Acasă Blog Pagina 539

fanatik.ro: Ce nereguli a găsit Curtea de Conturi în administrația lui Ilie Bolojan. Instituția care a plătit nejustificat 300.000 lei pentru „golirea coșurilor de gunoi”

HotNews.ro

Curtea de Conturi a efectuat recent două controale financiare, atât la CJ Bihor, cât și la primăria municipiului Oradea, ambele scoțând la iveală o serie de nereguli.

Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, reales la alegerile din iunie cu peste 55% din voturi este numele de care se leagă speranțele unei tabere din PNL cu privire la destinul partidului după alegerile generale din această iarnă, și înfrângerea care se întrevede. Candidatul PNL pentru Senatul României, fostul primar al Oradei, a declarat recent că este gata să se implice în politica națională, odată ce va fi ales în Parlamentul României. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

​Read More

-Publicitate-

O listă cu numele a mii de persoane din „rețeaua lui Șor”, trimisă de „un ofițer anonim” presei din Republica Moldova. Poliția „nu confirmă, dar nici nu infirmă datele”

HotNews.ro

Mai multe redacții din Republica Moldova, printre care și publicația Ziarul de Gardă, care a publicat recent o investigație despre cum rețeaua lui Ilan Șor a cumpărat voturi la recentele alegeri prezidențiale din Moldova, au primit prin email o listă cu datele a 3.789 de persoane despre care se precizează că lucrează pentru oligarhul moldovean. Cel care a furnizat documentul se recomandă ca fiind un „ofițer care își respectă profesia”.

Ziarul de Gardă scrie că a verificat zeci de nume din lista primită pe mail și a reușit să confirme că acestea au lucrat sau lucrează pentru „rețeaua Șor”, inclusiv primari sau consilieri.

„În lista trimisă presei se regăsește inclusiv numele lui Mihai Pascari, „liderul grupării criminale din cadrul organizației criminale Șor”, din raionul Ungheni, reținut de către oamenii legii pentru 72 de ore joi, 24 octombrie, în urma unor percheziții”, scrie Ziarul de Gardă. Lista poate fi văzută AICI.

„Știm cine a dat banii”

Lista cu numele persoanelor care se presupune că sunt implicate în rețeaua Șor a fost însoțită și de un mesaj din partea celui care se recomandă ca fiind „ofițer”. 

„Toată țara discută despre cum a fost cumpărat votul la referendum și la alegeri. Eu sunt ofițer și îmi respect profesia. Eu cu colegii nu dormim nopțile și documentăm deja de ani de zile toată schema. Acum văd cum toți pe rețele spun ca Poliția și SIS n-au făcut nimic. Nu e adevărat! Noi știm totul demult! Știm cine a dat banii, știm aproape pe toți care au luat”, se arată în mail-ul publicat vineri de Ziarul de Gardă. 

Expeditorul spune că toate informațiile au ajuns la procurori și judecători. 

„Noi am prins mii de colaboratori din rețeaua lui Șor, pe mulți i-am reținut, i-am documentat, i-am filmat și înregistrat. Pe urma ne uităm cu ciuda cum ei sunt lăsați să plece acasă de judecată”, se arată în mail. 

„Drept dovadă, vă dau aici o mare parte din membrii rețelei lui Șor. Aceștia nici nu sunt toți, dar toți cei mai activi îi veți vedea aici. Din toate satele și orașele. Mai sunt unele liste la care nu avem acces încă”.

„Aceștia sunt cei care au racolat oameni la proteste, au strâns toate datele personale și au făcut conturi în banca rusească. Li s-a dat cate 2 mii lei pentru un vot și la multi le-au promis că îi plătește după alegeri. Au spus să voteze nu la referendum. La președinte au spus sa voteze Stoianoglo și Furtună”, a adăugat expeditorul. 

Poliția „nu confirmă, dar nici nu infirmă datele din listă”

După apariția listei în spațiul public, Poliția din Republica Moldova a transmis că nu poate confirma, dar nici infirma că persoanele enumerate sunt membre ale grupării Șor. 

„Poliția nu confirmă, dar nici nu infirmă datele din listă, atât timp cât aceste informații nu au fost suprapuse cu cele deținute de organele de drept. Totodată, aluziile aduse la disensiunile dintre instituțiile judecătorești, de drept și cele de forță în procesul de documentare a unei organizații criminale, Poliția le respinge cu vehemență”, a transmis poliția, conform Ziarul de Gardă. 

