Israelul a efectuat unsprezece lovituri consecutive în sudul Beirutului, bastion al grupării Hezbollah, a declarat joi seara o sursă apropiată mişcării şiite libaneze, în timp ce corespondenţi AFP în capitala libaneză au declarat că au auzit explozii puternice, relatează AFP și Agerpres. Potrivit unui jurnalist Axios, ținta loviturilor a fost Hashem Safieddine, probabilul succesor al liderului Hezbollah ucis în urmă cu o săptămână.
„Israelul a lovit suburbiile sudice de unsprezece ori la rând”, a indicat sursa citată sub rezerva anonimatului. Bombardamentul a fost atât de violent încât a declanşat alarmele maşinilor şi a zdruncinat clădirile din Beirut şi din împrejurimi.
Tonight’s Israeli Airstrikes on the Southern Suburbs of Beirut are said to have Targeted a Deep-Underground Bunker utilized by Hezbollah, hiding inside of which Israeli Officials believe was the New Secretary-General of Hezbollah, Hashem Safieddine as well as his Family and… pic.twitter.com/JGMvOpwHxi
Armata israeliană a declarat joi că va continua „loviturile severe” împotriva Hezbollah, după trei zile de lupte terestre împotriva mişcării islamiste armate în sudul Libanului, în care au fost ucişi nouă soldaţi israelieni.
Atacurile aeriene au vizat joi în special Beirutul şi suburbiile sale sudice, dintre care unul a lovit „sediul general al informaţiilor” Hezbollah, lângă capitala libaneză.
Potrivit armatei israeliene, „15 ţinte teroriste ale Hezbollah” au fost lovite în Beirut, între care „locuri de producţie de arme şi de depozitare a armelor”.
O lovitură israeliană asupra Beirutului l-a vizat pe Hashem Safieddine, înalt oficial Hezbollah, a afirmat jurnalistul Barak Ravid de la Axios într-o postare pe platforma de socializare X vineri dimineață, citând o sursă israeliană.
Apple a lansat noua generație iPhone 16, dar marea noutate nu ține de hardware, ci de software, fiindcă telefoanele de la Apple vor avea tot mai multe funcții de inteligență artificială, iar compania speră că aceste va fi un argument pentru a cumpăra aceste telefoane, într-o lume în care tot mai mulți oameni schimbă smartphone-ul la 3-4 ani. Dar chiar vor conta aceste funcții AI?
Cât costă iPhone 16 în România
iPhone generează peste jumătate din cifra anuală de afaceri Apple, iar anul trecut s-au vândut în lume 231 de milioane de iPhone-uri, dintre care câteva sute de mii în România. În ultimii patru ani s-au vândut în lume peste 900 de milioane de iPhone-uri, iar cel mai bun an a fost 2021, cu 241 de milioane, conform datelor statista.com.
În România, noile telefoane costă de la 4.850 lei (iPhone 16, în varianta cu 128 GB stocare) și 7.500 lei (iPhone 16 Plus, 512 GB). Prețurile sunt de pe site-ul Quickmobile, retailer care aduce foarte rapid în țară smartphone-urile.
Noile iPhone-uri au procesoare mai puternice, camere mai bune decât la generația precedentă, iar câteva caracteristici care erau prezente doar pe gama Pro ajung și pe cele „Entry”. La modelele Pro sunt îmbunătățiri importante la nivelul camerei, iar o super-noutate este adăugarea unui buton capacitiv de control al camerei. Față de generațiile din 2022 și 2023 sunt mai mici diferențele dintre modelele simple și cele „Pro”.
În review-uri, presa internațională laudă îmbunătățirile aduse camerei și un punct pozitiv ține și de autonomia bateriei pe modelele Pro.
Cum intră Apple în era inteligenței artificiale
Dar marea schimbare în acest an ține de faptul că iPhone intră complet în „era AI” pentru că va fi disponibilă pe ele platforma Apple Intelligence. Cei de la Apple spun că Siri, care nu a progresat prea mult în ultimii ani, va fi mai bun decât concurența, datorită unui nivel foarte ridicat de integrare cu aplicațiile. Siri va avea un limbaj mai natural, va „înțelege” mai bine lucrurile și va da răspunsuri mai bune în funcție de context și de cererile anterioare.
