Responsabilitate în vremuri de pandemie

Responsabilitate în vremuri de pandemie

Se împlinesc două luni de când România s-a izolat în case. Școlile s-au închis, producătorii și-au diminuat la maximum activitatea, magazinele, cu excepția celor alimentare și farmacii, s-au închis, circulația a fost oprită, cu mici excepții vitale, oamenilor li s-a interzis să mai meargă în parc sau la biserică.

Similar tuturor țărilor afectate de noul coronavirus, România s-a apărat, conservându-și la maximum, resursele, cu riscul de a cădea într-o criză economică greu de estimat, încă.

În urmă cu două luni, principala preocupare a Guvernului a fost protejarea sănătății și salvarea vieților omenești. A cât mai multor vieți.

Redresarea economică sau, cred că ar fi mai corect, resetare economică, urmează. O resetare în care multe lucruri cu care eram obișnuiți până acum nu vor mai face parte din viața noastră. Cred că va fi o restartare în toate domeniile și toate mediile.

În cele două luni am învățat că poți avea familia aproape și de la distanță, am văzut ce înseamnă să ai învățământ online, cât de simplu și comod este să interacționezi cu statul din siguranța căminului tău, online. Distanța nu ne-a împiedicat să ne păstrăm prietenii, credința, locul de muncă pentru o parte dintre noi. Știu că pentru mulți dintre noi imposibilitatea de a ne deplasa liber a fost un coșmar. Dar vreau să cred că tocmai acest coșmar ne-a învățat să apreciem adevăratele valori din viața noastră, să apreciem timpul petrecut cu familia și prietenii, să ne facem griji pentru cei care nu sunt lângă noi, să devenim mai responsabili, mai implicați în viața socială și economică.

Pauza impusă de pandemia cu noul coronavirus a limpezit cerul, a curățat aerul, a eliberat orașele de aglomerația, zgomotul și poluarea pe care tot noi, oamenii, le producem zilnic, fără să conștientizăm marele rău pe care îl producem naturii prin acțiunile noastre iresponsabile.

Poate, pentru unii, măsurile luate de Guvern pentru limitarea răspândirii infectărilor cu SARS-CoV-2, dușmanul nevăzut al omenirii în anul 2020, au însemnat niște extreme, a însemnat limitarea libertăților, lipsuri, poate chiar încălcarea unor drepturi.

Însă, trebuie să recunoaștem că fără acțiunea rapidă și hotărâtă a Guvernului, fără impunerea acestor măsuri drastice România, astăzi, și-ar fi plâns mult mai mulți părinți, bunici, prieteni, apropiați. Fără duritatea acestor măsuri, România nu ar fi avut șansa ca la două luni de la declararea stării de urgență să înceapă și să aplice măsuri de redresare economică.

Am conștientizat, în aceste două luni că prea mult timp am fost consumatori de produse importate, practic dependenți, pe unele zone, de ceea ce produceau alții. Vindeam materie primă, cumpăram cu mulți bani produse finite.

România s-a trezit. A început să producă în țară, deocamdată ceea ce avem nevoie stringentă, acum: materiale și echipamente necesare în lupta cu SARS-CoV-2. Institutele de cercetare au dezvoltate soluții care susțin cadrele sanitare în combaterea COVID-19. Operatori economici din industria de apărare, din domeniul textile, al mobilei, din cel al cosmeticelor și nu numai au adaptat sau introdus linii noi de fabricație și produc măști, combinezoane, izolete, biocide și dezinfectante, sisteme de ventilație etc.

Deși pare că țara este amorțită, paralizată de spaima infectării cu noul coronavirus, se simte efervescența celor aflați în primele linii ale luptei: cadre sanitare, forțele de ordine, antreprenori implicați în producerea celor necesare, guvernanți. Dincolo de aceștia sunt toți cei care zi de zi asigură bunul mers al lucrurilor și nu și-au încetat activitatea, ci lucrează de la domiciliu sau se deplasează la serviciu.

Aici vreau să aduc mulțumirile mele publice poștașilor români, să îi felicit pentru abnegația de care au dat dovadă, de dăruirea cu care au continuat activitatea în condițiile în care pericolul infectării a fost extrem de mare, pentru faptul că au fost prezenți tot timpul în viața românilor și s-au achitat de îndatoriri prompt și cu profesionalism.

După starea de urgență ne așteaptă starea de alertă. Restricțiile se vor relaxa, întrucâtva, încet încet se redeschid magazinele, parcurile, avem voie, atât timp cât respectăm reguli, să mergem la biserică, ne reluam activitatea, ne deplasăm mai ușor.

Acum a venit timpul să susținem testul maturității și al responsabilității asumate. Este timpul să arătăm că am învățat ceva în aceste două luni. Este momentul să lăsăm deoparte critica, să lăsăm insubordonarea, orgoliile și mândriile. Acum trebuie să aplicăm ce am învățat: respectăm reguli, ne protejăm, protejăm. Sănătatea noastră este în siguranță.

Acum este vremea să fim implicați, să fim uniți, să conlucrăm pentru a depăși criza economică în care ne aflăm, să ne construim un viitor așa cum ni-l dorim. Timp de 30 de ani ne-am căutat identitatea, drumul și menirea.

Acum ni se oferă șansa unui nou început. Dacă acum suntem responsabili și înțelegem că numai împreună, luptând toți pentru același ideal, putem avea șansa să oferim României startul pe care l-a ratat acum 30 de ani.

”Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer.(…) Vreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. Este vreme de război şi vreme de pace.” Ecleziastul, capitolul 3.

Cred cu tărie, că acum este vreme să construim !

Horia Grigorescu, vicepreședinte PNL București, director general Poșta Română

Comentează pe FACEBOOK