Acasă Blog Pagina 573

Parlamentare 2024/ Bihor: Ilie Bolojan deschide lista PNL la Senat

Vin alegerile parlamentare 2024, iar preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, a anunţat vineri lista completă a candidaţilor, acesta fiind primul pe listă la Senat, iar la Camera Deputaţilor pe prima poziţie fiind senatoarea Arina Moş.

 

Ilie Bolojan deschide lista PNL la Senat

Potrivit lui Bolojan, Biroul politic judeţean al PNL Bihor a votat joi seară, cu 24 voturi pentru, un vot împotrivă şi un vot nul, lista candidaţilor la alegerile parlamentare.

La Senat deschide lista Ilie Bolojan, preşedintele PNL Bihor şi al Consiliului Judeţean Bihor, urmat de Gheorghe Bota – primarul comunei Rieni, Ancuţa Şchiop – directorul Bibliotecii Judeţene, Teofil Filimon – viceprimarul municipiului Oradea, Gabriel Popa, primar de Beiuş şi Mircea Mălan, vicepreşedinte CJ Bihor.

La Camera Deputaţilor vor candida: actuala senatoare Arina Moş, fostul prefect Dumitru Ţiplea, vicepreşedintele CJ Bihor Călin Gal, directorul OJFIR Bihor- Cristian Buzlea, deputatul Kiss Janos, decanul facultăţii de Arhitectură – Marcela Prada, secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor Adrian Foghiş, primarul din Ştei – Iulian Balaj, primarul de Cociuba Mare – Mihai Sferle şi primarul din Sântandrei – Ioan Mărcuş. Pe locul 11, lista este încheiată de dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean şi ultimul pe listă este primarul municipiului Oradea, Birta Florin.

Lista votată joi de liberalii bihoreni urmează să fie validată săptămâna viitoare în şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, transmite Agerpres.

 

Care sunt motivele pentru care Bolojan participă la parlamentare

„Obiectivul nostru este să obţinem un scor apropiat celui din 2020 şi să avem un post de senator şi trei locuri de Camera Deputaţilor”, a spus Bolojan.

Decizia lui Ilie Bolojan de a candida pentru Parlamentul României se bazează, a spus el, pe trei motivaţii: faptul că lasă Bihorul pe mâini bune în continuare, ca preşedinte interimar al CJ Bihor fiind numit actualul vicepreşedinte liberal Mirca Mălan, certitudinea că proiectele demarate vor fi continuate prin buna colaborare între Consiliul Judeţean şi Primăria Oradea şi nevoia de a asigura sprijin din Bucureşti pentru judeţ.

„Nu trebuie doar să stai în bancă şi să ridici mâna la un proiect de lege mai bun sau mai prost sau să semnezi iniţiative legislative. Desigur, şi asta trebuie să faci, dar cred că trebuie să te duci la ministere, să baţi la uşi, să duci documente din judeţul Bihor şi dacă un ministru nu înţelege că judeţul Bihor trebuie respectat la fel ca şi celelalte judeţe, înseamnă că trebuie să îţi foloseşti autoritatea şi vocea pentru a-l face să fie conştient de acest lucru”, a spus Ilie Bolojan, alături de vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan şi primarul municipiului Oradea, Florin Birta.

El a menţionat o serie de proiecte importante realizate în colaborarea dintre Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean, cu conduceri liberale, precum şi alte proiecte mari din judeţ care trebuie să fie finalizate, precum Autostrada Transilvania, Drumul expres Arad-Oradea, transferurile de active către autorităţile locale (terenuri abandonate, clădiri nefuncţionale etc), sprijin pentru companiile din Bihor.

-Publicitate-

„Rușii ne lasă fără curent, fără apă, fără gaze. Ne pregătesc pentru iarnă, ca să spun așa”. 35.000 de ucraineni au fugit în ultimele săptămâni dintr-un oraș-cheie

HotNews.ro

Rusia a scos din funcțiune aproximativ 80% din infrastructura esențială din orașul Pokrovsk, un nod logistic cheie din estul Ucrainei, în timp ce trupele Moscovei înaintează, a declarat vineri un oficial local, citat de Reuters.

Serhiy Dobriak, șeful administrației militare din Pokrovsk, a spus că forțele ruse se află la aproximativ 7 km de oraș, care se află la o intersecție de șosele și căi ferate care îl transformă într-un punct logistic important pentru armată și pentru civilii din estul regiunii Donețk.

Forțele Rusiei și-au concentrat unele dintre cele mai grele atacuri din ultimele săptămâni asupra Pokrovskului, a cărui cucerire i-ar putea permite să consolideze linia frontului în regiune și să avanseze.

„Rușii ne lasă fără curent, fără apă, fără gaze”

„Inamicul ne lasă fără curent, fără apă, fără gaz. Ne pregătește pentru iarnă, ca să spun așa”, a declarat Dobriak la televiziunea națională.

