Acasă Blog Pagina 568

Filmările cu abuzarea Giselei Pelicot au fost prezentate public, în instanță. O cerere făcută de avocații victimei

HotNews.ro

Videoclipurile și imaginile cu abuzul sexual la care a fost supusă Gisele Pelicot timp de mai bine de zece ani au fost prezentate în sala de judecată, la cererea avocaților supraviețuitoarei, relatează AFP, citată de News.ro.

Pe 20 septembrie, după difuzarea primelor videoclipuri şi fotografii, judecătorul a decis să excludă presa şi publicul de la proiecţiile ulterioare, pe motiv că acestea sunt „indecente şi şocante”. Avocaţii lui Gisèle Pelicot au contestat această măsură, iar vineri dimineaţă au primit sprijinul procurorului general. 

Acest lucru nu a schimbat însă poziţia inculpaţilor, care au susţinut că au crezut că participă la un „joc de roluri” al cuplului din Franța. 

După o dezbatere de două ore, tribunalul din Vaucluse a decis să difuzeze imaginile în timpul procesului, devenit emblematic pentru lupta cu violența împotriva femeilor. Au fost prezentate nouă videoclipuri și câteva fotografii. Toate îi prezentau pe cei şapte inculpaţi, din cei 51 judecaţi, ale căror dosare au fost examinate în această săptămână.

Soțul victimei a filmat abuzurile

Difuzarea imaginilor a fost posibilă, pentru că soțul lui Gisele, Dominique Pelicot, a filmat abuzurile sexuale la care femeia era supusă fiind inconștientă. 

Avocații lui Gisele Pelicot au vrut ca imaginile să fie difuzate, pentru a pune inculpații față în față cu acțiunile lor. Cei mai mulţi dintre ei au susţinut că au crezut că iau parte la un joc de cuplu sau că nu şi-au dat seama că Gisèle Pelicot era inconştientă.

Timp de aproape o oră şi jumătate, aceste imagini au fost difuzate pe ecranele unei săli de judecată, dar și într-o sală alăturată, unde se aflau alți 60 de oameni, inclsuiv jurnaliști.

Dominique Pelicot privea în altă parte

În timpul difuzării imaginilor, Gisele s-a concentrat pe telefonul ei mobil, în timp ce fostul său soț își acoperea ochii cu mâinile sau privea în altă parte. 

Ceilalţi inculpaţi au adoptat atitudini diferite: unii au privit fără să clipească cum o abuzau pe Gisèle Pelicot, în timp ce alţii au preferat să privească în jos. 

Jean T., în vârstă de 52 de ani, a declarat că nu-şi aminteşte nimic din seara respectivă, deși imaginile au arătat cum a violat-o pe Gisele Pelicot. Redouane E. a insistat că a fost „terorizat” de Dominique Pelicot, să aibă un act sexual cu femeia.

„Este prea târziu”

„Pentru Gisèle Pelicot, este prea târziu, răul a fost făcut. Cele 200 de violuri pe care le-a suferit din partea a zeci de bărbaţi care au venit să o violeze în dormitorul ei în timp ce era inconştientă, brutalitatea procedurilor din această sală de judecată – ea va trebui să trăiască cu asta pentru tot restul vieţii sale”, a susţinut unul dintre avocații lui Gisele.

Celălalt avocat, Antoine Camus, a explicat că imaginile arată că „în realitate, a fost vorba de ura faţă de femei”: „Niciunul dintre ei nu a denunţat faptele, fiecare a contribuit în felul său la această banalizare a violului, această banalizare a răului”.

Francezul de 71 de ani, Dominique Pelicot, acuzat că și-a drogat soția și a invitat zeci de bărbați să o violeze, și-a recunoscut faptele în fața instanței. 

„Recunosc toate acuzațiile. Sunt un violator, la fel ca toți ceilalți din această sală”, a declarat Pelicot pe 17 septembrie.

