Raluca Turcan, ministrul culturii, afirmă că instituția pe care o conduce a fost absentă „pe partea de PNRR” de unde putea să obţină o sursă de bani consistentă pentru investiţiile în patrimoniu, iar ocazia a fost una ratată.
Raluca Turcan: Ministerul Culturii a fost absent pe partea de PNRR
„Din păcate, Ministerul Culturii a fost absent pe partea de PNRR, de unde putea să obţină o sursă de bani consistentă pentru investiţiile în patrimoniu. Păcat că s-a ratat o asemenea cu ocazie. Noi ne chinuim să folosim aceşti bani sub formă de grant de la Banca de Dezvoltare şi, în acelaşi timp, finanţarea de la buget pe care o avem prin programul naţional de restaurare. (…) În mandatul meu de ministru îmi doresc să încheiem acordul şi finanţarea să fie alocată, astfel încât oricine va fi ministrul Culturii după mine să poată să ducă la bun sfârşit aceste investiţii”, a declarat Raluca Turcan la Parlament, transmite Agerpres.
Ministrul Culturii s-a referit la programul de finanţare „Temelii culturale”, pentru reabilitarea a 13 monumente istorice, context în care a arătat că, „din nefericire, Ministerul Culturii şi domeniul cultural au fost în decursul timpului constant subfinanţate, subdimensionate şi subapreciate”.
„Ca atare, bugetele pentru investiţii în domeniul cultural au fost la limita de avarie. În acest context mi s-a părut obligatoriu să caut toate resursele financiare pentru a interveni pe partea de obiectiv cultural construit de patrimoniu, întrucât în România suntem într-un stadiu extrem de avansat de degradare a obiectivelor culturale. Ca atare, ţinând cont că mai existau până acum trei acorduri pe care am reuşit să demarez investiţii pe obiective importante culturale, cum ar fi Opera şi Teatrul din Cluj Napoca, operă nouă la Iaşi, Muzeul Naţional de Istorie, aşezămintele Brătianu, Vila Florica şi multe altele, am reuşit să propun în Guvern şi Guvernul să aprobe un nou memorandum pentru un al patrulea împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei prin care să finalizăm refacerea Operei Naţionale Bucureşti, Ateneul Român şi alte câteva investiţii mari. Până la momentul încheierii acordului este posibil ca această listă pe care ne-o propunem să mai aibă şi modificări. Însă, în mare, obiectivele pe care ni le-am asumat necesită investiţii”, a explicat ministrul Raluca Turcan.
România a primit 2,76 miliarde de euro, a doua tranșă din PNRR
Comisia Europeană a efectuat a doua plată de 2,76 miliarde EUR către România în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (PNRR), în 29 septembrie 2023.
Planul global de redresare și de reziliență al României va fi finanțat prin granturi și împrumuturi în valoare de peste 29 de miliarde de euro. Sumele plăților efectuate către statele membre sunt publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența. România a primit deja o plată de prefinanțare totală de 3,7 miliarde EUR în decembrie 2021 și ianuarie 2022 și de 2,6 miliarde EUR în octombrie 2022, ca urmare a îndeplinirii celor 21 de etape și obiective incluse în prima cerere de plată.
Când crede Adrian Câciu că vom primi tranșa a treia de bani din PNRR
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat la Digi24 că speră ca România să primească tranșa a treia de bani din PNRR, 2,7 miliarde de euro, la finalul lunii martie. El a spus că se așteaptă ca forurile europene să ceară lămuriri suplimentare și că are de gând să meargă la Bruxelles pentru orice clarificări legate de proiectele depuse în cadrul PNRR.
CITITI SI: România depune Cererea de Plată 3 din PNRR/ Valoarea netă – 2,7 miliarde euro
Comentează pe FACEBOOK
