o Organizației Națiunilor Unite în 2022.

Sursă foto: Dreamstime

​Read More

-Publicitate-

60 de europarlamentari cer renunţarea la ora de vară. Ungaria nu vrea să discute subiectul până la sfârșitul anului

HotNews.ro

Zeci de membri ai legislativului european îi cer preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare, renunţarea la ora de vară, transmit dpa și Agerpres.

Documentul consultat de agenţia germană arată că sistemul actual este depăşit, iar renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an este de asemenea în concordanţă cu angajamentul Uniunii Europene în favoarea simplificării, reducând stresul inutil pentru cetăţeni şi făcând viaţa de zi cu zi mai uşoară în cele 27 de state membre. E

Cei peste 60 de europarlamentarii semnatari cer Comisiei să ia în considerare problema cât mai rapid.

Preşedinţia ungară a Uniunii a comunicat că nu va promova subiectul în mandatul său, care se încheie la sfârşitul anului.

Ungaria a preluat la 1 iulie 2024 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene timp de șase luni.

Sâmbătă noaptea, în UE se dau ceasurile înapoi cu o oră, revenindu-se la ora standard, după cea de vară. Astfel, ora 4 devine ora 3.

În 2018, un sondaj realizat de Comisia Europeană în toate statele membre ale Uniunii a arătat că există o majoritate clară, de 84% din europeni, împotriva orei de vară.

Preşedintele de atunci al Comisiei, Jean-Claude Juncker, a anunţat ulterior că schimbarea orei va lua sfârşit chiar în acel an, însă pentru confirmarea oficială toate statele membre trebuie să se pună de acord dacă vor utiliza permanent ora de iarnă (standard) sau cea de vară, iar cum nu s-a ajuns la o astfel de înţelegere, problema a rămas în aşteptare.

​Read More

-Publicitate-

Cum încearcă Finlanda să rezolve criza forței de muncă: răspuns în timp record pentru specialiștii străini care aplică

HotNews.ro

Finlanda procesează cererile de permis de muncă depuse de specialiștii străini într-un termen mediu de nouă zile. Timpul de procesare a scăzut, de asemenea, pentru cei care solicită alte tipuri de permise sau prelungirea lor. Cei care solicită un permis de studii în Finlanda primesc în prezent o decizie în termen de opt zile, relatează Schengen News.

Pe fondul penuriei de forță de muncă cu care se confruntă țara, în special în profesiile care necesită lucrători cu un nivel ridicat de educație și calificare, Finlanda a simplificat procesarea permiselor de ședere pe bază de muncă.

După cum a dezvăluit Serviciul finlandez pentru Imigrație, timpul de procesare a scăzut cel mai semnificativ pentru lucrătorii străini cu calificări înalte.

Cetățenii străini care solicită un permis de ședere finlandez pentru a lucra în profesii care necesită o expertiză specială primesc acum acest drept în medie în nouă zile.

Aceasta este o perioadă semnificativ mai scurtă decât în septembrie 2023, când specialiștilor străini primeau un răspuns privind cererea lor după circa 12 zile.

„Un muncitor străin este considerat specialist dacă deține o diplomă de învățământ superior sau a dobândit o expertiză specială prin experiență profesională și, de asemenea, câștigă cel puțin 3.600 de euro pe lună”, potrivit Serviciului finlandez pentru Imigrație.

Timpul de răspuns pentru un permis simplu, redus de la 55 la 23 de zile

Procesarea permiselor de ședere în scop profesional a fost simplificată pentru toți solicitanții, nu numai pentru specialiști.

Potrivit Serviciului finlandez pentru imigrație, cei care solicită un prim permis de ședere bazat pe muncă vor primi acum o decizie pozitivă cu privire la cererea lor într-un termen mediu de 23 de zile, față de 55 de zile în luna septembrie a anului trecut. Pe de altă parte, cei a căror cerere a fost respinsă vor primi un răspuns într-un termen mediu de 87 de zile, în loc de 125 de zile.

Cererile de prelungire a permisului sunt, de asemenea, prelucrate mai rapid decât în urmă cu un an. În medie, cererile de prelungire a permisului sunt prelucrate în 20 de zile, față de 63 de zile în septembrie 2023.

Permisul pentru studii, în 8 zile

Permisele de ședere pentru studii în Finlanda sunt, de asemenea, prelucrate într-o perioadă mai scurtă. Cei care solicită pentru prima dată un permis de ședere pentru studii primesc un răspuns într-un termen mediu de opt zile. Timpul mediu de procesare pentru acest tip de permis a fost de 36 de zile anul trecut.

