Liana Arsenie, controversata preşedintă a Curţii de Apel Bucureşti, a trecut interviul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Magistrata a fost singura candidată rămasă în concurs pentru postul disponibil la Secția penală, după ce cealaltă judecătoare înscrisă nu a obținut punctajul necesar la etapa anterioară, potrivit PRESShub.
Liana-Nicoleta Arsenie conduce Curtea de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din România. A fost transferată de la Tribunalul Teleorman la CAB în 2016, iar în mai 2023 a fost delegată în funcția de președinte al instanței.
Numele său a apărut în mai multe controverse, în special după documentarul Recorder „Justiție capturată”, în care judecători au vorbit despre presiuni și probleme grave din sistemul judiciar.
În perioada în care Arsenie a condus CAB, instanța a rejudecat și dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu, în urma căruia condamnarea definitivă de șapte ani de închisoare a fost anulată.
Surprize și controverse la Secția de Contencios Administrativ
Bătălia pentru cele patru locuri scoase la concurs la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal s-a dat între 10 candidați ajunși în faza interviului. Dintre aceștia, doi judecători s-au retras, patru au fost respinși, iar patru au obținut calificativul de admis.
Rezultatele au provocat reacții intense în mediul judiciar:
-
Dana Gârbovan, respinsă la prima încercare: În mod surprinzător, judecătoarea Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, a fost declarată respinsă la proba interviului, scrie ZiuaConstanta.ro.
-
Adrian Chiriac, promovat din penal în contencios: Printre candidații declarați admiși se numără judecătorul Adrian Chiriac (soțul procuroarei generale Cristina Chiriac). Promovarea sa vine în ciuda faptului că acesta și-a desfășurat activitatea profesională în materia dreptului penal și nu a judecat anterior în cadrul unei secții de contencios administrativ.
-
Amelia Onișor, admisă fără vechimea legală minimă: O altă promovare controversată la Secția de Contencios este cea a judecătoarei Amelia Onișor, de la Curtea de Apel București. Potrivit surselor din magistratură, aceasta nu ar îndeplini condiția legală privind vechimea efectivă la curtea de apel (având doar doi ani și două luni, față de pragul de 5 ani prevăzut de lege). Aceleași surse indică faptul că susținerea de care se bucură Amelia Onișor vizează o viitoare propunere a acesteia pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în locul Octaviei Spineanu, al cărei mandat se apropie de final.