„Or, anume conlucrarea profesionistă între instituțiile statului ne-a permis să documentăm eficient acest proces masiv de corupere electorală. Catalogăm acest fapt drept o tentativă de dezbinare instituțională, căreia Poliția nu îi va da curs”, conform reacției poliției.

​Read More

-Publicitate-

George Simion a spus câți bani a făcut din TikTok. „Nu-i pot scoate, nu pot face nimic cu ei”

HotNews.ro

Candidatul AUR la prezidențiale, George Simion, spune că are în acest moment în contul TikTok, rețea pe care face des live-uri, 6.000 de lei, dar care nu pot fi accesați, pentru că are contul restricționat.

„Nu am câștigat niciun ban din TikTok. La un moment dat, prin prisma restricționării accesului la TikTok a diferitelor mesaje și a persoanelor politice, mi s-a oprit canalul, ca fiind un canal politic, deci nu se mai pot trimite pe TikTok cadouri, trandafiri”, a spus George Simion joi, invitat la emisiunea HotSpot. 

„Am în contul de TikTok, dar nu-i pot scoate, nu pot face nimic cu ei, 6.000 de lei. Nu sunt primiți, i-aș dona către cineva cu alt cont de TikTok, dar nu pot face lucrul ăsta”, a adăugat Simion.

Președintele AUR a spus că are însă colegi care au câștigat mii de euro din activitatea pe rețelele sociale. 

„Se monetizează rețelele de socializare, chiar bine pentru conținut viral. Am colegi în partid nu atât de vizibili ca figuri politice, deci fără conturi catalogate ca fiind politice, care au primit și 5.000-10.000 de euro pentru conținutul pe care l-au făcut pe YouTube sau pe Facebook”, a spus George Simion. 

AUR a dat 1,2 milioane de lei pentru a se promova pe Facebook

De altfel, partidul condus de George Simion investește la rândul său pentru promovarea online. În ultimele trei luni, partidele au cheltuit, în total, pentru promovare pe Facebook, 5 milioane de lei. Din această sumă, 4,2 milioane de lei pot fi asociați direct unui partid politic, scriu cei de la Expert Forum:

AUR – 1,2 milioane de lei;

PSD: 880 de mii de lei:

PNL: 810 de mii de lei;

USR: 640 de mii de lei;

UDMR: 170 de mii de lei:

REPER: 40 de mii de lei;

Forța Dreptei: 30 de mii de lei;

PUSL: 30 de mii de lei. 

Acești bani au fost folosiți pentru a crea reclame, capitol la care AUR rămâne pe primul loc: 

AUR: peste 7.000 de reclame;

PNL: peste 2.000 de reclame:

PSD: peste 2.000 de reclame;

UDMR: peste 1.000 de reclame;

USR: aproape 1.000 de reclame; 

​Read More

-Publicitate-

Putin vorbește despre „compromisuri rezonabile” cu Ucraina, într-un interviu realizat de „Păpușa de fier”: „O spun deschis, fără nicio rușine”

HotNews.ro

Preşedintele rus Vladimir Putin susţine că orice rezultat al conflictului din Ucraina „trebuie să fie în favoarea Rusiei”, într-un interviu care urmează să fie difuzat vineri la postul Rossia-1 şi din care au fost prezentate în avanpremieră fragmente pe contul de Telegram al televiziunii ruse de stat, scriu agențiile EFE și Agerpres.

„Oricare ar fi rezultatul, acesta trebuie să fie în favoarea Rusiei, o spun deschis, fără nicio ruşine. Şi acesta trebuie să se bazeze pe realităţile de pe câmpul de luptă”, a afirmat Putin în interviul acordat jurnalistei Olga Skabeeva, prezentatoarea emisiunii „60 de minute” de la televiziunea de stat Rossia-1.

Totuși, liderul de la Kremlin, a susținut că Moscova este dispusă să caute compromisuri.

„Suntem pregătiţi pentru compromisuri rezonabile”, a declarat preşedintele rus, adăugând că nu doreşte „să intre în detalii, deoarece nu există negocieri substanţiale”. Partea adversă refuză să o facă, a mai susținut Putin.

Prin urmare, a explicat el, „este prematur să menţionăm” ce acorduri ar putea fi încheiate cu Ucraina, fără să detalieze ce ar presupune respectivele „compromisuri rezonabile” din partea Moscovei.

Putin: „Nu vor exista compromisuri teritoriale”

În orice caz, Putin a fost categoric când a declarat că Rusia nu va face niciun fel de concesii teritoriale.

„Fără niciun fel de îndoială, nu vom face concesii în această privinţă, nu vor exista compromisuri”, a subliniat Vladimir Putin în interviul acordat Olgăi Skabeeva, făcând aluzie la comentariile privind o posibilă îngheţare a conflictului pe actuala linie a frontului.

„Nu vor exista schimburi” teritoriale, a mai spus preşedintele rus, subliniind că „rezultatul trebuie să fie în favoarea Rusiei şi trebuie să se bazeze pe realităţile de pe teren”, conform Interfax.

În vârstă de 40 de ani, Olga Skabeeva este o absolventă a Facultății de Jurnalism din cadrul Universității de Stat din Sankt Petersburg. Ea a început să fie numită „păpușa de fier” a președintelui Vladimir Putin cu ani în urmă datorită modului în care „biciuia” prin criticile sale virulente opoziția rusă și opozanții Kremlinului.

După ce Putin a declanșat războiul din Ucraina, Skabeeva a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, Statelor Unite și Marii Britanii din cauza rolului ei de propagandistă a Moscovei.

2.000 de soldați ucraineni, „încercuiți” în Kursk, potrivit lui Putin / Generalul Sîrskîi îl contrazice

Ucraina a început în august o ofensivă în regiunea rusă Kursk, unde controlează o porţiune din teritoriu, în ideea de a-şi consolida poziţiile la eventualele negocieri cu Moscova şi pentru a face eventual „un schimb de teritorii”.

Dar Putin a respins un astfel de scenariu.

Într-o declaraţie făcută joi seara la încheierea summitului BRICS din oraşul Kazan din Rusia, liderul de la Kremlin a declarat că aproximativ 2.000 de soldaţi ai forţelor ucrainene „nu înţeleg că sunt încercuiţi” şi că Kievul ar fi pierdut controlul asupra trupelor sale trimise pe teritoriul rus.

Anterior, liderul de la Kremlin afirmase că armata rusă a trecut la lichidarea soldaţilor ucraineni aflaţi în regiunea Kursk, conform portalului rusesc RBC.ru.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a dezminţit că forţele sale ar fi încercuite în Kursk.

„Declaraţia făcută publică de şeful ţării agresoare la summitul BRICS cu privire la încercuirea trupelor ucrainene în regiunea Kursk nu corespunde realităţii. Aceasta este o dezinformare totală care nu reflectă situaţia reală” de pe teren, a susținut Sîrskîi într-o postare pe Telegram, citată de Unian.

Putin a avansat în iulie condiţiile Rusiei pentru o încetare a focului şi începerea negocierilor cu Ucraina, cerând între altele retragerea forţelor armate ucrainene de pe teritoriul regiunilor ucrainene Luhansk şi Doneţk, din est, şi Herson şi Zaporojie, din sud.

Moscova a anexat aceste regiuni din Ucraina în septembrie 2022, dar nici în acest moment nu le controlează în totalitate.

În trecut, Kievul a calificat „invitaţia” lui Putin la negocieri drept o „capitulare” şi a respins-o din start, având de partea sa susţinerea Occidentului, care vede în agresiunea Kremlinului în Ucraina o încercare de a răsturna actuala ordine mondială şi a impune principiul forţei pe plan internaţional.

O altă condiţie avansată de Putin pentru a începe tratativele de pace cu Kievul este ca Ucraina să renunţe la aspiraţiile sale de a adera vreodată la NATO.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

​Read More

-Publicitate-

Ce înseamnă să fii dependent de alcool înalt funcțional și semnele care trădează o astfel de problemă

HotNews.ro

În spatele unei vieți aparent stabile și pline de succes, se poate ascunde suferința dependenței de alcool înalt funcțională. Persoanele afectate par să aibă totul sub control – o carieră de succes, o viață socială activă, responsabilități bine gestionate. Însă, în ciuda acestei imagini, consumul excesiv de alcool le poate afecta sănătatea și calitatea vieții, chiar dacă semnele nu sunt imediat evidente.

Termenul „dependent de alcool înalt funcțional” nu apare în manualele medicale oficiale, dar descrie o categorie de persoane care, deși suferă de tulburarea consumului de alcool (AUD), nu prezintă manifestările evidente ale unui alcoolic tipic, potrivit cărții „Understanding the High-Functioning Alcoholic” de Sarah Allen Benton (2009). Acești oameni reușesc să aibă o viață aparent normală, însă dincolo de funcționalitatea de suprafață, consumul de alcool le influențează sănătatea și comportamentul, iar efectele negative devin tot mai evidente în timp.

În România, consumul de alcool este considerat o practică frecventă, deseori normalizată în context social sau familial. Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că țara noastră este printre primele din Europa la consumul de alcool pe cap de locuitor, iar această cultură a consumului favorizează apariția dependenței.