De asemenea, Finlanda dorește să acorde rezidență permanentă unor studenți în încercarea de a păstra persoanele care obțin calificări importante.

„Accelerarea ritmului de procesare nu înseamnă că aspectele legate de securitatea națională ar fi trecute cu vederea. Dimpotrivă, am acordat o atenție deosebită securității prin intensificarea cooperării cu alte autorități, de exemplu”, a declarat Directorul general al Serviciului finlandez pentru imigrație, Ilkka Haahtela

El subliniază că autoritățile vor continua să lucreze pentru a îmbunătăți și mai mult procesarea permiselor anul viitor. De asemenea, țara își propune să scurteze timpul de procesare a cererilor de azil.

Potrivit datelor Băncii Mondiale pe 2023, Finlanda, stat membru UE și NATO, are o populație de 5,5 milioane de locuitori.

​Read More

-Publicitate-

BOR denunță amânarea „nejustificată” a recunoaşterii Asociaţiei „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”

HotNews.ro

Sfântul Sinod a luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene „au amânat nejustificat, pe termen neprecizat”, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” şi a decis continuarea demersurilor pentru „soluţionarea acestei solicitări legitime”, a transmis sâmbătă Patriarhia Română, potrivit Agerpres.

Hotărârea a fost luată în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurată vineri, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

„A luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase ‘Biserica Ortodoxă Română din Ucraina’, deşi aceasta din urmă îndeplineşte toate condiţiile solicitate de legislaţia ucraineană în vigoare, şi a aprobat continuarea demersurilor către autorităţile publice centrale din România şi Ucraina pentru soluţionarea acestei solicitări legitime”, se arată în comunicatul transmis, sâmbătă, Biroului de Presă al Patriarhiei Române.

Pe 1 martie 2024 Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adopta o hotărâre prin care binecuvânta, încuraja şi susţinea iniţiativele comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina „de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), care reprezintă comunitatea românească din Ucraina, afirma, în septembrie, că românii din Ucraina cer „urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române”.

Consiliul solicita autorităţilor de la Bucureşti să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi în care s-a slujit în limba română, după ce aceasta a fost preluată „abuziv” de administraţia locală.

​Read More

-Publicitate-

Scandalul recalculării pensiilor militare: un document arată cât înseamnă solde mărite. Ciolacu nu le-a spus rezerviștilor

#image_title

HotNews.ro

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a promis vineri să elimine rapid în Parlament inechitățile din pensiile militare, dar Guvernul a trimis legislativului un document în care a formulat 9 obiecții față de proiectul de lege depus de partenerii liberali. Printre obiecții: costul va crește cu 900 de milioane de euro pe an. 

Șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, a discutat vineri cu militarii în rezervă care au organizat un miting în Piața Victoriei. Prim-ministrul a spus că va „susține cu fermitate” adoptarea rapidă în Parlament a proiectului prin care să fie eliminate inechitățile în aplicarea pensiilor militare. 

Dar, cu două zile în urmă însă, Ciolacu a emis, la Guvern, observații semnificative la acest proiect, atât legate de impactul bugetar și problemele de aplicare, cât și de posibila neconstituționalitate. Cu aceste obiecții, Executivul a transmis documentul către Parlament.

Derularea evenimentelor

Guvernul a anunțat vineri că premierul Marcel Ciolacu a avut consultări la Palatul Victoria cu reprezentanții asociațiilor rezerviștilor militari.

„Susțin cu fermitate adoptarea proiectului prin care să fie eliminate inechitățile în aplicarea pensiilor militare într-un ritm accelerat: săptămâna viitoare va fi aprobat în Camera Deputaților, iar în două săptămâni va trece și de Senat”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

„Fac apel către toți competitorii politici să nu mai folosească instituțiile statului în lupta electorală. Armata României, Poliția Română și toate celelalte instituții din sistemul național de apărare nu trebuie amestecate în disputele politice”.

Executivul subliniază, în comunicatul transmis vineri, că „a aprobat în ședința de Guvern de miercuri 23 octombrie 2024 punctul de vedere cu privire la această inițiativă legislativă”.

„Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”

HotNews.ro a consultat acest punct de vedere al Guvernului. El demonstrează că Executivul condus de liderul PSD Marcel Ciolacu nu a susținut acest proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PNL și a pasat decizia la Parlament.

