Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org.
Unele molecule, precum aminoacizii, există sub forma a două variante care sunt imagini în oglindă una a celeilalte. Cu toate acestea, organismele vii conțin doar una dintre aceste imagini în oglindă. Modul în care a putut apărea o astfel de asimetrie chimică a reprezentat mult timp un mister pentru chimiști. Henri B. Kagan și Kenso Soai sunt recompensați cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2026 pentru descoperirea unei soluții la această enigmă, se arată în comunicatul oficial, transmite Agerpres.
Henri Kagan a descoperit o nouă metodă de a controla reacțiile chimice, permițând obținerea unui exces mai mare al uneia dintre cele două forme în oglindă decât se credea anterior posibil. Descoperirea sa a fost revoluționară pentru chimiștii care dezvoltă reacții destinate fabricării de produse farmaceutice, arome, parfumuri și materiale noi.
Kenso Soai a conceput prima reacție chimică în urma căreia se forma o singură variantă dintre posibilele forme aflate în oglindă. Cu excepția fenomenului vieții în sine, nimeni nu mai reușise o asemenea performanță. Reacția Soai este unul dintre cele mai spectaculoase experimente chimice realizate vreodată, conform Comitetului Nobel.
Chimia vieții este ceea ce chimiștii numesc ‘homochirală’ – un termen derivat din cuvintele grecești pentru ‘aceeași’ și ‘mână’. La fel ca mâinile, toți aminoacizii există sub forma a două variante în oglindă, însă doar una dintre ele se regăsește în proteinele din celulele noastre, în timp ce cealaltă variantă apare rareori în natură.
Homochiralitatea este un termen chimic și biologic care se referă la proprietatea unui sistem de a fi format exclusiv dintr-un singur tip de enantiomer – izomer optic dextrogir (spre drepta) sau levogir (spre stânga) al unei molecule chirale. În natură, homochiralitatea este o caracteristică fundamentală a vieții. Spre exemplu, aminoacizii care formează proteinele sunt aproape exclusiv de formă L (levogiri), în timp ce zaharurile (cum ar fi riboza din ARN și dezoxiriboza din ADN) sunt aproape exclusiv de formă D (dextrogiri).
Multă vreme, chimiștii s-au întrebat cum poate apărea homochiralitatea. Când au început să experimenteze reacții chimice capabile să genereze două molecule în oglindă, obțineau întotdeauna proporții egale din ambele variante în eprubetele lor. Cu toate acestea, chimiștii au căutat să producă o singură formă dintre cele două imagini în oglindă, deoarece, în cazul moleculelor destinate interacțiunii cu organismele vii – cum ar fi medicamentele – doar una dintre aceste forme produce efectul dorit.
Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 recompensează descoperiri care le-au permis chimiștilor să dirijeze reacții chimice ce conduc la homochiralitate.
‘Henri Kagan și Kenso Soai au oferit o soluție la un mister chimic vechi de peste un secol: modul în care poate apărea spontan homochiralitatea. Reacțiile chimice pe care le-au dezvoltat sunt spectaculoase’, a declarat Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie.
Henri Kagan a făcut primul pas decisiv în 1986, când a descoperit o nouă metodă de a controla reacțiile chimice. Aceasta i-a permis să obțină un exces mai mare al uneia dintre formele în oglindă decât se crezuse anterior că ar fi posibil.
Kenso Soai a făcut următorul pas. În 1995, într-o cercetare fundamentală, a descris modul în care a conceput prima reacție chimică ce avea potențialul de a fi homochirală. În 2003, a reușit în cele din urmă: a prezentat o reacție în care se forma doar una dintre cele două forme în oglindă posibile. Cu excepția fenomenului vieții în sine, nimeni nu mai reușise până atunci o asemenea performanță.
Datorită cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai știința înțelege în prezent cum poate apărea homochiralitatea. Descoperirile lor au fost esențiale pentru chimiștii care concep reacții destinate fabricării medicamentelor.
Henri B. Kagan, 96 de ani, s-a născut la Boulogne-Billancourt, Franța. El a obținut doctoratul în 1960 la College de France și a devenit profesor emerit la universitatea cunoscută la acea vreme sub numele de Universite Paris-Sud (în prezent Universite Paris-Saclay).
Kenso Soai, 76 de ani, s-a născut la Hiroshima, Japonia. El a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo și a primit titlul de profesor emerit al aceleiași universități nipone.
Cei doi vor împărți în mod egal recompensa financiară în valoare de 12 milioane de coroane suedeze (peste 1 milion de euro), care însoțește premiul.
Comentează pe FACEBOOK