Apple iPhone 16 Pro (foto Nic COURY / AFP / Profimedia)
Noile tehnologii de AI vor fi integrate și în aplicații precum Mail, Messages și Photos. Poți căuta diverse elemente în fotografii, poți șterge rapid lucruri din background, poți cere AI-ului să facă sumarul unui text sau chiar să transcrie o conversație sau un interviu, pornind de la un fișier audio. Foarte utile vor fi aplicațiile AI la căutarea de elemente în fotografii sau clipuri.
Apple are nevoie de un argument pentru a ajuta vânzările iPhone care au scăzut în ultimii ani, iar această platformă AI reprezintă acel argument. Dar este unul convingător?
Toate marile companii tech aduc AI-ul în cât mai multe produse, iar telefoanele reprezintă un segment la care lucrurile arată promițător. Samsung a adus la început de 2024 o suită de aplicații AI, mai ales pentru camera foto, iar Google a venit și ea cu noutăți pentru telefoanele Pixel. Și alți producători de telefoane cu Android au bifat aplicațiile AI, dar toată lumea aștepta să intre și Apple în scenă.
Compania din Cupertino este prudentă și aduce mai puține opțiuni AI la început și intră la aproape un an distanță de rivala Samsung.
Apple iPhone 16 (foto Nic Coury / AFP / Profimedia)
Apple are puterea să ducă AI-ul în zona „mainstream” la telefoane, mai ales că are un public fidel și numeros, iar compania a arătat în trecut că are răbdare cu diverse tehnologii, le lansează mai târziu decât concurența, dar lansează anumite lucruri doar în momentul când au ajuns la un nivel mai bun de calitate.
Iată că intră și Apple în joc, însă nu rapid. În octombrie va fi lansată versiunea Apple Intelligence pentru SUA, iar în mai multe limbi disponibilitatea va fi abia din 2025. Suita va fi disponibilă și pe iPhone 15 Pro și Pro Max. Experiența Apple Intelligence în UE va fi însă diferită de cea din SUA, dat fiind că legislația UE este mai strictă și unele aplicații disponibile în America s-ar putea să nu poată fi accesate și în Europa.
Partea importantă este că o bună parte din tot ce va face Apple Intelligence se va petrece „on device”, adică pe telefon, și informațiile vor fi trimise la serverele Apple doar în cazul întrebărilor mai complexe.
Pentru solicitări mai sofisticate care nu pot fi gestionate pe dispozitiv, Apple lansează Private Cloud Compute. Sistemul de cloud este conceput pentru procesare confidențială AI, iar Apple spune că datele utilizatorilor nu vor fi niciodată stocate sau partajate cu compania, atunci când sunt trimise în cloud.
Marea întrebare este cât de bune sunt aceste aplicații adunate sub umbrela „Apple Intelligence”, iar acest lucru se va vedea abia peste câteva luni, după ce milioane de oameni le vor fi folosit. O altă întrebare este: va exista o „killer application” în acest ecosistem, adică o aplicație care să fie excelentă și să devină super-populară, practic un fel de „locomotivă” care să tragă după ea și alte aplicații?
De ce nu va fi deloc ușor
Câteva mari publicații americane au testat aplicații Apple Intelligence și concluzia este că ar mai fi mult de lucru, față de versiunea de test din prezent. Unele aplicații merg bine, altele par nefinisate. Un articol Washington Post arată că multe secțiuni nu funcționează chiar grozav.
The Verge scrie că cele mai multe funcții de AI nici nu vor fi disponibile când primele telefoane iPhone 16 vor ajunge la clienți, așa că un sfat bun pentru cei care vor să beneficieze din plin de acestea ar fi să aștepte până în 2025. Și New York Times a scris pe larg despre importanța acestor iPhone-uri cu AI.
Primele concluzii sunt că aplicațiile de AI nu sunt principalul motiv pentru cumpărarea unui smartphone, mai ales că doar telefoanele de vârf de gamă și cele mai scumpe din clasa medie au multe aplicații de AI.
La Apple va fi o problemă faptul că aplicațiile de AI vor fi lansate treptat, în multe etape, în diverse regiuni ale lumii și nu vor fi disponibile prea rapid în zeci de limbi de pe glob, ci doar pe câteva limbi importante.
În istoria de 17 ani a iPhone, compania a dezvoltat un singur sistem software pe care l-a actualizat în întreaga lume. Dar multe țări vor ca sistemele de computing și de date care sprijină aplicațiile AI să fie situate în interiorul graniței lor. De asemenea, userii se așteaptă ca sistemele de inteligență artificială să țină cont de diferențele culturale și lingvistice ale persoanelor care le folosesc, așa că Apple ar putea fi nevoită să creeze software mai personalizat pentru anumite țări și regiuni, ceea ce înseamnă costuri mari și timp mai lung de dezvoltare.