Ce prevede proiectul de lege:

„Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, cu trei noi articole, art. 59,1 – 59,3, propunându-se actualizarea pensiilor militare de stat ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție ale militarilor, polițiștilor și funcțiilor publice cu statut special, în procentajele stabilite la art. 29, 30 și 108 din lege și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Potrivit inițiativei legislative, de la recalcularea menționată sunt exceptați pensionarii militari care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora și cei care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcții”, se arată în document.

Guvernul a analizat acest proiect și a formulat 9 observații, dintre care unele substanțiale, față de această inițiativă legislativă.

Impactul bugetar ar fi de peste 4,4 miliarde de lei pe an 

Prima problemă semnalată este legată de lipsa unei reglementări a modului de calcul între diferite pensii militare și de impactul bugetar semnificativ.

„În ceea ce priveşte impactul bugetar generat de aplicarea propunerii legislative, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul acesteia, estimarea realizată se bazează pe o variantă proprie de calcul.

Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată.

În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024.

Astfel, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei”, se arată în punctul de vedere al Guvernului.

Cu alte cuvinte, impactul bugetar anual ar depăși 4,4 miliarde de lei, echivalentul a aproape 900 de milioane de euro anual.

Guvernul avertizează că privire la „existenţa în plată a unor beneficiari cu situaţii juridice diferite, pentru care baza de calcul a pensiei aflate în plată este diferită (…), concluzionând că „fără reglementarea clară a modului de calcul al diferenţelor nu se poate face o estimare corectă a impactului bugetar”.

„Totodată, atragem atenția asupra faptului că există riscul deviației de la traiectoria de deficit bugetar care urmează a fi stabilită prin decizia Comisiei Europene cu implicații asupra măsurilor fiscale și a ajustării care poate să rezulte din măsuri de ajustare fiscală.

Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social”, se arată în document.

Guvernul spune că se vor recalcula 86.000 de pensii, proces care nu poate fi complet automatizat și va lua timp

O altă observație transmisă de Guvern este aceea că „actualizarea” pensiilor militare este de fapt „o recalculare” care necesită timp „pentru modificarea/completarea aplicației informatice, precum şi pentru emiterea, verificarea, certificarea, vizarea şi aprobarea a peste 86.000 de decizii, un proces care nu poate fi complet automatizat”.

„În opinia noastră, emiterea deciziilor nu poate fi evitată, deoarece modalitatea de calcul a pensiilor aflate în plată va fi diferită”, menționează Guvernul.

Termenul de 90 de zile pentru „reactualizare” nu este rezonabil

În punctul de vedere, Executivul mai semnalează că „termenul de 90 de zile stabilit pentru „reactualizare” nu este un termen rezonabil care să poată fi respectat și să conducă la atingerea rolului și scopului modificărilor/completărilor în discuţie.

„Ultima recalculare și actualizare a pensiilor militare, corespunzătoare datelor de 01.01.2016 şi 30.06.2017, au durat, fiecare dintre acestea, aproximativ 2 ani, în condițiile în care exista baza de date cu elementele bazei de calcul şi a fost suplimentat substanțial numărul de persoane dedicate acestei operaţiuni”, notează Guvernul.

„Prevederile actuale fac aproape imposibilă actualizarea soldei de funcție și soldei de grad”

O altă observație este aceea că „propunerea legislativă nu are în vedere modalitatea de stabilire a bazei de calcul a pensiei, în vigoare de la 01.01.2024, aprobată prin Legea nr. 282/2023 (…).

„Prevederile actuale fac aproape imposibilă actualizarea soldei de funcție și soldei de grad, întrucât baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3 (de la 12 luni la 300 de luni), actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

În alte cuvinte, aplicarea dispoziţiilor propunerii legislative în prezent ar duce la o dublă actualizare: una cu indicele prețurilor de consum lunar și una raportată la solda de funcție și solda de grad ale cadrelor militare în activitate.

Astfel, nu este clar dacă şi la aceasta s-ar mai face actualizarea inițială. Mai mult, având în vedere și indexarea, în lipsa unui text de lege care să prevadă aplicarea dispoziției celei mai favorabile, aşa cum era stipulat în forma inițială a Legii nr. 223/2015, conform căreia indexarea și actualizarea nu se aplicau simultan, într-un an fiind aplicate doar dispoziţiile cele mai favorabile, actualizarea devine chiar triplă”, atenționează Guvernul.

Probleme de constituționalitate?

Și mai grav, Guvernul atenționează asupra caracterului discriminatoriu al actualizării pensiei de serviciu, fapt care ar putea încălca prevederile Constiției.