În oraș au mai rămas aproximativ 13.000 de locuitori, iar oficialii ucraineni continuă planul de evacuare care durează de câteva săptămâni. În urmă cu doar o lună și jumătate, orașul găzduia peste 48.000 de persoane, a spus el.

Rusia a continuat să bombardeze orașul joi, lansând un total de nouă bombe cu planare și rănind patru persoane în două atacuri care au deteriorat elemente de infrastructură, a declarat Dobriak.

El a spus că atacurile zilnice au vizat instalații energetice și alte infrastructuri esențiale. Aproape jumătate din Pokrovsk, 10 sate și un orășel din apropiere au rămas fără curent electric, a spus el, adăugând că infrastructura energetică este „aproape imposibil de reparat”.

El a estimat nivelul distrugerilor la aproximativ patru cincimi din infrastructura esențială a orașului.

Într-un raport de vineri dimineață privind situația de pe câmpul de luptă, armata ucraineană a raportat că forțele sale au respins 30 de atacuri pe frontul Pokrovsk în ultima zi, în timp ce Rusia se îndrepta spre satele Mykolaivka și Selydove.

​Read More

-Publicitate-

Topul celor mai „rele” alimente pentru sistemul digestiv

HotNews.ro

Sănătatea digestivă influențează, în mod direct, capacitatea organismului de a utiliza eficient nutrienții din alimente, contribuind la menținerea energiei și a unui sistem imunitar puternic. Tulburările gastrointestinale scad capacitatea organismului de a absorbi eficient vitaminele și mineralele necesare, perturbând astfel diferite procese biologice. Potrivit cercetărilor, dezechilibrele microbiomului intestinal favorizează inflamațiile, problemele gastrointestinale precum sindromul colonului iritabil, dar și afecțiunile metabolice și mentale, cum ar fi anxietatea sau depresia.

Alimentele ultra-procesate destabilizează echilibrul delicat al microbiomului, slăbind bariera intestinală și declanșând inflamații și constipație. Alimentele prăjite, prin conținutul ridicat de grăsimi nesănătoase, îngreunează digestia, ducând la balonare și disconfort abdominal. Pe de altă parte, zahărul rafinat și îndulcitorii artificiali afectează stratul protector din intestin, ucid bacteriile benefice și cresc riscul afecțiuni intestinale. Iată, mai jos, lista alimentelor și băuturilor i „rele” pentru intestin și cu ce pot fi înlocuite.

1.     Alimente ultra-procesate

Alimentele ultra-procesate, cum ar fi cârnații, cerealele pline de zahăr, biscuiții și înghețata, sunt de multe ori bogate în calorii, dar sărace în nutrienți. Produsele de acest tip sunt pline de ingrediente artificiale, cum ar fi potențiatori de aromă, emulgatori și aditivi. Studiile recente au arătat că acest tip de alimente modifică microbiomul intestinal și contribuie la creșterea inflamației în organism.

Un studiu amplu publicat în jurnalul BMJ a identificat 32 de probleme de sănătate asociate consumului de alimente ultra-procesate. Acestea includ un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, obezitate și diverse tulburări mentale, cum ar fi anxietatea și depresia. De asemenea, cercetările au demostrat că emulgatorii și aditivii din aceste alimente pot slăbi bariera intestinală, favorizând inflamația și probleme digestive precum constipația și arsurile la stomac.

Pentru cei care doresc să își îmbunătățească sănătatea digestivă, evitarea completă a alimentelor ultra-procesate poate fi dificilă, dar o abordare echilibrată, cum ar fi regula 80/20 (80% din dietă să fie sănătoasă, iar 20% să fie permisivă), poate aduce beneficii semnificative.

2.     Alimente prăjite

Alimentele prăjite, cum ar fi cartofii prăjiți, pot fi dificil de digerat din cauza conținutului ridicat de grăsimi saturate și trans. Acestea afectează microbiomul intestinal și încetinesc procesul de digestie, declanșând apariția simptomelor precum balonarea, indigestia și durerile abdominale.

Folosirea unor tehnici alternative de gătit, cum ar fi prăjirea în tigaie cu puțin ulei, poate reduce consumul de grăsimi și face ca alimentele să fie mai ușor de digerat. De asemenea, o dietă echilibrată, în care alimentele prăjite sunt consumate doar ocazional, poate ajuta la protejarea sănătății digestive.

3.     Alimente bogate în zahăr

Alimentele cu un conținut ridicat de zahăr rafinat, cum ar fi cerealele îndulcite, prăjiturile și înghețata, pot provoca inflamații în tractul digestiv. Consumul frecvent de zahăr afectează stratul protector de mucus din intestine și dăunează bacteriilor bune, esențiale pentru un sistem digestiv sănătos.