Apple a spus că Apple Intelligence va fi gratuit și userii nu vor trebui să plătească un abonament pentru vreunul dintre servicii, dar au apărut zvonuri cum că pe viitor unele servicii ar putea fi contra cost. Este prea devreme de a spune dacă așa ceva chiar se va întâmpla la Apple, dar nu ar fi exclus,
Sunt analiști din SUA care spun că vânzările iPhone ar putea crește cu 5% în anul fiscal 2024-25, iar pentru toamna anului viitor, când vor fi lansate telefoanele iPhone 17, așteptările sunt foarte mari la capitolul schimbări de design. Ultimul mare salt de vânzări de la an la an a fost în 2021.
În România, viteza medie a trenurilor de călători este sub 45 km/h, iar vârsta medie a parcului de locomotive și vagoane este de 40 de ani. Încep să vină și trenuri noi, dar nu au intrat încă în circulație și va mai dura până ajung toate în țară. De ce se mișcă lucrurile așa de greu? Care sunt motivele surprinzătoare care generează noi amânări?
Trenurile vechi merg lent, cele noi ajung și ele tare greu
Într-o lume ideală am fi avut în țară multe trenuri electrice și nu am fi circulat cu așa de multe locomotive vechi de 40-50 de ani care de mult ori se strică și uneori iau foc. Însă România nu a mai cumpărat din 2003 niciun tren nou, iar ultimele au fost automotoarele Desiro care sunt diesel și nu sunt confortabile la drum lung.
În România trebuie să ajungă 37 de trenuri electrice Alstom Coradia Stream, ca parte a unui contract semnat în martie 2022, pentru 20 de trenuri. În septembrie 2022 a fost semnat un act adițional pentru încă 17 trenuri interregionale. Valoarea totală a contractului este de 500 milioane euro. Aici puteți vedea cum arată trenurile.
Încă din 2023 ar fi trebuit ca primele trenuri să intre în circulație, dar din mai multe motive nu s-a întâmplat asta. Dincolo de birocrația de la noi, au contat și problemele cauzate lanțului de furnizori de către pandemie și apoi de războiul din Ucraina. În plus, un model nou de tren are nevoie de o mulțime de certificări.
Scaune in noul tren Coradia Stream (foto Vlad Barza)
Autoritatea pentru Reformă Feroviară a anunțat pe 30 septembrie semnarea unui act adițional la contractul de livrare pentru 37 de trenuri electrice Alstom. Printre modificări se numără și cea conform căreia „ trenurile livrate de Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”.
Trei trenuri Alstom Coradia Stream au fost produse, al patrulea este într-o fază avansată de producție în Germania, iar la alte trei rame electrice (numerele 5, 6 și 7) se lucrează, iar producția este în diverse faze. Producția trenului numărul 4 ar trebui finalizată în decembrie la uzina germană. Dintre cele trei deja produse, două sunt în România, iar unul este la circuitul de teste din Cehia și apoi va fi dus la fabrica din Germania.
Toate cele 37 de trenuri ar trebui să ajungă până la final de 2025, dar cum niciun termen nu prea a fost respectat legat de aceste rame electrice, mai fezabil ar fi să ne așteptăm ca lotul de trenuri să ajungă în 2026. Un astfel de tren ar putea parcurge anual 220.000 km în România.
Alstom este al doilea mare producător mondial de vehicule feroviare, dar are probleme financiare din cauza datoriilor și a anunțat în noiembrie 2023 că va renunța la 1.500 de angajați. Compania are o mulțime de comenzi, dar este în urmă cu onorarea lor, mai ales cele care i-au revenit prin preluarea concurentului Bombardier Transport, în 2021. Sunt întârzieri mari și în alte țări, printre cele mai mari fiind în Danemarca.
Nu s-au găsit mecanici care să conducă aceste trenuri electrice noi
„Contextul economic mondial este foarte complicat. Dacă acum cinci ani puteam să facem previziuni exacte la nivel de săptămână pentru a livra ceva, acum este imposibil Nu duce industria, suntem prinși în războaie, în cazuri de forță majoră…Sunt inundații acum în sudul Poloniei, toată zona este afectată, iar o parte din caroseria acestui tren este fabricată în sudul Poloniei, de unde pleacă la uzina din Germania”, a explicat Gabriel Stanciu, director Alstom România.
