Timp de aproximativ două milenii, nivelul global al mării a rămas relativ stabil. Însă această tendință s-a schimbat radical începând cu secolul XX, când nivelul apelor a început să crească continuu – iar viteza cu care se produce acest fenomen este în creștere accelerată, potrivit datelor recente ale NASA.
Specialiștii climatologi încearcă să estimeze implicațiile pe termen lung, în contextul în care politicile federale din SUA, precum cele din perioada administrației Trump, au redus sprijinul pentru agențiile care monitorizează oceanele.
Sateliții confirmă: creștere de 10 cm începând cu 1993
Monitorizarea prin satelit, începută în 1993, a permis cercetătorilor să urmărească cu precizie comportamentul oceanelor. Analize recente arată că nivelul mării a crescut cu aproximativ 10 centimetri în doar trei decenii.
„E ca și cum am accelera într-o curbă periculoasă”, a declarat Benjamin Hamlington, expert NASA în cadrul grupului specializat pe nivelul mării și topirea gheții. El avertizează că, spre deosebire de alți indicatori climatici care pot fluctua, nivelul mării crește constant, ceea ce indică o amenințare serioasă.
Previziunile specialiștilor indică o creștere de până la 15 centimetri la nivel global până în 2050, cu valori de până la 25-30 cm pe coastele Statelor Unite. Ce se va întâmpla după această dată rămâne incert.
Până în 2100, mările ar putea crește cu un metru
Potrivit cercetătorului Dirk Notz de la Universitatea din Hamburg, estimările pe termen lung devin tot mai imprecise, dar tendința este clară: „Numerele cresc rapid și continuu.”
Unii oameni de știință avertizează că o creștere cu un metru a nivelului mării până în 2100 este plauzibilă, deși un astfel de scenariu s-ar putea desfășura pe parcursul mai multor secole. Totuși, consensul științific este clar în privința cauzei: activitatea umană, în special arderea combustibililor fosili, determină încălzirea globală.
Ce determină topirea accelerată a ghețarilor
Aproximativ 90% din căldura suplimentară generată de activitatea umană este absorbită de oceane. Odată cu încălzirea apei, aceasta își mărește volumul, iar temperaturile ridicate contribuie și la topirea accelerată a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica.
Cele două regiuni polare dețin suficientă apă înghețată pentru a ridica nivelul mării cu până la 65 de metri. Până acum, două treimi din creșterea înregistrată a nivelului apelor a fost cauzată de topirea gheții, însă anul trecut, încălzirea oceanelor a devenit principalul factor, în contextul celui mai fierbinte an înregistrat în istoria modernă.
nivelul global al măriiRegiunile cele mai afectate de creșterea nivelului mării
Nivelul oceanului nu este uniform, iar efectele sunt resimțite diferit în funcție de zona geografică. În unele locuri, factori precum curenții marini, eroziunea solului și mișcările scoarței terestre intensifică fenomenul.
Un exemplu este Coasta Golfului din SUA, unde extracțiile de petrol, gaze și apă subterană duc la scufundarea terenului. Louisiana se confruntă cu una dintre cele mai rapide pierderi de uscat la nivel global, înregistrând o creștere a nivelului mării de aproape patru ori mai mare decât media globală.
Țările insulare din Pacific, în pragul dispariției
În afara SUA, cele mai vulnerabile rămân statele insulare joase din regiunea Pacificului, cum ar fi Tuvalu, Kiribati și Fiji. Acestea sunt deja afectate de creșterea nivelului oceanului și se estimează că în următoarele trei decenii vor înregistra o creștere cu cel puțin 15 cm, chiar și în scenariul optimist al reducerii emisiilor.
Potrivit NASA, aceste comunități riscă să dispară complet dacă tendințele actuale se mențin.
Comentează pe FACEBOOK