„Precizăm că, în actuala redactare, norma preconizată este incompletă și lipsită de claritate, având în vedere faptul că nu reglementează aspecte cu privire la emiterea unei proceduri, care să prevadă modalitatea de actualizare a pensiilor militare de stat, cine comunică la Casa de pensii sectorială competentă data actualizării, procentajul de majorare a soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special.

Totodată, semnalăm caracterul discriminatoriu al dispoziției de actualizare a pensiei de serviciu, având în vedere faptul că aceasta nu se va aplica tuturor categoriile de beneficiari de pensii atât din sistemul public, cât și de serviciu, aceștia obținând, în fiecare an, din oficiu, o actualizare a pensiilor exclusiv cu rata medie anuală a inflației, soluția legislativă fiind astfel susceptibilă a încălca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie”, subliniază Guvernul.

„Pe de altă parte, norma este susceptibilă a încălca prevederile art.15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”, se mai arată în documentul emis de Guvern.

În final, Executivul amintește că „orice modificare adusă actelor normative care au făcut obiectul unor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR) care au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană duce la încălcarea principiului ireversibilității reformelor, respectiv a art. 24 din Regulamentul (UE) 2021/241”.

În concluzie, punctul de vedere al Guvernului a fost că: „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată în data de 7 octombrie la Camera Deputaților, nu este în procedură de urgență, iar camera decizională este Senatul.

​Read More

-Publicitate-

Drumul Valea Largă, cel mai nou bulevard din București, a fost inaugurat. Șoferii vor scăpa de aglomerația din Drumul Taberei

HotNews.ro

Primăria Sectorului 6 a inaugurat, sâmbătă, bulevardul Valea Largă, care va face mai facil accesul dinspre autostrada A1 Bucureşti-Piteşti către zona de sud a Capitalei.

Drumul Valea Largă face legătura între Prelungirea Ghencea şi intersecţia Bd. Timişoara – Valea Cascadelor. Primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, spune că șoferii vor mai scăpa de aglomerația din cartierul Drumul Taberei.

„Vorbim despre un bulevard modern, cu două benzi pe sens, cu piste de biciclete la standarde de doi metri şi cu trotuare largi. Lungimea este de 1,5 kilometri, aproximativ cât unu sau două tronsoane, chiar, din Prelungirea Ghencea. (…) Va degreva foarte mult cartierul Drumul Taberei şi Valea Oltului, care este paralelă cu acest drum, astfel se va putea ajunge mult mai uşor dinspre autostrada A 1 Piteşti-Bucureşti către zona de sud a oraşului, folosind inclusiv acest bulevard”, a afirmat, sâmbătă, primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Acesta a precizat că drumul are canalizare, electricitate, gaze, iluminat stradal şi mobilier stradal.

Pentru realizarea lucrărilor a fost nevoie de exproprieri, a precizat edilul.

Drumul a fost finalizat înaintea termenului prevăzut în contract.

Întrebat despre o dispută avută pe tema acestui drum cu primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, care în primă fază nu a semnat un aviz pentru defrişare în acea zonă, Ciprian Ciucu a explicat: „Domnul Nicuşor Dan a înţeles şi a semnat avizul şi, în compensaţie, noi am plantat toţi arborii promişi”.

Potrivit PNL, Valea Largă este primul bulevard construit în Bucureşti după 1989.

Proiectul pentru Valea Largă prevede lărgirea străzii la 4 benzi de circulație cu trotuare și piste pentru biciclete. Costurile investiției au fost estimate la 55 milioane lei din care 33 milioane lei – exproprierile.

Acest drum va prelua o parte din traficul de pe Bd. Prelungirea Ghencea și îl va descărca în Bd. Timişoara (și invers) și va degreva foarte mult str. Valea Oltului care este foarte aglomerată.

​Read More

-Publicitate-

Putin și-a enervat cel mai important aliat prin implicarea trupelor nord-coreene: Axa Moscova-Phenian-Beijing, în fața unei situații nemaiîntâlnite din timpul Războiului Rece

HotNews.ro

Trimiterea de soldați nord-coreeni în Rusia nu a iritat doar Ucraina și Occidentul, care a avertizat asupra unei escaladări periculoase. În aceleași timp, China se teme că noua cooperare militară a Coreei de Nord cu Rusia va perturba echilibrul în regiune sau chiar va forța Beijingul să apere Phenianul în cazul unui conflict militar, notează The Moscow Times.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că soldaţi nord-coreeni vor începe să lupte împotriva trupelor ucrainene începând de duminică.