Noul tren cumparat de Romania (foto Vlad Barza)
Primele trenuri vor fi operate de CFR Călători, dar cei de la Alstom spun că în această vară operatorul de stat nu a avut mecanici la dispoziție pentru a-i detașa să învețe să conducă aceste noi trenuri.
Alstom a apelat la mecanici de la companii private. „Operatorul național ne-a răspuns în scris că pe perioada estivală, din cauza traficului sporit, nu ne poate pune la dispoziție mecanici”, spune șeful Alstom, care adaugă că sunt și în prezent probleme cu disponibilitatea mecanicilor.
Trenul Coradia Stream este o ramă electrică (automotor). Spre deosebire de un tren clasic locomotivă+vagoane, tracțiunea electrică este distribuită de-a lungul trenului la o ramă electrică.
Interiorul trenului Alstom Coradia Stream (foto Vlad Barza)
Alstom a decis „din motive ce țin de logica internă de producție” că restul trenurilor destinate României vor fi produse în Germania, și nu în Polonia, cum s-a întâmplat cu primele trei rame. Mutarea a fost făcută și din cauza dificultăților survenite din cauza războiului din Ucraina, mulți furnizori având probleme mari în a livra la timp componentele necesare.
Modificările tehnologice necesare la uzina germană au fost făcute la începutul acestui an. Cinci uzine produc acest model de tren.
Deosebirile uriașe dintre producția de mașini și cea de trenuri
Șeful Alstom a explicat faptul că industria feroviară este cu totul diferită față de cea auto, prin faptul că o mașină,după ce iese pe poarta uzinei poate în scurt timp să meargă pe șosea. La un tren poate să dureze și patru ani până duce primii călători. De ce? Fiindcă un tren trebuie adaptat țării unde va circula, iar asta durează și costă, fiindcă trebuie făcute o mulțime de teste și obținute multe autorizări. Spre exemplu, altfel trebuie configurat un tren care trebuie ajunge zilnic la peste 1.000 m altitudine, la Predeal, decât unul care ar rula într-o țară cu altitudini mici precum Danemarca.
Primul tren asamblat care ajunge la destinație, ca parte a unui mare contract, explică șeful Alstom România, nu este un produs finit, iar țara beneficiară este locul final de asamblare și definitivare a trenului, pentru că, ceea ce simulezi în laborator este diferit de ce se găsește pe fiecare rețea feroviară (sisteme de semnalizare, configurația căii de rulare).
Zona din trenul Coradia Stream (foto Vlad Barza)
Spre exemplu, primul tren Alstom care a ajuns în decembrie 2023 în România, nu avea scaunele montate la interior când a intrat în țară. La client (în țara de destinație) se fac finisările și apoi trenul este testat tot în țara unde va circula, de la conectarea la rețeaua de contact, până la testele de frânare la viteze pornind de la 20 km/h și până la viteza maximă a trenului (160 km/h în cazul de față). Se fac, spre exemplu, teste și pentru a vedea dacă vibrează ceva anormal în mers la diferite viteze.
Șeful Alstom pe România explică diferențele mari între industria auto și cea feroviară.
La industria feroviară totul este altfel, deoarece fiecare contract în parte generează un model nou de tren (variante, versiuni, modele noi, în funcție de caz). După ce varianta de producție este validată cu beneficiarul, se produc în uzină câteva prototipuri (trenuri de pre-serie) care pleacă apoi în testele de certificare și omologare.
Producătorii preferă să aștepte terminarea tuturor testelor pentru a începe producția de serie, fiindcă altfel ar trebui făcute modificări post-producție, iar acest lucru durează și costă.
După aceste teste se alcătuiește caietul de sarcini final pentru producția de serie. Toate testele cu trenurile noi Alstom vor putea fi terminate în primele luni din 2025, dar primul tren poate duce pasageri la finalul acestui an, dacă nu apar probleme neprevăzute.
Fiind un model nou, explică șeful Alstom România, certificarea durează mult, iar exemplul de timpi medii pentru Germania este 42-45 de luni, spune Gabriel Stanciu. Alstom a pus în teste trei trenuri Coradia Stream pentru a reduce timpii de obținere a autorizației tip și a celei de introducere pe piață. Un tren a fost trimis la un centru din Cehia, altul a ajuns în România, iar altul a făcut teste pe rețeaua din Germania, ceea ce a generat întârzieri în calendarul final de livrare.