Gisele Pelicot a renunțat la dreptul la anonimat, insistând ca procesul pentru viol să rămână public, astfel încât „acest lucru să nu se mai întâmple niciodată”, scrie Le Figaro. Pentru mulți, femeia a devenit un simbol al luptei împotriva violenței sexuale în Franța. 

​Read More

-Publicitate-

Un bărbat a rămas fără permis după ce a fost prins conducând cu 213 km/h pe DN1

HotNews.ro

Un bărbat din Timișoara a fost prins, vineri, de poliție, conducând cu viteza de 213 kilometri pe oră, pe drumul național DN1, în apropierea localității Cristian, județul Sibiu.

Bărbatul, care conducea cu mai mult decât dublul vitezei maxime legale, a rămas fără permis de conducere pentru 120 de zile și a primit o amendă de aproape 2.500 de lei pentru viteză și pentru lipsa actelor, conform unui mesaj transmis pe pagina de Facebook de Poliția Sibiu.

„Aparatul radar l-a fotografiat pe şofer pe un sector de drum cu limita maximă de viteză de 100 km/h (pe DN1 km 323+250m, în afara localităţii Cristian, pe sensul de mers Sibiu-Sebeş). Sancţiunea: 2475 lei (viteza si lipsa documente) şi suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 120 zile, din momentul depistării în trafic”, a scris IPJ Sibiu.

Potrivit sursei citate, joi, un alt bărbat de 28 de ani a fost surprins de radar conducând cu 193 km/h. „Premiul – 1.485 de lei amendă și 120 de zile de suspendare”.

„Ideea este, dragi șoferi, că viteza se premiază! Dar, mai important decât premiul este viața dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic”, a adăugat Poliția.

​Read More

-Publicitate-

Joe Biden, îngrijorat că votul la alegerile din SUA nu va pașnic: „Sunt îngrijorat de ceea ce vor face”

HotNews.ro

Cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale americane, Joe Biden şi-a exprimat vineri îngrijorarea cu privire la riscul ca votul să nu fie „paşnic”, din cauza comportamentului candidatului republican Donald Trump, notează AFP, citată de Agerpres.

„Lucrurile pe care le-a spus Trump şi cele pe care le-a spus ultima dată când nu i-a plăcut rezultatul alegerilor au fost foarte periculoase”, a avertizat preşedintele american.

„Aşa că sunt îngrijorat de ceea ce vor face”, în timpul votului, a afirmat el în cursul unui schimb de păreri neaşteptat cu jurnaliştii, în sala de presă a Casei Albe.

Alegerile din 5 noiembrie, la care se înfruntă vicepreşedinta democrată Kamala Harris şi fostul lider republican Donald Trump, se anunţă a fi pe cât de indecise, pe atât de tensionate.

Pe măsură ce scrutinul se apropie, exemplificările unei societăţi americane încordate sunt omniprezente. Centrele electorale din comitatele cele mai contestate, ţinta unor puternice tensiuni în urmă cu patru ani, s-au transformat în fortăreţe, protejate de garduri din fier forjat şi detectoare de metale.

Certificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale la Capitoliu, scenă pe 6 ianuarie 2021 a unui atac al trumpiştilor dezlănţuiţi, va fi de această dată supravegheată de cel mai înalt nivel de securitate posibil pentru un eveniment oficial.

Teama este că, încă o dată, votul va fi atât de strâns, încât va dura nu ore, ci zile pentru a declara un câştigător.

Donald Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în 2020, a pus deja primele pietre ale unei noi contestaţii, acuzând democraţii, miting după miting, că „trişează ca naiba”.

Candidatul republican a pus pe seama „retoricii” adversarilor săi şi a doua tentativă de asasinat a cărei victimă a fost, în timp ce democraţii, dimpotrivă, îl acuză că este instigatorul unei atmosfere politice uneori irespirabile.

​Read More

-Publicitate-

„Urâm România!” Sportivă din Ungaria, jigniri xenofobe la adresa arbitrului român. Ce sancțiune a primit

HotNews.ro

Gabriella Kota (26 de ani), jucătoare maghiară de teqball, i-a adus jigniri unui arbitru român după ce a primit cartonaș roșu.

Jucătoarea a postat și un mesaj pe rețelele de socializare cu textul „Urâm România”, postare pe care a șters-o ulterior.

Toate detaliile pe GOLAZO.ro.

Foto: Federația Maghiară

​Read More

-Publicitate-

Femeile afgane vor putea cere azil în UE doar în baza cetățeniei și sexului lor. Motivația deciziei CJUE

HotNews.ro

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis vineri că toate femeile afgane pot cere statutul de refugiate, din cauza măsurilor discriminatorii împotriva lor impuse de regimul talibanilor; ele pot obţine azil în statele membre ale UE pur şi simplu pe baza cetăţeniei şi a sexului lor, informează AFP, Reuters şi DPA, preluate de Agerpres.

„Autorităţile competente din statele membre pot considera că nu este necesar să stabilească dacă solicitanta este efectiv şi specific în pericol de a face obiectul unor acte de persecuţie în caz de revenire în ţara ei de origine. Simpla luare în considerare a cetăţeniei şi a sexului ei este suficientă”, arată o decizie a instanţei din Luxemburg pronunţată într-un dosar legat de Austria.

Instanţa fusese sesizată de Curtea Administrativă austriacă, după ce autorităţile de la Viena nu au recunoscut statutul de refugiate pentru două femei din Afganistan, care au cerut azil în 2015, respectiv în 2020. Ele au contestat refuzurile la Curtea Administrativă, care la rândul său a solicitat o decizie a CJUE, cea mai înaltă instanţă a Uniunii Europene.

Una din femei, născută în 2007, nu a locuit niciodată în Afganistan, ci a trăit alături de familie în Iran, fără permis de şedere, adică fără dreptul de a munci şi de a studia. Ea a fugit din Iran înainte de a cere azil în Austria. CJUE a reţinut un document în care petenta arăta că dacă ar merge în Afganistan ar fi în pericol de a fi răpită, nu ar putea merge la şcoală şi nu ar fi în stare să se întreţină fără familie.

Cealaltă a fugit mai întâi din Afganistan în Iran, împreună cu mama şi surorile ei, la vârsta de 13-14 ani, când tatăl ei – dependent de droguri – a încercat să o vândă pentru a face rost de bani, arată un document depus în instanţă.

CJUE consideră că sunt acte de persecuţie atât căsătoria forţată, care este asimilabilă cu o formă de sclavie, cât şi „lipsa protecţiei împotriva violenţelor pe bază de sex şi a violenţelor domestice”. În sens mai larg, „efectul cumulat şi aplicarea intenţionată şi sistematică a măsurilor discriminatorii ajung să nu recunoască în mod flagrant drepturile fundamentale legate de demnitatea umană”.

Statele membre ale UE îşi menţin suveranitatea privind acordarea sau nu a azilului, însă deciziile Curţii creează jurisprudenţă şi trebuie luate în considerare de instanţele naţionale. În cadrul Uniunii, statutul de refugiate al afganelor este deja acordat în Suedia, Finlanda şi Danemarca. În Franţa, Curtea Naţională pentru Dreptul la Azil (CNDA) a apreciat în iulie că „toate femeile afgane”, ca „grup social”, pot obţine azil.

Talibanii, reveniţi la putere în Afganistan în august 2021, aplică extrem de riguros legea islamică şi – conform aprecierilor ONU – impun „un apartheid de gen”. În prezent, afganele nu mai au dreptul la învăţământ după şcoala primară, nu pot merge în parcuri, săli de sport sau saloane cosmetice şi practic nu pot ieşi din casă fără însoţitor. O lege recentă le interzice şi să vorbească în public.

În august, regimul de la Kabul a formulat un set cuprinzător de reguli privind moralitatea conform legii islamice (sharia), care sunt impuse de Ministerul Moralităţii; instituţia respectivă afirmă că a arestat mii de oameni pentru nerespectarea normelor.

​Read More

-Publicitate-

TAS i-a redus suspendarea fotbalistul Paul Pogba. Când se poate întoarce pe teren

HotNews.ro

Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a decis, vineri, ca suspendarea fotbalistului Paul Pogba, de la Juventus Torino, să fie redusă, de la patru ani cât a fost inițial, la 18 luni, scrie News.ro.

În urma deciziei de la TAS, mijlocașul Pogba va putea reveni pe teren din luna martie 2025.

El a fost suspendat inițial pentru patru ani, după ce a picat un test antidoping efectuat în august 2023, la finalul unui meci dintre Juventus și Udinese. Jucătorul lui Juventus a fost acuzat că a consumat DHEA, o substanță interzisă care stimulează testosteronul endogen.

Francezul va putea începe antrenamentele cu Juventus, cu care rămâne sub contract până în iunie 2026, din ianuarie anul viitor. 

„Ultima dată când am verificat, eram încă jucător la Juve, aveam un contract, dar nu am avut ocazia să vorbesc cu preşedintele sau cu antrenorul. A fost tăcere. Cred că aşteaptă rezultatul apelului, dar va trebui să îi întrebaţi”, a declarat el în iulie pentru Sky Sports, citat de News.ro.

El a declarat că nu este „mai slab”, chiar dacă nu a mai jucat de 14 luni. „Mă simt ca un copil care vrea să devină profesionist. Mă antrenez şi fac tot ce pot pentru a reveni pe teren. Vreau să lupt împotriva acestei nedreptăţi”.

​Read More

-Publicitate-

ONG: Numărul 119, „Telefonul copilului”, folosit pentru răfuieli între vecini. „Pun în alertă serviciile de urgență pentru a-și teroriza vecinii”

HotNews.ro

Sesizările false la 112 sau 119 pentru presupuse infracţiuni de „rele tratamente aplicate minorului” au devenit o nouă modă între vecinii scandalagii sau între care există diferite stări conflictuale, mai ales în Bucureşti sau în marile oraşe, au transmis, vineri seară, reprezentanţii organizaţiei ”Copiii statului eşuat”, informează News.ro.

„Sesizările false la 112 sau 119 pentru presupuse infracţiuni de «rele tratamente aplicate minorului» au devenit o nouă modă între vecinii scandalagii sau care au ceva de împărţit. Mai mulţi cititori ai paginii Copiii Statului Eşuat ne-au semnalat că astfel de cazuri au devenit tot mai dese mai ales în blocurile din marile oraşe sau din municipiul Bucureşti. Surse din sistemul de protecţie al copilului (DGASPC), din Poliţie, SMURD şi Ambulanţă, ne-au confirmat faptul că cea mai mare parte a sesizărilor primite nu se confirmă, fiind doar consecinţele unor simple răfuieli sau reglări de conturi dintre vecini”, au transmis, vineri seară, reprezentanţii organizaţiei.

Aceştia avertizează că, „ascunse în spate unui fals spirit civic şi a unui fals interes faţă de binele copiilor, astfel de persoane pun în alertă degeaba serviciile de urgenţă ale statului doar pentru a-şi teroriza vecinii şi copiii lor nevinovaţi”.

„Simplele ţipete ale unor copii care se joacă în casă îi determină pe unii locatari să sesizeze autorităţile şi să acuze infracţiuni de rele tratamente aplicate minorilor. Ajunşi la faţa locului, lucrătorii Poliţiei sau ai DGASPC constată de cele mai multe ori faptul că aspectele semnalate nu se confirmă”, transmite organizația.

ONG-ul cere pedepsirea mai drastică a celor care fac apeluri nejustificate la 112 sau 119, acesta din urmă cunoscut și ca „Telefonul copilului”, unde pot fi sesizate cazurile de abuz împotriva copiilor.

„Tocmai această atitudine permisivă a autorităţilor statului a făcut ca persoanele care fac reclamaţii false să nu se teamă de consecinţele legale şi să persiste în astfel de fapte reprobabile, fără să ţină cont că mobilizarea autorităţilor pentru reclamaţii nereale poate împiedica accesul unor victime reale la serviciile de urgenţă”, se spune în comunicat.

Legislaţia din România prevede că alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie se pedepseşte cu amendă.

​Read More

-Publicitate-

Victorie la CJUE pentru transportatorii români care nu vor mai fi obligați să se întoarcă la bază după 8 săptămâni. Reacția fostului comisar Adina Vălean

HotNews.ro

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, vineri, decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a dat câştig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operaţional din statul membru de stabilire, informează News.ro.

„Prin respectiva hotărâre, instanţa UE a dat câştig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operaţional din statul membru de stabilire. Reprezentarea juridică a statului român în acest dosar a fost asigurată de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, sprijinit de jurişti ai Serviciului Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe”, arată MAE în comunicatul de presă.

O acțiune inițiată în 2020

MAE precizează că această hotărâre este definitivă.

Iniţierea cauzei la CJUE face parte din demersurile realizate de România în vederea anulării unor prevederi din Pachetul Mobilitate I considerate ca având implicaţii negative asupra pieţei interne şi a competitivităţii transportului de mărfuri în UE.

Dincolo de iniţierea de acţiuni în anularea parţială a Pachetului Mobilitate I România a intervenit în susţinerea acţiunilor în anulare declanşate de alte 6 state membre – Lituania, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Malta şi Polonia.

Vălean: „Fără constrângeri inutile impuse de reglementări discriminatorii”

Fostul comisar european pentru Transporturi Adina Vălean, în prezent europarlamentar, afirmă că decizia prin care CJUE a anulat prevederea din Pachetul Mobilitate care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operaţional confirmă ceea ce a susţinut încă de la începutul mandatului său, respectiv că această prevedere este ilegală.

“Curtea a confirmat ceea ce am susţinut încă de la începutul mandatului meu: obligaţia de întoarcere a vehiculelor la fiecare opt săptămâni este ilegală. Pachetul Mobilitate a fost primul dosar din mandatul meu de comisar şi de la bun început m-am opus ferm acestei prevederi”, declară fostul comisar european.

Ea aminteşte că pentru a argumenta impactul negativ şi pentru a contracara poziţia unora din statele vestice, a comandat un studiu, publicat la începutul anului 2021, care a arătat că această măsură ar creşte emisiile de CO₂ ale transportului rutier cu 4,6% şi ar duce la întârzieri mai mari la graniţele non-Schengen.

Adina Vălean explică faptul că industria transportului rutier din Estul Europei este extrem de competitivă şi crucială pentru dezvoltarea regiunii, iar pentru România, sectorul transporturilor rutiere de marfă a avut în 2023 o valoare estimată de 17 miliarde de euro şi este vital ca acesta să rămână competitiv şi să beneficieze de legi echitabile.

”Această decizie este o victorie importantă pentru transportatorii din România şi din Estul Europei, permiţându-le să îşi dezvolte afacerile fără constrângeri inutile impuse de reglementări discriminatorii”, precizează fosut comisar european pentru Transporturi.

​Read More

-Publicitate-

Reacția NATO în cazul lui Mircea Geoană: „Toți angajații trebuie să obțină autorizație de securitate de la autoritățile lor naționale. Domnul Geoană a făcut acest lucru”

HotNews.ro

Mircea Geoană a activat în cadrul NATO ca secretar general adjunct după ce a obţinut în prealabil, potrivit regulamentelor, o autorizaţie de securitate de la autorităţile naţionale, a precizat vineri, la solicitarea News.ro, un oficial al NATO, în condiţiile în care actualul candidat la preşedinţia României este vizat de un scandal, generat de o investigaţie a unei organizaţii media internaţionale, care arată că un apropiat al său a avut legături de afaceri cu un oligarh rus controversat.

„Domnul Geoană a îndeplinit funcţia de secretar general adjunct al NATO în perioada octombrie 2019 – septembrie 2024. Toţi angajaţii NATO trebuie să obţină o autorizaţie de securitate de la autorităţile lor naţionale pentru a-şi putea prelua atribuţiile în cadrul organizaţiei, iar dl. Geoană a făcut acest lucru”, a precizat NATO pentru News.ro.

„A lucrat în mod consecvent în sprijinul Alianței”

News.ro a întrebat, joi, biroul de presă al Alianţei dacă atunci când Mircea Geoană a fost numit în funcţia de conducere de la NATO, în 2019, au fost efectuate verificări cu privire la posibile legături cu Moscova, mai ales că a fost responsabil de relaţiile cu Rusia în cadrul NATO.

„În perioada în care a fost secretar general adjunct al NATO, domnul Geoană a lucrat în mod consecvent în sprijinul Alianţei transatlantice şi în apărarea valorilor democratice ale NATO”, a mai transmis oficialul NATO.

Candidatul independent la președinție Mircea Geoană a susținut joi seară referitor la investigația jurnaliștilor de la Context.ro, care a dezvăluit legătura lui Rareș Mănescu, un fost coordonator al campaniei sale electorale, cu un propagandist rus, că este „clar” vorba despre „o operațiune FSB”, de „compromitere deliberată” a sa.

De ce a ținut secretă Mircea Geoană vizita la Moscova din 2009? Explicația fostului nr. 2 din NATO

Linia de atac a lui Mircea Geoană: Mihail Hodorkovski are la rândul său legături cu un rus care se află în spatele unor presupuse infracțiuni

Ce spune Mircea Geoană despre donația făcută de familia Mănescu pentru fundația condusă de soția Mihaela

Amintim că jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project, din care face parte și Context.ro, au dezvăluit că Rareș Mănescu, fostul primar al Sectorului 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania lui Geoană pe când acesta era încă adjunct la NATO.

Puteți citi toată investigația aici, pe Context.ro

Joi seară, invitat la Digi24, Mircea Geoană a continuat să susțină că este o operațiune de kompromat împotriva sa.

„Am văzut la NATO acest tip de operațiuni de zeci și sute de ori”

„Am văzut la NATO acest tip de operațiuni de zeci și sute de ori. Există o formă pe care o poți vedea pentru că se repetă în diferite țări. O așa-zisă rețea externă și așa-ziși investigatori jurnalistici decoperă nu știu ce… Și acea rețea finanțată de domnul Hodorkovski a avut de-a face cu această așa-zisă investigație”, a susținut Mircea Geoană la Digi24.

„Este o campanie de compromitere care seamănă foarte mult cu o operațiune a Rusiei. Că este făcută direct de FSB sau prin interpuși – asta nu știu și aștept de la instituțiile statului român și de la fosta mea organizație răspunsuri clare cu privire la acest lucru. Fundația Navalnîi îl acuză astăzi pe Hodorkovski că este în spatele unui efort de eliminare a unor alți opozanți ruși”, a mai susținut fostul secretar general adjunct al NATO.

„Acest tip de dublă măsură cu care sunt judecate lucrurile pe mine mă deranjează și mă face să fiu atât de clar referitor la acest lucru”, a precizat Geoană.

Întrebat „Care sunt minciunile?”, candidatul la președinție a răspuns: „În primul rând, așa-zisa asociere a lui Rareș Mănescu cu așa-zisa mea campanie. Eu nu am avut campanie până când nu am început-o oficial, când am plecat de la NATO. Cineva a spus că el a condus campania lui Geoană când Geoană nu avea o campanie”.

El a continuat: „Dacă vă uitați puțin la această fabricațiune: se spune, n-avem nicio dovadă, că Rareș Mănescu a făcut nu știu ce business cu un rus, în luna iulie, mult după ce a plecat din acea episodică prezență în Mișcarea România Renaște”.

„Eu sunt convins că este o operațiune FSB, clar”

Fostul secretar general adjunct al NATO a susținut că este vorba despre o operațiune de „manual FSB”.