Deși nu există statistici precise referitoare la numărul de persoane care ar putea fi considerate „dependente de alcool înalt funcționale”, se estimează că un procent semnificativ din populație ar putea să se confrunte cu o formă de consum problematic. Studiile internaționale au scos la iveală că între 50% și 75% dintre persoanele cu tulburarea consumului de alcool pot fi considerate funcționale în anumite aspecte ale vieții lor.

Cum se diferențiază un dependent de alcool înalt funcțional de un dependent tipic

Diferența principală constă în modul în care persoanele reușesc să mascheze impactul negativ al consumului de alcool. Dependenții de alcool tipici sunt, potrivit Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5), asociați cu comportamente autodistructive evidente – pierderea locului de muncă, probleme legale, relații disfuncționale, neglijarea igienei personale și alte semne vizibile de degradare. În schimb, cei înalt funcționali pot să își păstreze un job stabil, să întrețină relații sociale și să își îndeplinească obligațiile zilnice. Aceștia nu se încadrează în stereotipurile obișnuite despre alcoolici, ceea ce face ca problema să fie mai puțin recunoscută, atât de ei înșiși, cât și de cei din jur.

Capacitatea de a funcționa aparent normal se datorează unui fenomen cunoscut sub numele de „toleranță funcțională”. Practic, organismul s-a adaptat la consumul repetat de alcool, astfel încât semnele de intoxicație nu mai sunt evidente. Însă, acest lucru nu înseamnă că efectele alcoolului sunt mai puțin dăunătoare, dimpotrivă, ele se acumulează în organism, având impact asupra tuturor organelor și funcțiilor cognitive. Pe măsură ce trece timpul, chiar și un alcoolic înalt funcțional va începe să resimtă deteriorarea, dar semnele sunt mai subtile și apar mai lent.

Semnele dependenței de alcool înalt funcționale

Deși nu sunt la fel de evidente precum în cazul altor forme de dependență, există anumite semne care pot indica o problemă. Acestea includ:

Consumul de alcool în cantități mari fără a părea vizibil afectat: persoana poate să bea mult și să nu pară că are probleme cu echilibrul sau vorbirea;

Consumul ascuns sau disimulat: cei afectați pot bea alcool înainte de a ajunge la evenimente sociale, în timpul pauzelor de la muncă sau în locuri unde nu sunt observați. Uneori, aceștia ascund băuturile prin casă sau la birou;

Negarea problemei: o persoană cu AUD înalt funcțional va argumenta adesea că nu are o problemă pentru că nu și-a pierdut locul de muncă, nu a avut probleme legale sau nu a experimentat „pierderi majore”. Justificarea consumului prin explicații precum „beau doar la ocazii speciale” sau „nu sunt alcoolic pentru că nu beau în fiecare zi” este frecventă;

Utilizarea alcoolului ca metodă de relaxare sau recompensă: persoana poate să considere că are „dreptul” să bea după o zi stresantă sau să se răsplătească pentru un succes profesional;

Goluri de memorie: pot apărea situații în care persoana nu își amintește exact ce a făcut în timpul unei nopți în care a consumat alcool, chiar dacă nu părea beată la momentul respectiv;

Iritabilitate sau schimbări de dispoziție: consumul frecvent poate duce la stări fluctuante ale dispoziției, de la iritabilitate și anxietate la episoade de depresie.

Ce pot observa cei din jur

Persoanele apropiate ar putea observa schimbări subtile în comportament, cum ar fi o creștere a frecvenței cu care persoana bea sau momente în care se retrage pentru a consuma alcool în singurătate. Pot să existe situații în care persoana își ascunde sticlele goale sau refuză să discute despre obiceiurile de consum. Schimbările în atitudinea față de alcool pot să fie treptat vizibile, cum ar fi manifestarea unei iritabilități sporite atunci când nu este posibil să consume sau apariția unor comportamente compulsive legate de procurarea băuturilor.

Se poate ajunge la dependența tipică de la cea înalt funcțională?

Dependența de alcool înalt funcțională poate evolua, în timp, spre o formă mai severă de dependență. Deși la început consecințele nu sunt evidente, alcoolul afectează treptat organismul și poate conduce la o scădere a capacității de a menține controlul. În timp, persoana poate începe să prezinte semne mai clare de intoxicație, să întâmpine dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de muncă sau să manifeste simptome de sevraj în absența alcoolului. Astfel, ceea ce părea o problemă gestionabilă devine din ce în ce mai greu de controlat.

Timpul în care se poate ajunge de la dependența înalt funcțională la o formă tipică de dependență variază considerabil de la o persoană la alta. Factori precum cantitatea de alcool consumată, frecvența consumului și predispozițiile genetice influențează evoluția tulburării. La unii, schimbările pot apărea în câțiva ani, în timp ce la alții pot trece decenii întregi până când problemele devin evidente. Totuși, dependența nu stagnează, iar fără intervenție, deteriorarea sănătății și a capacității de a funcționa normal este inevitabilă.

Efectele pe termen lung ale dependenței ascunse

Chiar dacă cei afectați pot părea să funcționeze normal, abuzul de alcool își pune amprenta asupra sănătății fizice și psihice. Consumul excesiv crește riscul de boli hepatice, pancreatită, cancer, hipertensiune arterială și deteriorarea funcțiilor cognitive, potrivit OMS.

„Nu contează cât de mult bei – riscul pentru sănătatea consumatorului începe de la prima picătură a oricărei băuturi alcoolice”, a explicat dr. Carina Ferreira-Borges, șefa interimară a Unității de Management a Bolilor Netransmisibile și consilier regional pentru Alcool și Droguri Ilicite în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa.

În plus, efectele negative nu se limitează doar la sănătatea persoanei: există un pericol sporit de accidente, violență domestică, neglijare familială și alte comportamente periculoase.

În multe cazuri, problemele de sănătate mintală însoțesc dependența de alcool, accentuând depresia, anxietatea și alte tulburări. Aceste afecțiuni pot agrava ciclul consumului de alcool, transformându-se într-un cerc vicios greu de întrerupt fără intervenție profesională.

Tratamentul alcoolismului în România

În multe cazuri, persoanele afectate neagă vehement că ar avea o problemă. Totuși, cei care observă semnele pot avea un rol important în recunoașterea problemei și în intervenția timpurie. Discuțiile trebuie purtate cu grijă, într-o manieră empatică și lipsită de prejudecăți, iar accentul trebuie pus pe impactul pe termen lung al comportamentului.

În România, resursele disponibile pentru tratarea tulburărilor de consum al alcoolului sunt variate, dar nu întotdeauna accesibile sau bine cunoscute. Tratamentul începe, de obicei, cu o evaluare inițială realizată de un medic specialist în sănătate mintală sau adicții, care poate recomanda un plan personalizat. Opțiunile includ terapie comportamentală, consiliere psihologică, tratamente ambulatorii și, în cazuri mai severe, internare în centre specializate de reabilitare.

În orașele mari se găsesc clinici de psihiatrie și centre de consiliere pentru dependențe care oferă suport pentru identificarea și gestionarea tulburărilor. Chiar și în cazul unei persoane cu dependență de alcool înalt funcțional, intervenția timpurie poate preveni evoluția gravă a tulburării și reduce riscurile pentru sănătate.

Grupurile de sprijin reprezintă o resursă importantă în procesul de recuperare. Alcoolicii Anonimi (AA) sunt prezenți în multe orașe din România și oferă un cadru de suport pentru cei care se confruntă cu probleme legate de consumul de alcool. Programul bazat pe 12 pași al AA încurajează împărtășirea experiențelor și susținerea reciprocă. Alături de AA, există și alte organizații, precum Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT), care oferă sprijin prin consiliere telefonică sau online.

În mediul rural din România, accesul la servicii specializate pentru tratarea dependenței de alcool este limitat, ceea ce poate reprezenta o barieră în calea recuperării. Telemedicina și consilierea online pot fi soluții utile pentru cei care nu au posibilitatea de a ajunge la un specialist.

Rolul familiei și al apropiaților în susținerea recuperării

Familiile și prietenii pot juca un rol major în tratarea unei persoane cu dependență de alcool înalt funcțional. Este important ca aceștia să observe semnele care indică o problemă și să abordeze subiectul cu răbdare și empatie. Sprijinul oferit nu trebuie să fie perceput ca o confruntare, ci mai degrabă ca o încercare de a înțelege și de a încuraja.

Programul Al-Anon, destinat membrilor familiei și prietenilor celor afectați de dependență, oferă sprijin emoțional și sfaturi despre cum să facă față situațiilor dificile. În plus, este important ca membrii familiei să înțeleagă că intervenția timpurie și susținerea continuă pot avea un impact semnificativ asupra șanselor de recuperare ale persoanei dragi.

Sursa foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

Colegiul Medicilor are un nou președinte

HotNews.ro

Cătălina Poiană, medic endocrinolog care a condus, până acum, Colegiul Medicilor din București, este noul președinte al Colegiului Medicilor din România. Cătălina Poiană a fost aleasă pentru un mandat de 4 ani, anunță CMR, într-un comunicat. Noua conducere a Colegiului Medicilor a fost validată astăzi.

Cătălina Poiană este medic primar endocrinolog la Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București și fost președinte al Colegiului Medicilor din Capitală. Ea îl înlocuiește la conducerea Colegiului Medicilor din România pe Daniel Coriu, care a condus CMR în ultimii 4 ani.

Din noua structură a Biroului Executiv al Colegiului Medicilor din România mai fac parte:

Conf. univ. dr. Carmen Pantiș, vicepreședinte al Biroului Executiv al CMR, coordonator al Departamentului de Jurisdicție Profesională.

Dr. Mirela-Liliana Oniceanu, vicepreședinte al Biroului Executiv al CMR, coordonator al Departamentului economico-social.

Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședinte al Biroului Executiv al CMR, coordonator al Departamentului Profesional-Științific și Învățământ.

Șef lucr. dr. Gheorghe Gindrovel Dumitra – Secretar general al Biroului Executiv al CMR, coordonator al Departamentelor Avizări și Administrativ și Financiar.

„Avem responsabilitatea de a reprezenta cu onoare colegii medici și de a apăra cu demnitate și fermitate profesia medicală. Ne așteaptă un drum ce nu o să fie ușor, un drum în care trebuie să avem obiective comune, proiecte cuantificabile, prin care să obținem implementarea unor măsuri care să îmbunătățească activitatea medicilor și să dezvolte profesia medicală în România. Trebuie să consolidăm și să dezvoltăm rolul Colegiului în relația cu autoritățile, vocea medicului trebuie să fie consultată și ascultată pe probleme ce țin de profesia medicală. Respectul pentru medici, respectul pentru pacienți trebuie să reprezinte o direcție pe care să o atingem de ambele părți. Medicul trebuie să se bucure de respectul comunității ca urmare a activității pe care o desfășoară. România are nevoie de medici bine pregătiți, de medici performanți si empatici, de medici care să contribuie la un efort comun pentru dezvoltarea sistemului medical românesc”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, noul președinte al Colegiului Medicilor din România, citată într-un comunicat al CMR.

Printre obiectivele din Planul de Management al Cătălinei Poiană se regăsesc:

Modernizarea și digitalizarea Colegiului Medicilor din România

Îmbunătățirea serviciilor oferite membrilor și sprijinirea colegiilor teritoriale, cu respectarea autonomiei fiecărui colegiu

Reprezentarea activă a intereselor medicilor în raport cu autoritățile și instituțiile de sănătate

Îmbunătățirea percepției medicului în societate

Continuarea reformării instituționale a CMR.

​Read More

-Publicitate-

Șeful armatei ucrainene denunță „o dezinformare flagrantă” a lui Putin / Mai mult, generalul Sîrskîi a dezvăluit pierderile rușilor în luptele din Kursk

HotNews.ro

Forțele ucrainene au ucis, rănit sau luat prizonieri de război – în total – 17.819 soldați ruși în regiunea Kursk, începând din primele zile ale incursiunii armate a Kievului, a susținut vineri comandantul suprem al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, potrivit The Kyiv Independent.

Generalul ucrainean a precizat că 6.662 de soldați ruși au fost uciși, 10.446 au fost răniți, în timp ce alți 711 au fost capturați, din 8 august și până în prezent.

Ucraina și-a lansat incursiunea militară transfrontalieră în regiunea rusă de graniță Kursk pe data de 6 august, susținând că forțele sale controlează aproximativ 1.300 de kilometri pătrați (500 de mile pătrate), deși recent se confruntă cu o presiune tot mai mare pe măsură ce Rusia aduce întăriri în provincie.

Oleksandr Sîrskîi a respins afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin, făcute în timpul summitului BRICS de la Kazan din 24 octombrie, potrivit cărora aproximativ 2.000 de soldați ucraineni au fost încercuiți și izolați în regiunea Kursk.

„Aceasta este o dezinformare flagrantă, care nu reflectă situația reală”, a afirmat șeful armatei ucrainene.

„Trupele ucrainene continuă operațiunile active în direcția Kursk, distrugând potențialul de luptă al inamicului pentru a treia lună la rând”, a mai susținut generalul.

The Kyiv Independent notează nu a putut verifica afirmațiile comandantului ucrainean.

Aceste informații vin la câteva zile după ce primii soldați nord-coreeni ar fi fost desfășurați alături de forțele ruse pe linia frontului din regiunea Kursk. Coreea de Nord a trimis aproape 12.000 de soldați în Rusia, inclusiv 500 de ofițeri și trei generali, potrivit serviciului ucrainean de informații militare (HUR).

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Rusia intenționează să desfășoare trupele nord-coreene pe câmpul de luptă în curând, conform datelor furnizate de serviciile de informații ucrainene.

„Potrivit rapoartelor serviciilor de informații, pe 27-28 octombrie, primii militari nord-coreeni vor fi folosiți de Rusia în zonele de luptă”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj pe Telegram, după ce a primit rapoarte de la comandantul armatei.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că este treaba Rusiei dacă decide sau nu să folosească trupele nord-coreene și a spus că, dacă Ucraina dorește să adere la NATO, atunci Moscova poate face ceea ce dorește pentru a-și asigura propria securitate.

Statele Unite au declarat miercuri că au văzut dovezi că Coreea de Nord a trimis 3.000 de soldați în Rusia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina, o mișcare pe care Occidentul o consideră o escaladare semnificativă a războiului din Ucraina.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

​Read More

-Publicitate-

INFOGRAFIC Top: Cele mai tranzacționate 10 valute în raport cu dolarul american. Cum să începi să joci cu valute

HotNews.ro

În fiecare zi, miliarde de dolari sunt tranzacționați pe piața globală de schimb valutar Forex (FX). Dolarul american (USD) este implicat în 88% din toate tranzacțiile și reprezintă 58% din rezervele valutare globale, relevă datele analizate de Profit.ro.

Dar care sunt valutele cel mai frecvent asociate cu dolarul în aceste tranzacții?

Citiți integral pe Profit.ro.

​Read More

-Publicitate-

7 din 10 elevi spun că au fost agresați la școală. „Obținerea de bani sau obiecte de valoare de către agresor”, cel mai invocat motiv

#image_title

HotNews.ro

71% dintre elevi spun că au fost agresați în timp ce se aflau la școală sau în apropierea acesteia. Datele studiului „Siguranța în școală” arată că 94% dintre agresori au fost la rândul lor, cândva, victime.

Studiul a fost realizat de Ministerul Educației și Poliția Română, prin Direcția Siguranța Școlară. La întrebări au răspuns 10.776 de elevi din clasele V-XII, 6.657 de profesori și 12.209 de părinți, din 537 de școli, online, în perioada februarie-martie 2024. 

„Datele de cercetare evidențiază că 71% dintre elevi au fost agresați la școală sau în proximitatea acesteia, în anul precedent celui în care s-a realizat cercetarea”, conform concluziilor. 

Despre concluziile studiului a scris inițial Edupedu.ro. 

Motivele pentru care sunt elevii agresați în școlile din România

Elevii care spun că au fost victimele agresiunii afirmă că printre principalele motive s-au numărat: 

obținerea de bani sau obiecte de valoare de către agresor (39%);

„cheful de scandal” al agresorilor (35%);

lipsa unui motiv real (31%).

„Incidența unor agresiuni comise pentru obținerea unor obiecte de valoare a fost mai mare în rândul elevilor de gimnaziu, mai expuși comportamentelor agresive ale celorlalți prin prisma vârstei și a lipsei de experiență în gestionarea interacțiunilor cu ceilalți sau în utilizarea unor strategii de protecție față de comportamente inadecvate”, notează autorii studiului. 

Sursa: studiu „Siguranța în școală”

Agresorii au fost cândva la rândul lor victime 

Studiu arată și că 94% dintre agresori au fost, la rândul lor, victimele ale violenței din școli. 

„Acest aspect întărește constatarea cadrelor didactice referitoare la probabilitatea suprapunerii de roluri în rândul unora dintre elevi, care sunt, succesiv, victime și agresori”, se arată în studiu. 

37% dintre elevii agresori spun că au recurs la gesturi de violență din cauza a ceea ce li s-a spus sau a unui schimb de replici aprins cu victima: „Datele arată că fetele sunt mai des implicate decât băieții în acte de violență determinate de un schimb de replici în contradictoriu/o comunicare inadecvată”.

Agresorii spun că au recurs la gesturi de violență din următoarele motive:

dorința de creștere a prestigiului în rândul colegilor/al grupului de prieteni; 13% dintre agresori au recurs la faptele inadecvate pentru a apăra sau impresiona o fată/un băiat, 10% pentru a-și demonstra forța, iar 5% pentru a-și susține grupul de prieteni; pentru această categorie de cauze ale violenței școlare nu există diferențe în funcție de mediu de rezidență, nivel de educație, sex sau vârstă; 

obținerea de bani sau obiecte de valoare, menționată de către 13% dintre respondenți; fetele au apelat mai des decât băieții la astfel de comportamente; 

reacția de răspuns la provocarea victimei, răzbunarea pentru conflicte anterioare, menționate cu ponderi reduse;

15% dintre elevi spun că „profesorii nu fac nimic” în legătură cu cazurile de violență

Personalul din școli are obligația, conform legii Educației, să intervină în cazurile de violență școlară. Cu toate acestea, în anumite cazuri elevii spun că acest lucru nu se întâmplă. 

„15% dintre elevi au declarat că profesorii „nu fac nimic”/nu intervin în situațiile de violență între elevi. Deși procentul nu este foarte ridicat, atrage atenția asupra faptului că există situații în care profesorii nu au o atitudine proactivă, nu sunt suficient de atenți în identificarea faptelor de violență între elevi și nu aplică demersuri ameliorative”, conform autorilor studiului.

Cum se implică profesorii atunci când află de cazuri de violență în școală. Sursa: studiu „Siguranța în școală”

Aproape jumătate dintre profesori consideră că scăderea notei la purtare reprezintă o măsură necesar a fi aplicată în situațiile de violență a elevilor. Pentru mai mult de o treime dintre profesori, monitorizarea comportamentelor elevilor prin instrumente adecvate constituie un demers eficient pentru prevenirea situațiilor de violență și/sau rezolvarea unor astfel de context.

Cum cred profesorii că ar trebui să se intervină în cazurile de violență între elevi. Sursa: studiu „Siguranța în școală”

Cei mai mulți dintre elevii care și-au agresat un coleg, spun că au primit observație individuală și au fost trimiși la ședințe de consiliere.

„Astfel de măsuri sunt declarate în ponderi mai mari de către elevii din mediul urban, comparativ cu cei din rural. De asemenea, apelarea la ședințe de consiliere este mai frecvent menționată în învățământul liceal, comparativ cu învățământul gimnazial sau cu învățământul profesional. Cel mai probabil, aceste diferențe sunt determinate de prezența consilierilor școlari cu prioritate în școlile urbane, respectiv în licee”, conform studiului. 

Totodată, 45% dintre elevii care au declarat că au fost victime ale actelor de violență au beneficiat de ședințe de consiliere școlară, în contextul în care un consilier școlar din România are în grijă, în medie, 800 de elevi. 

Cum au fost sancționați elevii care și-au agresat colegii. Sursa: studiu „Siguranța în școală”

Foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

Via Transilvanica, recomandată de National Geographic ca destinaţie de neratat în 2025

foto: Facebook/Via Transilvanica

Traseul de drumeţie Via Transilvanica este menţionat, alături de Braşov, în top 25 cele mai bune locuri de vizitat din întreaga lume în anul 2025, recomandate de National Geographic, au anunţat cei de la Asociaţia Tăşuleasa Social.

 

Via Transilvanica, recomandată de National Geographic

 

„De curând, publicaţia National Geographic a realizat un clasament cu 25 de destinaţii din lume de neratat în anul 2025. Printre locaţii extraordinare din Guatemala, Mexic sau Thailanda, se află şi un oraş de la noi din ţară! Din România, Braşov se află pe listă şi împarte locul cu Via Transilvanica drept destinaţii care sunt musai de vizitat în anul care vine. Ne bucurăm enorm că tot mai multe publicaţii de profil recomandă traseul nostru la nivel internaţional, iar asta se vede deja pe traseu, pentru că avem tot mai mulţi drumeţi din afară care vin să ne cunoască ţara”, este mesajul postat pe pagina de Facebook Via Transilvanica.

https://www.facebook.com/ViaTransilvanica/posts/pfbid02BZgQPat1D9RsuND1Gkw3oDDifdURyBnicNKeyxK6HeXqz7zw3qJGrZfBXBfaefGNl

National Geographic recomandă Braşovul ca destinaţie turistică în anul 2025 şi menţionează că regiunea poate fi explorată de-a lungul Via Transilvanica, traseu de drumeţie finalizat în anul 2022, care pleacă de la Putna şi traversează zece judeţe, până la intrarea Dunării în ţară, scrie Hope.ro.

În text se vorbeşte despre două dintre secţiunile Via Transilvanica: Terra Saxonum, care include Sighişoara, şi Terra Dacica.

Via Transilvanica – „Drumul care uneşte” – este un proiect iniţiat în anul 2018 de către Asociaţia Tăşuleasa Social din judeţul Bistriţa-Năsăud şi reprezintă un traseu turistic de lungă distanţă, de 1.400 kilometri, ce traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin.

-Publicitate-