În doi ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a consumat pe deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Cheltuielile totale ale Președinției au crescut de aproape 4 ori în cele două mandate, relevă datele analizate de Profit.ro.
În primul an din primul mandat, suma totală cheltuită a fost de 8,5 milioane de lei.
Apoi, în următorii ani, deplasările externe au rămas constante, undeva în jurul valorii de 6 milioane de lei pe an.
Biroul Electoral Central (BEC) pentru pentru alegerea preşedintelui României din anul 2024 a respins joi înregistrarea candidaturii independente a lui Miron Cozma la prezidenţiale, informează Agerpres.
Potrivit deciziei BEC, Miron Cozma a depus, în termen, doar o cerere de admitere a candidaturii independente.
BEC a menționat în decizie că Miron Cozma a susţinut că lista susţinătorilor necesară în vederea înregistrării candidaturii la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024 a fost lăsată în custodia Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019 şi a precizat că aceasta cuprinde 311.436 de semnături organizate în 50 de dosare.
Miron Cozma a solicitat valorificarea acestei liste din 2019, iar BEC menţionează că lista susţinătorilor depusă la scrutinele precedente nu poate reprezenta îndeplinirea condiţiei prevăzută de lege.
De asemenea, Miron Cozma nu a depus, pe lângă lista susţinătorilor, nici declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, declaraţia de interese, declaraţia pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţi sau de colaborator al acesteia, se mai arată în decizie.
Miron Cozma, supranumit „Luceafărul huilei”, are drept să depună contestaţie la Curtea Constituţională (CCR) în termen de 24 de ore de la momentul publicării deciziei BEC.
Candidatul independent la alegerile prezidențiale Mircea Geoană a afirmat joi seară că donația de 14.000 de euro pe care au făcut-o Rareș și Ramona Mănescu către Fundația Renașterea, condusă chiar de Mihaela Geoană, reprezintă „un gest făcut de oameni onorabili”.
„Acum un an de zile a existat o gală de fund raising cu 120 de oameni. S-au licitat 12 obiecte, au fost cumpărate, au plecat acasă și banii au fost donați fundației. (…) Doamna Ramona Mănescu sau familia Mănescu a cumpărat atunci, a licitat și a cumpărat”, a declarat Geoană, în emisiunea moderată de Cosmin Prelipceanu, la Digi24, potrivit site-ului acestei televiziuni.
„Dacă mie îmi spune cineva (…) că un gest făcut de niște oameni onorabili în acel moment de a face un gest frumos care se duce către femeile de la țară care au nevoie de sprijin medical din partea fundației pe care o soția mea a înființat acuma 23 de ani, dacă asta este o problemă și este o acuză din partea presei, înseamnă că suntem pe două planete diferite”, a continuat fostul secretar general adjunct al NATO.
Geoană a precizat și că în prezent nu mai are are legături cu Rareș Mănescu.
Fundația Renașterea, a cărei președinte este Mihaela Geoană, a primit în 2023 suma de 14.200 de euro printr-un contract de donație de la soții Ramona Mănescu, conform digi24.ro.
În cadrul evenimentului au fost licitate 16 produse. Soții Mănescu au licitat două obiecte, pentru care au plătit acești bani, potrivit sursei citate.
„Ca urmare a acestei licitații s-a făcut o donație de 14200 euro, reprezentând ambele obiecte licitate, având ca temei contractul de donație 350/09.10.2023”, se arată într-un răspuns transmis Digi24.ro.
De asemenea, soția lui Mircea Geoană sublinia că Fundația nu a primit „donații, sponsorizări cash sau prin virament bancar” de la cetățeni ruși.
Jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project, din care face parte și Context.ro, au dezvăluit recent că Rareș Mănescu, fostul primar al Sectorului 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania lui Geoană pe când acesta era încă adjunct la NATO.
Ancheta jurnalistică arată o serie de ramificații care duc chiar și la un mercenar care a luptat în Donbas de partea rușilor.
Cum răspunde Geoană dacă există bani pe filieră rusească pentru campania lui electorală
Anterior în cursul zilei de joi, Mircea Geoană a susținut că Rareş Mănescu nu a avut nicio contribuţie financiară la campania sa electorală.