Un studiu efectuat pe șoareci a arătat că o dietă bogată în zaharuri rafinate poate afecta grav sănătatea intestinului, crescând riscul de colită și alte afecțiuni intestinale. În cadrul studiului, șoarecii hrăniți cu soluții preparate din zaharuri simple, precum glucoza, au prezentat modificări semnificative ale microbiomului intestinal. Aceste modificări au dus la subțierea stratului de mucus care protejează peretele intestinal, facilitând astfel pătrunderea bacteriilor și declanșând inflamații intestinale. ​Chiar și alimentele aparent sănătoase, cum ar fi sucurile de fructe, iaurturile sau dressingurile pentru salate, pot conține cantități semnificative de zahăr ascuns.

Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) recomandă ca adulții să limiteze consumul de zahăr adăugat la maximum 30 de grame pe zi, pentru a-și proteja atât sănătatea intestinală, cât și pe cea generală.

4.     Îndulcitorii artificiali

Îndulcitorii artificiali, cum ar fi aspartamul, sucraloza și stevia, au fost inițial considerați inofensivi pentru organism, deoarece nu sunt descompuși de enzimele digestive. Cu toate acestea, cercetările recente au scos la iveală că acești îndulcitori pot avea efecte negative asupra microbiomului intestinal.

Studiile efectuate pe animale au arătat că îndulcitorii artificiali pot afecta compoziția bacteriilor intestinale, dar rezultatele sunt contradictorii când vine vorba de impactul asupra oamenilor. Este nevoie de mai multe cercetări în acest domeniu pentru a înțelege pe deplin impactul îndulcitorilor asupra sănătății digestive.

5.     Alcoolul

Consumul excesiv de alcool are efecte devastatoare asupra sănătății digestive. Alcoolul dezechilibrează balanța dintre bacteriile bune și rele din intestin și declanșează inflamații cronice în tractul digestiv.

Un studiu din 2017 a demonstrat că alcoolul provoacă inflamații intestinale printr-o varietate de mecanisme care includ afectarea barierei intestinale și modificarea permeabilității acesteia. Aceste procese duc la scurgerea bacteriilor și a endotoxinelor în circulație, provocând inflamații sistemice ce afectează, în mod special, ficatul și creierul. Inflamațiile declanșate de alcool duc la disfuncții ale organelor, inclusiv la fibroza hepatică și la neuroinflamație, rezultând în leziuni severe atât la nivel intestinal, cât și la nivelul sistemului nervos central.

Cu toate acestea, există o excepție interesantă: vinul roșu. Un studiu realizat la King’s College London în 2019, a arătat că un consum moderat de vin roșu poate avea efecte pozitive asupra diversității microbiotei intestinale și poate fi benefic pentru sănătatea digestivă.

De menționat că, potrivit celor mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății, nicio cantitate de alcool – nici măcar consumul moderat – nu mai e considerată sigură. Alcoolul poate provoca mai multe forme de cancer, inclusiv de colon.

6.     Carnea procesată

Produsele din carne procesată, cum ar fi baconul, cârnații și mezelurile, sunt bogate în grăsimi și conțin cantități ridicate de conservanți și aditivi, așadar sunt greu de digerat. Consumul frecvent de carne procesată poate irita tractul digestiv și poate agrava simptomele sindromului colonului iritabil (IBS) sau boala de reflux gastroesofagian (GERD). Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat carnea procesată drept cancerigenă pentru oameni (Grup 1), pe baza dovezilor epidemiologice importante. Consumul de 50 de grame de carne procesată pe zi crește riscul de cancer colorectal cu aproximativ 18%. Acest risc este atribuit metodelor de procesare, cum ar fi sărarea, afumarea și conservarea, care produc substanțe cancerigene. OMS recomandă reducerea consumului de carne procesată pentru a diminua acest risc.

7.     Alimente bogate în FODMAP

Alimentele bogate în FODMAP (carbohidrați fermentabili, oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli) pot provoca probleme gastrointestinale în cazul persoanelor care suferă de tulburări digestive. Aceste alimente includ fructele și legumele bogate în zaharuri simple și alcoolii de zahăr, cum ar fi sorbitolul și manitolul, care pot irita stomacul și provoca balonare, diaree sau dureri abdominale.

Unele dintre alimentele bogate în FODMAP sunt foarte nutritive, cum ar fi avocado, smochinele și caisele. Persoanele care urmează o dietă săracă în FODMAP sunt adesea sfătuite să încerce eliminarea treptată pentru a identifica alimentele care le provoacă probleme și pentru a reintroduce apoi aceste alimente.

8.     Carnea roșie

Carnea roșie este recunoscută pentru conținutul său bogat în proteine, însă consumul excesiv poate afecta sănătatea intestinală. Studiile au arătat că un consum ridicat de carne roșie crește nivelurile de TMAO (trimetilamină N-oxid), un compus produs de bacteriile intestinale în timpul digestiei. Acest metabolit a fost asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral, deoarece facilitează depunerea colesterolului în artere și crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.

Un studiu realizat de National Institutes of Health, din SUA, (NIH) a constatat că persoanele care consumă frecvent carne roșie prezintă niveluri de TMAO de trei ori mai mari decât cele care consumă proteine din carne albă sau surse vegetale. Mai mult, cercetătorii au observat că aceste niveluri ridicate de TMAO pot fi reduse atunci când carnea roșie este eliminată din dietă.

​De asemenea, carnea roșie poate provoca inflamații în organism, mai ales în cazul persoanelor care suferă de boli inflamatorii intestinale. Este recomandat ca aceasta să fie consumată cu moderație și să fie înlocuită ocazional cu surse de proteine mai sănătoase, cum ar fi peștele sau leguminoasele.

9.     Proteinele animale (în exces)

Proteinele de origine animală sunt o sursă importantă de nutrienți, însă consumul excesiv de carne, ouă și lactate poate dăuna sănătății intestinale. Potrivit cercetărilor, dietele bogate în proteine animale sunt asociate cu modificări negative ale microbiomului intestinal. Un studiu din 2010 a comparat flora bacteriană a copiilor din Burkina Faso, care consumă în principal alimente bogate în fibre și proteine vegetale, cu cea a copiilor din Italia, care consumă cantități mai mari de carne. Rezultatele au arătat că acei copii din Burkina Faso aveau o populație de bacterii intestinale mai benefice, asociate cu inflamații reduse și o sănătate digestivă mai bună, în timp ce copiii din Italia prezentau mai multe bacterii asociate cu inflamații și riscuri pentru sănătate.

Alimente benefice pentru sănătatea intestinală

Alimentele care susțin sănătatea intestinală pot ajuta la menținerea unui echilibru bacterian favorabil și la reducerea inflamațiilor. Printre acestea se numără alimentele bogate în probiotice, prebiotice, fibre și grăsimi sănătoase. Le detaliem pe cele mai importante:

Probioticele, precum iaurtul, kefirul, varza murată și kimchi, conțin microorganisme vii ce ajută la restabilirea echilibrului bacteriilor din tractul digestiv. Aceste alimente sunt implicate în descompunerea alimentelor și previn proliferarea bacteriilor dăunătoare, îmbunătățind digestia.

Prebioticele, care includ alimente precum usturoiul, ceapa, prazul și ovăzul, sunt fibre nedigerabile ce servesc drept hrană pentru bacteriile benefice din intestin. Prin stimularea activității bacteriilor bune, aceste fibre mențin un mediu intestinal sănătos și promovează diversitatea microbiomului.

Fibrele din legume, fructe, cereale integrale și leguminoase contribuie la un tranzit intestinal regulat și la prevenirea constipației. Acestea hrănesc bacteriile benefice din intestin, asigurând un echilibru bacterian diversificat și sănătos. De exemplu, lintea și fasolea sunt surse excelente de fibre care îmbunătățesc motilitatea intestinelor.

Legumele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul și varza kale, sunt bogate în nutrienți și antioxidanți care ajută la reducerea inflamațiilor și susțin funcționarea normală a intestinului. Magneziul din aceste legume reglează tranzitul intestinal, prevenind constipația.

Grăsimile sănătoase din avocado, ulei de măsline și nuci sprijină sănătatea digestivă prin menținerea integrității mucoasei intestinale și absorbția vitaminelor esențiale. Uleiul de măsline, de exemplu, are proprietăți antiinflamatorii care protejează mucoasa intestinală.

Alimentele fermentate precum varza murată, kimchi sau tempeh conțin probiotice naturale care susțin diversitatea bacteriană din intestin.

Sursa foto: Dreamstime.com

​Read More

-Publicitate-

Cum îți ajuți copilul să se mențină sănătos emoțional în acest an școlar. 5 sfaturi de la psiholog

HotNews.ro

Școala înseamnă emoții, așteptări și provocări atât pentru copii, cât și pentru părinți. Pentru ca anul școlar să fie unul de succes, nu este suficient să ne concentrăm doar pe rezultatele academice, ci și pe sănătatea mentală și emoțională a copiilor. Echilibrul emoțional, care stă în mare parte în responsabilitatea părinților, contribuie la îmbunătățirea performanțelor școlare și-l ajută pe copil să meargă la școală cu zâmbetul pe buze. Am stat de vorbă cu Andreea Năstase, psiholog la Institutul de Logopedie din București, pentru a afla cum ne putem ajuta copiii să facă față cu brio provocărilor noului an școlar.

Mulți spun că școala e stresantă, că temele sunt multe, că e bullying, că e prea multă competiție…În mod cert, copiii au nevoie de sprijin, iar psihologul Andreea Năstase ne-a dezvăluit câteva moduri practice prin care părinții îi pot susține. Le dateliem pe toate mai jos.

Stabilește o rutină

Creează o rutină zilnică pentru somn, mese și timp de studiu. Rutina oferă copilului un sentiment de stabilitate, iar predictibilitatea îl ajută să se simtă în siguranță. El știe ce urmează și asta reduce anxietatea. De asemenea, copilul învață să se organizeze și să fie mai responsabil față de propriile activități. Având un program bine definit, copilul nu mai este copleșit de întrebarea „ce urmează să fac?” și își poate concentra atenția asupra activității din momentul prezent. Rutina contribuie la gestionarea stresului, deoarece elimină incertitudinile din programul zilnic.

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

​Read More

-Publicitate-

Cum să treci mai ușor peste o despărțire? Trei psihologi români povestesc ce a funcționat în cazul lor

HotNews.ro

Indiferent dacă tu ești cel care a inițiat despărțirea sau nu, e foarte probabil să nu fii pregătit pentru ce urmează. SmartLiving.ro a discutat cu patru psihologi care povestesc, din experiența de cabinet, dar și personală, care sunt primele lucruri pe care le poți face după încheierea relației și cum să treci mai ușor peste o despărțire.

În urmă cu ceva timp, după ce am încheiat o relație care durase în jur de patru ani, fostul iubit și-a schimbat statusul pe Facebook din „Într-o relație“ în „Văduv“. M-am înfuriat cumplit, dincolo de faptul că mi se părea infantil să îți expui așa durerea în social media. Apoi, pe măsură ce am experimentat toate complicațiile care definesc despărțirea (pentru că ea nu se termină atunci când ai hotărât să îți faci bagajele și să te muți, ci uneori chiar mult după această alegere), am înțeles. În primul rând, suferința ne-a chinuit cel mai mult când încă ne aflam amândoi între două lumi – jonglarea între „nici acolo“, „nici în partea cealaltă“ a fost mult mai traumatizantă decât despărțirea în sine. Apoi, da, o despărțire este un fel de perioadă de doliu, și tu, fie că ai fost părăsit sau ai părăsit, rămâi într-un fel văduv/văduvit. Persoana pe care ai iubit-o dispare din viața ta, din patul tău, de la masa unde mănânci, de pe scaunul de lângă tine când mergi la teatru sau la film. La terasele cu pahare de vin și prieteni zgomotoși, el/ea nu mai este, cu toate că ocupă un spațiu important din mintea ta.

„După o despărțire trecem prin etape similare doliului, indiferent de ordinea sau intensitatea succesiunii lor, iar vindecarea este un proces care începe cu compasiune față de propria persoană“, a explicat psihologul Iulia Barca pentru SmartLiving.

Mihai Voievidca, psihoterapeut, insistă și el tot pe asemănarea dintre doliu și despărțire. „Despărțirea implică un cocktail de emoții asupra cărora de multe ori avem senzația că nu deținem controlul. Iar procesul de doliu asociat cu despărțirile nu este unul etapizat, poate să fie ca un ghem de ață cu care se joacă o pisică, adică al naibii de întortocheat: azi pot să fiu în negare, mâine să trăiesc puțină acceptare, vreo două zile să stau în depresie, în altă zi să merg către furie sau negociere. În funcție de nivelul și intensitatea pe care le avea relația, procesul de doliu poate dura chiar și până la doi ani.“

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de wellbeing www.smartliving.ro

​Read More

-Publicitate-

Noi lucrări anunțate de CNAIR pentru podul de la Brăila, inaugurat în urmă cu un an și permanent în reparații

HotNews.ro

Primul strat de mixtură bituminoasă va fi turnat începând cu 8 octombrie pe podul de la Brăila, au anunțat vineri reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Podul peste Dunăre de la Brăila, cel mai mare pod suspendat construit în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră, a fost inaugurat pe 6 iulie 2023, însă a fost afectat de numeroase probleme apărute la asfalt.

„Despre podul de la Brăila pot să vă spun că antreprenorul firmei italiene a venit cu o nouă reţetă de mixturi bituminoase, s-au făcut sectoare experimentale, până acum toate testele au fost pozitive, astfel încât suntem convinşi că soluţia pe care o adoptă la momentul acesta este una bună, care nu mai avea acele probleme pe care le cunoaştem cu toţii. În octombrie, acum, la început, cel mai probabil pe 8, vor începe să aştearnă primul strat de mixtură bituminoasă pe podul de la Brăila, urmând ca după finalizarea primei căi să treacă şi la a doua şi să avem podul în condiţii optime de circulaţie”, a precizat Cristian Pistol, directorul CNAIR, citat de Agerpres.

Probleme constante cu podul de la inaugurare

Ultima problemă semnalată la podul peste Dunăre a fost crăparea asfaltului și singura parte deschisă, pe care se circula oricum îngreunat, la începutul lunii septembrie, conform adevarul.ro.

În luna martie a acestui an, o porțiune de asfalt de la una din rampele podului peste Dunăre de la Brăila s-a lăsat, iar reprezentanții CNAIR declarau atunci pentru HotNews.ro că existau niște tasări în zona rampei care au ajuns până la 10-15 centimetri.

De la inaugurare și până acum podul a fost măcinat de probleme: de la infiltrațiile de apă apărute în blocul de ancoraj al cablurilor podului, la denivelări apărute în straturile de asfalt în perioada verii, la curiosul caz al șuruburilor care nu erau strânse în parapetele de protecție.

​Read More

-Publicitate-

Geoană a confirmat vizita la Moscova/ Despre Hodorkovski: N-am văzut vreun oligarh anti-Putin care să mai fie în viață

Foto: catprua video Facebook/Mircea Geoana

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale și fost secretar general adjunct la NATO, a confirmat vizita privată pe care a făcut-o la Moscova în 2009.

 

Mircea Geoană: M-am dus ca orice om care vrea să conducă o țară

 

În noiembrie 2009, HotNews.ro a dezvăluit că Mircea Geoană a efectuat pe 27 aprilie 2009 o vizită privată la Moscova, unde s-ar fi întâlnit în secret cu unul dintre consilierii președintelui de atunci, Dmitri Medvedev. Iar întâlnirea ar fi fost aranjată de Boris Golovin, om de afaceri cu interese în domeniul energetic din România, despre care presă a scris că ar fi fost ofițer GRU.

La 15 ani distanță, Mircea Geoană a vorbit despre vizita de la Moscova din 2009, spunând că a fost una „normală, exploratorie”.

„2009 era primul an de mandat al lui Medvedev, o figură mai deschisă către Occident, chiar decât Putin, în condițiile în care tot Occidentul era în relație. Deci această încercare de a translata o vizită normală, exploratorie al unui potențial viitor președinte la un vecin important, cu care Occidentul avea o relație constructivă și de parteneriat vi se pare o problemă? De ce este o problemă? M-am dus cum se duce orice om care vrea să conducă o țară, se duce într-o vizită exploratorie. Se vede cu adjunctul, consilierul de securitate național lui Medvedev și discută despre lucruri legate de relația bilaterală pentru a fi sigur că această relație se poate dezvolta în condiții normale pentru 2008,” a spus Mircea Geoană.

Fostul secretar general adjunct NATO a mai adăugat că și-a plătit singur vizita și că a mers cu un avion de linie.

„Am mers cu avion de linie, m-am întâlnit, am vorbit cu ministrul de Externe, așa se face. Așa se face jocul ăsta. Vin după 5 ani la NATO, vin după după cea mai importantă poziție a unui român și a unui est-european la NATO și veniți cu bazaconii din 2009, când Rusia era partener strategic cu Europa, că cineva se duce să vorbească în mod normal cu acești oameni. Ce s-a întâmplat în 2009 este un lucru normal. A fost o vizită la Moscova, una singură, exact documentată și vorbită cu ministrul de externe. Nu este nimic de ascuns. Am vorbit instituțional despre relația bilaterală și despre ceea ce se poate întâmpla în viitor. Am insistat pentru tezarul românesc”, a adăugat Geoană.

 

Geoană are un dubiu cu privire la Hodorkovski: Nu am văzut vreun oligarh rus anti-Putin care să mai fie încă în viață

În interviul acordat pentru Digi24, Mircea Geoană s-a referit și la fostul oligarh Mihail Hodorkovski, care acum trăiește în Marea Britanie, spunând despre acesta că în realitate ar fi în legătură cu Vladimir Putin și doar ar simula o așa-zisă dizidență.

Într-o postare pe X în această săptămână, Mihail Hodorkovski, a afirmat că un apropiat al lui Mircea Geoană ar avea legături cu Kremlinul. Ulterior, așa cum a spus și Mircea Geoană, fostul oligarh rus a șters postarea.

Fost secretar general adjunct NATO a reluat ideea că Fundaţia Navalnîi îl acuză pe Mihail Hodorkovski că ar fi ”în spatele unui efort de eliminare a unor alţi opozanţi urşi”.

„Este o campanie de compromitere, care seamănă foarte mult cu o operațiune a Rusiei. Că este făcută direct de FSB, sau prin interpuși, asta nu știu, și aștept de la instituțiile statului român și de la fosta mea organizație răspunsuri clare cu privire la acest lucru.

Fundația Navalnîi îl acuză astăzi, și n-am văzut mare iureș în presa românească și multe comentarii în platourile televiziunilor, îl acuză pe Hodorkovski că este în spatele unui efort de eliminare a unor alți opozanți ruși. Fundația Navalnîi, purtând numele celui care a fost ucis de Putin, față de un oligarh, care dacă este în viață, și dacă încă funcționează, înseamnă că are probabil o anumită înțelegere cu Putin.

Deci acest acest tip de dublă măsură cu care sunt judecate lucrurile, pe mine mă deranjează și mă face să fiu atât de clar, și atât de de ferm.

(…) Eu nu pot să fac acuzații, pentru că nu este stilul meu. Dar nu am văzut vreun oligarh rus anti-Putin care să mai fie încă în viață.”, a psu Geoană la Digi24.

-Publicitate-

Abaterile de etică din Universități: Reclamațiile anonime nu vor fi luate în considerare / Ligia Deca invocă nevoia unor modificări în lege

HotNews.ro

Orice persoană poate sesiza comisia de etică a unei Universități cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară, dar sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare, se arată în regulamentul de funcționare a comisiilor de etică universitară, publicat joi în Monitorul Oficial. Actul prevede că reclamantul trebuie să-și dea datele personale în sesizarea care se înregistrează la registratura instituției, iar identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială.

După dezvăluirile Snoop.ro privind abuzurile sexuale ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, Guvernul Ciolacu a promis că va modifica legislația astfel încât să poată fi analizate și sesizările și reclamațiile anonime din Universități, însă până la acest moment nu s-a făcut mare lucru.

Guvernul a aprobat în 14 august un proiect de lege care stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de Educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet. Pentru a intra in vigoare, proiectul va trebui însă dezbătut și aprobat de Parlament, lucru care nu s-a întâmplat încă.

Un nou Regulament-cadru de funcționare a Comisiilor de etică din Universități, promis luna trecută de ministrul Educației, Ligia Deca, după ce Snoop.ro a scris despre cazurile de hărțuire sexuală ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, reținut de procurori, a fost publicat joi în Monitorul Oficial.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”

Principala problemă a rămas însă nerezolvată – sesizările și reclamațiile anonime nu vor fi luate în considerare, reclamanții fiind nevoiți să își dea datele personale pentru ca sesizarea să fie consideratp admisibilă.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”, prevede Art. 6, alineatul 3 din acest Regulament.

Identitatea reclamantului trebuie păstrată confidențială

Orice persoană care vrea să reclame posibile nereguli poate să facă o sesizare în scris sau online, care se înregistrează la registratura Universității.

Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile.

Numărul de înregistrare al sesizării se comunică petenților, la adresa de contact menționată.

„Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratură, în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent” se va completa „anonim”.

Sesizarea este transmisă de registratură către secretarul comisiei. Sesizările depuse greșit se redirecționează în maximum două zile lucrătoare către registratură”, se arată în regulament.

Ce date trebuie să prezinte reclamantul pentru ca sesizarea să fie admisibilă

Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:

a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;

b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;

c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie universitară, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare”, se arată în regulament

Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare.

Persoana care nu a depus o sesizare admisibilă are dreptul de a relua demersul cu respectarea prevederilor alin. (4).

„Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității identității autorului sesizării constituie abatere disciplinară”, se mai arată în Regulament.

O singură mențiune despre victimele formelor de abuz sau hărțuire în Universități

După tot scandalul legat de hărțuirea sexuală de la SNSPA, regulamentul făcut de Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, are o singură mențiune legată victimele formelor de abuz sau hărțuire.

Abia la final, în dispozițiile finale, la art. 16 se menționează:

„În baza autonomiei universitare, instituțiile de învățământ superior pot să asigure sprijin de specialitate pentru victimele care au făcut obiectul formelor de abuz sau hărțuire”, se arată în regulament.

Prezentul regulament-cadru se aplică începând cu anul universitar 2024—2025. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru, Universitățile vor elabora propriile regulamente de organizare și funcționare a comisiilor de etică, pe care le vor publică pe site-urile proprii.

Ligia Deca spune că are nevoie de lege pentru ca sesizările anonime să poată fi înregistrate

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat luna trecută la Guvern că, este nevoie de modificarea legii pentru sesizările anonime să poată fi înregistrate în Universități.

„Proiectul de lege care prin modificarea Ordonanței 27/2000 permite primirea și procesarea de sesizări anonime. După adoptarea acestui proiect de lege se poate trece la adoptarea în guvern a Hotărârii de modificare a HG 970 care vizează extinderea aplicabilității metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă și către relațiile între elevi/studenți și cadre didactice”, a declarat Deca. 

Ministrul Educației a spus că, pentru a modifica legislația secundară, este nevoie ca sesizările anonime să poată fi înregistrate. 

„Vom adopta în timp scurt regulamentul de funcționare a comisiilor de etică din universități, unde de exemplu detaliem cum se poate face autosesizarea comisiilor de etică din universități, dacă există suspiciuni sau cazuri semnalate în mass-media, fiecare comisie de etică a unei universități să poată lua măsuri în consecință”,  a spus Ligia Deca. 

După ședința de Guvern din 14 august, condițiile de sesizare anonimă a cazurilor de hărțuire sexuală în școli și universități au rămas în analiză.

Un proiect de hotărâre de guvern, analizat atunci în primă lectură, a vizat aplicabilitatea măsurilor în materie de prevenire și combatere a hărțuirii și în sistemul național de educație, astfel încât să fie descurajat fenomenul hărțuirii sexuale.

Un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet.

Petițiile anonime privind cazurile de hărțuire sexuală ori morală nu se vor mai clasa, ci vor fi analizate de o persoană responsabilă sau de o Comisie de primire și soluționare a acestor cazuri, care vor trebui să sesizeze de îndată organele de urmărire penală dacă se constată fapte de natură penală. 

​Read More

-Publicitate-

Tezaur de octombrie 2024 începe de luni

HotNews.ro

Românii pot împrumuta Statul prin titlurile de stat Tezaur cu maturitãți de 1, 3 sau 5 ani, ce au dobânzi de 5,85%, 6,6%, respectiv 7%, informează Ministerul Finanțelor.

În cadrul celor 10 emisiuni derulate încã de la începutul anului 2024, peste 240.000 de persoane au investit, deja, peste 12 miliarde lei.

Titlurile de Stat Rezaur pot fi cumpărate:

Online, în perioada 7 octombrie 2024 – 31 octombrie 2024, doar de cãtre persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectatã, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului cãtre un cont bancar, un alt cont de subscriere, sau un cont JUNIOR;

La sediul unitãților Trezoreriei Statului, pe toatã durata perioadei de subscriere, între 7 octombrie 2024 – 1 noiembrie 2024;

Prin subunitãțile poștale ale C.N. Poșta Românã S.A., astfel:

– Între 7 octombrie 2024 – 31 octombrie 2024, în mediul urban;

– Între 7 octombrie 2024 – 30 octombrie 2024, în mediul rural.

Conform MF, dobânda este anualã, plãtibilã la termenele prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans.

Un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni.

Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

​Read More

-Publicitate-

Reducerile bugetare din SUA lovesc cel mai mare institut de cercetare a cancerului din lume

HotNews.ro

US National Cancer Institute (NCI), cel mai mare institut oncologic la nivel mondial, se va confrunta cu primele restricții fiscale după aproape un deceniu, cu șanse minime ca situația să se remedieze în anul următor, relatează Nature.

Bugetul de 7,2 miliarde de dolari pe anul 2024 va asigura în continuare poziția de lider global în studiul și finanțarea cercetării cancerului al NCI. Însă, pe fondul unei reduceri de 96 de milioane de dolari, agenția va trebui să închidă programe adiacente, așa cum este Cancer Moonshot Initiative, o inițiativă a Casei Albe prin care se urmărea închegarea unei comunități cât mai mari de pacienți, cercetători și medici dedicați studiului cancerului.

NCI speră ca situația să se remedieze peste doi ani

Este foarte puțin probabil ca NCI să revină la situația de dinaintea reducerilor bugetare în următorul an, a afirmat Jon Retzlaff, oficial al Asociației Americane pentru Studiul Cancerului (AACR), citat de Nature.

„Este greu de crezut că institutul va cunoaște o situație mai bună la anul. E dificil să convingi legiuitorii că această zonă a cercetării are nevoie de creșteri bugetare. Dacă ar face asta, ar trebui să existe reduceri drastice în alte domenii”, a subliniat oficialul AACR.

Asta nu înseamnă însă că NCI nu poate spera la o situație simțitor mai bună începând cu anul 2026. Pentru acest an, conducerea institutului va propune un buget de 11,5 miliarde de dolari. Este însă puțin probabil să îl și primească, atâta vreme cât au solicitat aceeași sumă și pentru anul 2025.

Cât de grav va fi afectat NCI

Reducerile bugetare nu trădează o pierdere a încrederii și a suportului politicienilor față de NCI, a subliniat același Jon Retzlaff. Practic, bugetul de bază al instituției nu va fi afectat. Vor suferi, în special, programele adiacente, așa cum este cazul Cancer Moonshot.

Pe fondul unor asemenea restricții, NCI va trebui să ia totuși câteva decizii dificile. Conform oficialilor institutului, fondurile vor fi direcționate cu prioritate către studiile care implică descoperirea unor noi tratamente sau către cele care își propun să le îmbunătățească pe cele deja existente.

NCI acordă, de asemenea, fonduri unor instituții și organizații care luptă împotriva cancerului. Dată fiind importanța acestora în cercetare, institutul federal american va încerca totuși să mențină finanțarea lor chiar și în această perioadă de restricții financiare.

„Aceste organizații reprezintă viitorul cercetării cancerului. Trebuie ca el să rămână o prioritate”, a declarat Retzlaff.

​Read More

-Publicitate-