„Tot ce văd seamănă extrem de mult, aproape la indigo, cu alte operațiuni similare în alte zone. Este o operațiune dirijată de afară și folosită prin «proxies» (interpuși, n.r.), inclusiv așa-ziși jurnaliști de investigații, plătiți de așa-zisul opozant Hodorkovski. Este o operațiune de compromitere deliberată, cu K, în jargonul nostru. Am văzut sute de astfel de situații la NATO și nu mă înșel atunci când spun că e manual FSB de operare”, a mai declarat Mircea Geoană.

În cursul zilei de joi, Mircea Geoană a susținut despre jurnalistul Attila Biro – care semnează investigația în Context.ro – că „este acuzat în presa din Bulgaria și din alte țări europene că ar face parte din operațiunea de încercare de asasinare a procurorului general al Bulgariei”. Aceste acuzații la adresa jurnalistului român au provocat în 2023 reacția unor asociații internaționale ale jurnaliștilor, care au acuzat că se încearcă discreditarea unor jurnaliști, se încalcă protejarea surselor și sunt atacate două publicații care au făcut dezvăluiri despre corupție și mafie.

Attila Biro a calificat drept fake news acuzaţia care îl vizează.

„Platforma Context.ro nu este finanţată şi nu a fost finanţată de dl. Hodorkovski. Sursele noastre de finanţare sunt publice şi la vedere. Avem ca principal finanţator Comisia Europeană prin granturi în acest moment. Dl. Geoană a reluat o teorie a conspiraţiei şi un fake news grosolan care a fost condamnat de reţeaua The Organized Crime and Reporting Project. Realitatea este că jurnaliştii de la Context.ro au investigat una dintre cele mai mari operaţiuni de fraudă financiară de câteva sute de milioane de euro. În timp ce am investigat această operaţiune, o serie de publicaţii care ventilează fake news-uri în Bulgaria au inventat această teorie legată de fostul procuror general al Bulgariei. Faptele sunt că noi am investigat de ani de zile crima organizată care acţionează transfrontalier între România şi Bulgaria”, a fost reacţia lui Attila Biro, pentru Digi24.ro.

​Read More

-Publicitate-

Răzvan Exarhu, reacție nervoasă după ce a fost surprins că a parcat neregulamentar. „Puteți să vă băgați telefonul ăla în…”

HotNews.ro

Răzvan Exarhu, realizatorul showului de radio „Morning Glory” de pe Rock FM, a fost surprins, vineri, parcând neregulamentar, lângă o trecere de pietoni. El a arătat un semn obscen cu mâna bărbatului care îl filma și care a urcat, ulterior, imaginile pe internet. 

În timp ce arunca o cutie de carton la gunoi, un cetățean i-a atras atenția lui Exarhu că a parcat necorespunzător, fiind chiar în apropierea unei parcări. „Puteți să vă băgați telefonul ăla în…?! Cu ce drept mă filmați?”, a reacționat omul de radio.

Ulterior, s-a urcat în mașină, însă a revenit, supărat că i-a fost filmat numărul de la mașină. „Prietene, dacă îmi filmezi numărul, ce se întâmplă?! Hai să ștergem acea frumoasă înregistrare”, a spus el.

Când cetățeanul a refuzat, Exarhu a plecat, coborând geamul din dreapta și a făcut un gest obscen cu mâna.

Realizatorul radio și-a cerut scuze pe pagina sa de Facebook pentru eveniment. El a explicat că a fost enervat de faptul că a fost filmat și că persoana respectivă i-a surprins numărul de la mașină. Realiaztorul de radio a spus că era grăbit, motiv pentru care a oprit rapid să arunce niște cutii pe care le avea în mașină.

„Îmi pare rău că mi-am pierdut cumpătul, am înțeles lecția și vă asigur că nu parchez pe trotuare, că nu e genul meu. Mai îngrijorător mi se pare că judecata trece înaintea faptelor, așa că pot doar să fiu și mai atent de acum înainte. Dar cred că ne putem aborda și fără agresivitate. Posibil să avem reacții mai bune cu toții. Îmi cer scuze public pentru că am reacționat nervos verbal și promit că voi parca și de acum înainte regulamentar. Ca de obicei”, a scris Exarhu pe Facebook. 

​Read More

-Publicitate-