„Nu există nicio contribuţie a domnului Mănescu la campania prezidenţială şi acest lucru este extrem de clar”, a spus fostul număr 2 din NATO, întrebat despre finanţarea campaniei sale.
De asemenea, Geoană a catalogat drept „tendenţioasă” o întrebare a unui jurnalist care l-a chestionat dacă există bani pe filieră rusească pentru campanie.
„Există un fel de capacitate a Federaţiei Ruse care să creeze aparenţe care să conducă la comentarii de acest gen”, a adăugat Geoană, în acest context, citat de News.ro.
Tot joi, după depunerea candidaturii sale pentru funcţia de preşedinte al ţării, Mircea Geoană a vorbit și despre relaţia lui cu soţii Rareş şi Ramona Mănescu.
El a explicat că Rareş Mănescu a avut „o relaţie episodică cu Mişcarea România Renaşte din care o fost solicitat să o părăsească, după o anumită perioadă”.
„Relaţia domnului Mănescu cu aşa-zişi oameni de afaceri, reali sau imaginari, este problema dânsului şi dacă există vreun lucru necurat în relaţia domniei sale cu cineva din Rusia este obligaţia statului român şi voi veghea să fim siguri că dacă există ceva necurat voi fi primul care voi acţiona în această direcţie. Ceva îmi spune că este parte dintr-o acţiune de compromitere pe model FSB”, a mai afirmat Geoană.
PAOK – FCSB. Probleme cu transmisia TV înainte de startul partidei! Timp de 4 minute, meciul din Europa League a fost transmis de Digi Sport, filmat de un cameraman al televiziunii! Abia după 6 minute s-a văzut și la Prima Sport.
Semnalul de pe feed-ul din Grecia a picat cu 20 de minute înainte de startul partidei, motiv pentru care cele două televiziuni din România care dețin drepturile TV nu au mai putut difuza imagini în direct de la stadionul Toumba.
Problema nu s-a remediat până la startul partidei.
Citește pe GOLAZO.ro cum au abordat cele două posturi TV situația
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susţine că este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene în privinţa importurilor ucrainene de ouă şi carne de pasăre, în contextul în care crescătorii de păsări din România au solicitat interzicerea importurilor de produse avicole din Ucraina, relatează Agerpres.
El a argumentat faptul că fermierilor autohtoni le sunt impuse anumite condiţionalităţi cu privire la creşterea păsărilor.
„Este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene în privinţa importurilor ucrainene de ouă şi carne de pasăre, ţinând cont de faptul că fermierilor noştri le sunt impuse anumite condiţionalităţi cu privire la creşterea păsărilor, care presupun costuri mult mai mari în comparaţie cu cele ale fermierilor din afara Uniunii Europene. Aşteptăm o decizie rapidă a Comisiei Europene, însă le transmit fermierilor că noi suntem pregătiţi să aplicăm mecanismul de licenţiere a importurilor, pe care deja l-am aplicat cu succes în cazul importurilor de cereale, zahăr şi făină” a declarat ministrul Barbu, citat în comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Precizările vin ca urmare a solicitării crescătorilor de păsări din România cu privire la interzicerea importurilor de produse avicole din Ucraina.
Potrivit MADR, ministrul Florin Barbu a susţinut încă din data de 23 septembrie a.c., în Consiliul AgriFish, propunerea Bulgariei cu privire la interzicerea importului de ouă din Ucraina şi a solicitat deja Comisiei Europene o soluţie pentru protejarea fermierilor europeni de preţurile de dumping practicate de Ucraina.
Ministerul reaminteşte că Uniunea Europeană a ridicat restricţiile de import pentru produsele agricole din Ucraina, ca urmare a ofensivei militare declanşate de Rusia, cu precizarea că, pentru statele membre aflate la graniţa cu Ucraina au fost stabilite excepţii şi derogări, inclusiv introducerea licenţierii pentru anumite categorii de produse agroalimentare.
Fermierii români cer interzicerea produselor avicole din Ucraina
Crescătorii de păsări din România au solicitat autorităţilor interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor.
Potrivit unui comunicat al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), transmis miercuri AGERPRES, măsura este necesară pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung.
Fermierii reclamă, totodată, faptul că unele produse avicole, dar şi material biologic (ouă de incubaţie sau păsări vii), ridică suspiciuni şi pot pune în pericol întreaga industrie avicolă prin răspândirea de zoonoze.