Serviciile de informaţii sud-coreene au afirmat săptămâna trecută că Phenianul a decis să trimită până la 12.000 de soldaţi pentru a ajuta Rusia în ofensiva ei împotriva Ucrainei.

Prezența trupelor a fost confirmată rând pe rând de NATO, SUA și Olanda, în timp ce aliații occidentali ai Ucrainei au denunțat o escaladare „periculoasă” a confictului.

Nemulțumirile Chinei

Nemulțumiri vin și din partea autorităților chineze, care au fost evidente chiar înainte de a se confirma că Kim Jong Un i-a trimis lui Vladimir Putin forțele sale speciale pentru a-l ajuta în războiul său cu Ucraina.

Săptămâna trecută, președintele chinez Xi Jinping i-a mulțumit lui Kim Jong Un pentru că l-a felicitat cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a fondării Chinei comuniste, dar a omis expresia „țară vecină prietenă”, folosită în mod regulat, comentează Financial Times.

Acum că prezența soldaților nord-coreeni în Rusia nu a fost nici măcar negată de liderul de la Kremlin, care a susținut că e treaba Moscovei ce face, relațiile ar putea deveni și mai tensionate, apreciază experții.

Potrivit lui Andrei Lankov, expert în Coreea de Nord la Universitatea Kookmin din Seul, transferul trupelor nord-coreene în Rusia „a fost un pas dramatic, iar Chinei nu îi va plăcea deloc”.

O apropiere semnificativă între Coreea de Nord și Rusia ar putea duce la destabilizare în Peninsula Coreeană și se poate extinde în regiunea Orientului Îndepărtat.

Ce interes are Phenianul

Pe de o parte, Phenianul ar putea primi de la Moscova tehnologie militară mai avansată, inclusiv pentru programele de rachete și nucleare, ceea ce ar accelera cursa înarmărilor în regiune, afirmă Chen Qi de la Institutul de Relații Internaționale al Universității Tsinghua. Pe de altă parte, țările democratice vor răspunde prin consolidarea alianței lor în Asia.

Beijingul ar face orice pentru a evita repetarea situației din timpul Războiului Rece, când „triunghiul nordic” format din URSS, Coreea de Nord și China a trebuit să se confrunte cu „triunghiul sudic” format din Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite, a declarat Zhu Feng, rectorul Școlii de Studii Internaționale de la Universitatea Nanjing.

„China se confruntă cu o situație foarte dificilă, o adevărată dilemă. Pe de o parte, nu dorim ca Războiul Rece să revină în Asia de Est. Pe de altă parte, SUA încearcă să construiască solidaritatea cu Coreea de Sud și Japonia”, consideră Feng.

Xi Jinping a declarat la summitul BRICS că este necesar să se înceteze „punerea de combustibil pe foc” în conflictul ucrainean și să se împiedice implicarea țărilor terțe.

Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat joi, în cadrul unui briefing de presă, ca răspuns la o întrebare privind trimiterea de trupe de către Phenian în Rusia, că Beijingul „nu este familiarizat cu situația”.

China a încercat să se prezinte ca o forță pașnică și să contrasteze cu Statele Unite, pe care le acuză că încearcă să lanseze un nou Război Rece. „În contextul crizei prelungite din Ucraina, China, Brazilia și Sudul Global au înființat un grup de prieteni ai păcii … Scopul acestuia este de a uni mai multe voci în favoarea păcii”, a declarat Xi la summitul BRICS.

Perspectiva ca soldații din singurul aliat militar al Chinei să lupte împotriva forțelor ucrainene susținute de Occident în numele Rusiei, cu care a stabilit un „parteneriat fără limite”, subminează această imagine, notează The New York Times.

Beijinul nu știe cum să răspundă

Este posibil ca Beijingul pur și simplu să nu știe cum să pună capăt ajutorului militar nord-coreean acordat Kremlinului, consideră Victor Cha, profesor de guvernare și relații internaționale la Universitatea Georgetown și la Centrul pentru studii strategice și internaționale din Washington.

„Paralizie și incompetență: aceasta este situația în care se află China în această problemă. Deși sprijină indirect acțiunile Rusiei în război (împotriva Ucrainei), nu poate fi mulțumită de acțiunile Coreei de Nord. Nu este nimic bun pentru ei, nici pe termen scurt, nici pe termen lung”, a declarat Cha.

China ar putea fi atrasă într-un conflict militar, deoarece este obligată în temeiul unui tratat de alianță militară să apere Coreea de Nord, care ar putea deveni o țintă legitimă pentru Ucraina dacă trupele sale luptă de partea armatei ruse, susține Shen Dingli, profesor de relații internaționale din Shanghai. „Dacă Coreea de Nord este atacată, China este obligată prin contract să își trimită trupele și să folosească toate mijloacele pentru a o apăra”, a declarat Dingli pentru FT.

Președintele Coreei de Sud a declarat deja că țara sa ar putea începe să furnizeze arme Ucrainei ca răspuns la acțiunile Coreei de Nord. Seulul ar putea, de asemenea, să ceară Beijingului să îl țină în frâu pe Kim, a declarat Alekandr Gabuev, director al Centrului Carnegie Berlin pentru studii privind Rusia și Eurasia. „China a arătat deja clar că nu este foarte mulțumită de consolidarea cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord. Coreea de Sud poate cu siguranță să explice Chinei că, dacă nu rezolvă această problemă, va consolida cooperarea cu SUA în Peninsula Coreeană”, a mai subliniat Gabuev.

​Read More

-Publicitate-

„9% din populație este LGBT. România este printre ultimele țări din UE care nu recunoaște parteneriatele civile” – De ce ies în stradă membrii comunității gay

#image_title

HotNews.ro

Un marș de protest pentru legalizarea, într-o formă sau alta, a cuplurilor LGBT are loc în București, sâmbătă, 26 octombrie. Pentru a afla mai multe despre motivele acestui miting, HotNews a stat de vorbă cu unul dintre organizatori, Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ.

15 state din UE recunosc căsătoriile între persoanele de același sex. Pe lângă acestea, alte 6 țări au adoptat o formă de parteneriat civil pentru cuplurile de același sex. România nu are nicio formă de recunoaștere.  

În 2023, printr-o hotărâre definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), România a fost obligată să-și adapteze adapteze legislația și să reglementeze parteneriatul civil. 

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a declarat că „nu este nici prima, nici ultima” hotărâre încălcată și că societatea românească „nu e pregătită pentru o decizie în acest moment”. 

În contextul în care România e una dintre ultimele membre ale UE care nu recunoaște parteneriatul civil,  sâmbătă la ora 14, în Piața Universității din București, are loc marșul de protest „Tradiția noastră e iubirea”, organizat de asociația MozaiQ și organizația Campus Pride.

HotNews a stat de vorbă cu Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ, pentru a vedea ce ar presupune parteneriatul civil, cum s-ar schimba viețile persoanelor din comunitatea LGBT și cât de pregătiți suntem pentru o asemenea schimbare. 

„Parteneriatul civil nu se referă doar la cuplurile gay”

– Avem decizia CEDO din 2023, prin care România este obligată să schimbe legislația și să implementeze parteneriatul civil între persoanele de același sex. În cazul în care parteneriatul s-ar legaliza, cum ar trebui să arate? Ce prevederi ar trebui să conțină?
– Vlad Viski: Hotărârile CEDO sunt obligatorii și nu mai există cale de atac, iar România are obligația de a implementa hotărâri judecătorești. 

În ciuda faptului că premierul Marcel Ciolacu a declarat în mai multe rânduri că n-are de gând să implementeze această hotărâre, că sunt și altele care nu sunt implementate, este extrem de grav pentru un premier al unei țări din Uniunea Europeană să transmită în spațiu public ideea că hotărârile judecătorești sunt implementate după cum ne dorim. Este extrem de important să subliniem acest lucru. 

După aceea, în Parlamentul României există deja o propunere legislativă din anul 2019, PL-x 152, care a fost depusă de mai mulți parlamentari, de la toate partidele la vremea respectivă, la care au contribuit și instituții ale statului român, dar și societate civilă.

Acolo se prevăd foarte clar drepturile: drept la moștenire, regimul bunurilor comune în caz de separație, drept de vizită la spital, drept de a lua decizii medicale cu privire la partener, dreptul la pensie de urmaș –  și toate acestea în relație cu starea civilă, precum și protecția constituțională a cuplurilor formate din persoane de același sex. 

Mai mult, vreau să subliniez și că parteneriatul civil nu se referă doar la cuplurile gay. De parteneriat civil vor beneficia inclusiv cuplurile necăsătorite, heterosexuale, iar la penultimul Recensământ, peste 200.000 de cupluri, majoritatea heterosexuale, necăsătorite, trăiau în România. Aceste cupluri, care există peste tot, trebuie să fie protejate, să li se ofere un cadru simplificat, legal, prin care pot să-și ducă viața mai departe.

Având în vedere actualul cadru legal și lipsa unui parteneriat civil, ce probleme întâmpină membrii comunității LGBT în viața de zi cu zi?

Avem numeroase persoane și cupluri LGBT cărora li se întâmplă ca partenerul să se îmbolnăvească și să aibă nevoie de spitalizare. Și efectiv te duci la spital, ca partener al acelei persoane, după ce ai locuit împreună 10-20 de ani cu ea, și nu ți se dă drept să o vizitezi, nu poți să iei decizii medicale în cazul în care are nevoie de vreo intervenție. 

Mai mult, au fost cazuri în care persoane, după ce le-a decedat partenerul, au fost date afară din propria casă de către rudele partenerului decedat, tocmai pentru că nu exista niciun fel de drept pe casa în care au locuit în comun, mai mulți ani. Deci sunt niște cazuri reale, sunt niște cazuri dramatice și statul trebuie să intervină, să rezolve aceste probleme.

 „În București, sprijinul pentru persoanele LGBT este de 59%”

Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ. FOTO: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

– 50% dintre membrii comunității LGBT din România sunt de părere că prejudecățile și intoleranța au scăzut de-a lungul ultimilor 5 ani, iar la ultimul marș Bucharest Pride au venit peste 20.000 de participanți. S-a schimbat societatea românească?
– Noi ieșim în stradă, mâine, și așteptăm mii de persoane care să iasă alături de noi, oameni care ies și la Pride, pentru a transmite un semnal foarte clar, mai ales în contextul campaniei electorale care a început. 

Noi vrem să transmitem un semnal hotărât clasei politice, că România este pregătită, din punctul nostru de vedere, pentru legalizarea parteneriatelor civile, că sondajele pe care noi le-am făcut arată o creștere tot mai mare a sprijinului pentru persoanele LGBT. De exemplu, în București, sprijinul acesta este de 59%, iar în marile orașe și în rândul tinerilor, sprijinul depășește 50%. 

Așadar, vorbim despre o societate care a evoluat cu privire la acest subiect, la subiectul drepturilor LGBT, iar clasa politică a rămas în urmă. Și clasa politică trebuie să se coreleze cu trendurile care există deja în societate.

Tocmai de aceea, credem că următorul Parlament și candidații la prezidențiale trebuie să transmită un semnal extrem de hotărât, că România este o țară europeană, că intoxicările și minciunile de tip putinist care sunt transmise în spațiul public, exact pe tema drepturilor LGBT, de către tot felul de personaje, nu-și au loc în România și că România rămâne pe traseul său european.

„A venit momentul adevărului pentru clasa politică”

– Care credeți că sunt principalele obstacole pentru care nu a existat până acum o formă de parteneriat civil sau de legalizare a relațiilor dintre persoanele de același sex?
– Dacă ne uităm puțin în urmă, vedem că în 2018, un Referendum împotriva persoanelor LGBT, așa-zisul Referendum pentru Familie a eșuat, iar clasa politică s-a raliat cu mare voioșie și cu putere foarte mare acelor eforturi de a interzice persoanele LGBT din România. 

Clasa politică trebuie să se modernizeze. Clasa politică este și ea formată din oameni și cetățeni ai acestei țări. Politicienii, până acum, nu s-au aplecat problemelor noastre, încercând să evite mereu problema, să arunce problema în altă parte. Însă acum a venit momentul adevărului, pentru că există o hotărâre judecătorească din partea CEDO, precum și o serie de hotărâri din partea Curții Constituționale a României, care există deja.

De exemplu, în cazul Adrian Coman versus România, unde Curtea Constituțională a decis că România trebuie să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex (n.r.- Adrian Coman și Robert Hamilton s-au căsătorit în 2010 la Bruxelles și au cerut ca statul român să le recunoască acest statut).

Deci, momentul adevărului a venit pentru clasa politică, tocmai pentru că nu mai pot amâna acest subiect. Există aceste hotărâri judecătorești și există un sprijin al populației pentru cauza noastră.

– Considerați că lipsa parteneriatului civil și refuzul de a se conforma deciziei CEDO este o formă de discriminare?
– Da, este o formă de discriminare. În general, persoanele LGBT din România sunt victime ale discriminării în relația cu statul român, în relația cu diverse instituții. Vedem că există instituții, de exemplu Ministerul Familiei, care refuză să ofere aceleași beneficii și familiilor gay, nu doar familiilor heterosexuale, în programul Family Start. 

Deci, există niște realități cu care comunitatea LGBT se confruntă, iar Constituția României garantează egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii. Iar acest lucru trebuie să fie respectat, pentru că Constituția unei țări este baza fundamentală sub care noi, de fapt, ne organizăm ca cetățeni și societate.

„9% din populația României este LGBT”

– Ce le-ați răspunde celor care afirmă că nu au nicio problemă cu persoanele LGBT, atât vreme „cât se manifestă la ele acasă”?
– Ce vrem noi să transmitem românilor e că dorința noastră este să rămânem în această țară, să contribuim la binele general al societății și al României. Avem și noi necazurile noastre, vrem să ne ducem viețile într-un mod normal, să contribuim, în general, să avem un job, să ne protejăm familiile, să putem și noi să trăim în această țară. 

Noi nu dispărem, noi nu plecăm nicăieri, noi suntem peste tot în societate. Un studiu Ipsos, de anul trecut, arată că 9% din populația României este LGBT. Așadar, vorbim de un procent important de persoane LGBT care trăiesc în România și care trebuie și ele să beneficieze de drepturi, pentru a putea cu toții să contribuim la bunăstarea generală.

– Credeți că ar exista un impact negativ la nivelul societății, la modul general, dacă ar exista acest parteneriat?
– Nu. Dimpotrivă. El nu schimbă viața nimănui care nu își dorește să fie într-un parteneriat civil. El schimbă viețile acelor persoane gay și heterosexuale care doresc o formă de recunoaștere în relația cu starea civilă, o formă de recunoaștere simplificată și o formă de recunoaștere care există peste tot în Europa. 

România este astăzi una dintre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană care nu recunoaște parteneriatele civile. Până și Polonia, în aceste zile, vorbește despre parteneriatele civile și există o decizie politică în acest sens, de legalizare a parteneriatelor civile, după ce Guvernul de la Varșovia a introdus o propunere legislativă pentru legalizarea parteneriatelor civile.

Așadar, România rămâne la coada Europei și trebuie cât mai repede să treacă aceste parteneriate.

​Read More

-Publicitate-

Scandal pe teren! Spiritele s-au încins după thrillerul CFR – Sepsi. Dan Petrescu a intervenit pentru a despărți doi jucători

HotNews.ro

Panagiotis Tachtsidis (33 de ani) și Mohammed Kamara (26 de ani) au purtat o discuție aprinsă la finalul partidei din Gruia. Dan Petrescu (56 de ani) a intervenit și a aplanat conflictul.

Citește continuarea pe GOLAZO.ro

​Read More

-Publicitate-

La noapte trecem la ora de iarnă. Efectul asupra trenurilor

HotNews.ro

Un număr de 81 de trenuri aparţinând tuturor operatorilor de transport feroviar de călători vor staţiona, la nivel naţional, timp de 4.860 de minute pentru trecerea la ora oficială de iarnă, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a informat CFR SA, potrivit Agerpres.

Potrivit administratorului de infrastructură feroviară publică, activitatea de transport feroviar va trece, începând de duminică, 27 octombrie 2024, la ora Europei Orientale, ora 04:00 devenind ora 03:00. Astfel, în noaptea de 26/27 octombrie 2024, trenurile de călători şi marfă vor fi expediate din staţiile de plecare conform orei oficiale de vară, până la ora 4:00, care va deveni ora 3:00.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00 (ora oficială de vară) vor opri în staţiile de parcurs – de regulă în prima staţie de oprire destinată călătorilor, evitând opririle în staţiile intermediare – şi vor pleca după noua oră a Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4:00, care devine ora 3:00, şi care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la destinaţie, vor continua mersul până la staţia finală.

Trenurile de marfă aflate în circulaţie după ora 4:00 (care devine ora 3:00) vor continua mersul până la staţia finală, precizează compania.

Deoarece şi în ţările vecine se aplică trecerea la ora oficială a Europei, trenurile care circulă între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina şi Bulgaria, la data de 27 octombrie 2024, vor respecta orarul stabilit în mersul de tren în vigoare.

La nivel naţional, pe raza a şapte sucursale regionale de cale ferată, 81 de trenuri de călători vor fi afectate de schimbarea orei, dintre care 57 de trenuri aparţin operatorului de stat CFR Călători şi 24 de trenuri sunt operate de operatori privaţi, astfel: 48 de trenuri – aşteaptă la îndrumare şi 33 de trenuri aşteaptă pe parcurs.

​Read More

-Publicitate-