Potrivit UCPR, liberalizarea totală a importului de carne de pasăre şi ouă consum încă din anul 2022 a dus la o creştere semnificativă a cantităţilor importate. Conform datelor Eurostat, importul total de ouă de găină proaspete pentru consum din Ucraina spre UE, în perioada ianuarie – iunie 2024, a crescut cu 42,7% anual.
Cât a crescut importul de ouă și carne de pasăre din Ucraina
Astfel, importul de ouă de consum proaspete în România din Ucraina, în primele şase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu preţuri de import sub cele ale ouălor româneşti, dar cu o tendinţă descrescătoare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocenţi pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,6 – 0,7 eurocenţi pe ouă în lunile iulie – august 2024, din informaţiile primite de la fermieri.
Totodată, volumul în creştere al importurilor de ouă din Ucraina, la preţuri scăzute şi de calitate slabă, exercită presiuni grave asupra preţurilor la poarta fermei.
Potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, importul de carne de pasăre, refrigerată şi congelată, în România din Ucraina, în primele 6 luni din anul 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, faţă de 78 tone importate în aceeaşi perioadă a anului 2021, cu potenţial de creştere semnificativă în semestrul II 2024.
Gheorghe Hagi, antrenorul Farului, a atras atenția asupra ineficienței echipei sale în fața porții, înainte de meciul cu Dinamo de vineri.
„Dinamo e o echipă în formă, o echipă care a mers foarte bine în campionat, o echipă care marchează. După dezamăgirea de la Buzău, sperăm că după astea 4 zile pe care le-am avut ca să pregătim meciul, reușim să ne revenim.
În fotbal, totul durează o zi, asta le spun și băieților. Trebuie să fim mental foarte bine, conștienti că întâlnim o echipă care face meciuri foarte bune”, a declarat Hagi la conferința de presă înaintea meciului cu Dinamo, potrivit GOLAZO.ro.
„Regele” a atras atenția asupra ineficienței echipei sale în fața porții.
„Trebuie să atacăm mai mult poarta, altfel degeaba construim, degeaba circulă minge Cu minge sau fără minge, trebuie să atacăm poarta, altfel e degeaba”, a mai spus Hagi în cadrul conferinței.
Ministerul de Externe din Ungaria a convocat-o joi pe ambasadoarea Germaniei la Budapesta, Julia Gross, acuzând-o că a „încălcat” suveranitatea ţării după unele comentarii critice pe care le-a făcut mai devreme în cadrul unei recepții, scrie AFP.
„S-a amestecat grav în afacerile interne ale Ungariei şi a încălcat suveranitatea ţării noastre”, a afirmat ministrul de externe, Peter Szijjarto, într-un mesaj publicat pe Facebook, referindu-se la ambasadoarea Julia Gross.
„Ne aşteptăm la respect din partea ambasadorilor detaşaţi în ţara noastră, motiv pentru care discursul ei este total inacceptabil”, a adăugat șeful diplomației ungare, potrivit News.ro.
Vorbind cu ocazia Zilei unităţii germane, Julia Gross a declarat că „încrederea” pe care Ungaria a câştigat-o istoric în cadrul UE şi NATO „a fost erodată tot mai mult în ultima vreme”.
„Mă refer (…) la o serie întreagă de incidente, teorii, măsuri şi provocări care nu par să aibă alt scop decât să pună la îndoială fiabilitatea Ungariei”, a spus ea.
Ambasadoarea s-a referit la „misiunea de pace” autoasumată de premierul naţionalist Viktor Orban, care a „provocat iritare în cadrul UE”.
De asemenea, Gross a criticat guvernul ungar pentru întârzierea cu luni de zile a ratificării candidaturii Finlandei şi Suediei la NATO, numind atitudinea o „farsă”.
„Presupun că pentru voi – alegătorii maghiari, indiferent de convingerile voastre politice – acest lucru duce din ce în ce mai mult la întrebarea: cum îmi serveşte asta interesele şi cum îmi îmbunătăţeşte asta viaţa de cetăţean?”, a adăugat Julia Gross.
În ciuda legăturilor economice strânse, relaţiile politice dintre cele două ţări au devenit recent tensionate.
Pe 5 iulie, Ungaria a amânat o vizită a ministrului german de externe, Annalena Baerbock, cu trei zile înainte de termen, invocând „motive tehnice”.
Anularea a avut loc în aceeaşi zi în care Viktor Orban s-a deplasat la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin.