România ocupă locul al doilea în Europa, după Italia, la numărul de persoane inactive în câmpul muncii. Potrivit unei analize a pieței muncii din România realizată de PricewaterhouseCoopers (PwC) pentru Camera Americană de Comerț, în momentul de față, avem aproximativ 7,7 milioane de persoane inactive în câmpul muncii. Aici intră copiii, studenții, pensionarii și persoanele cu vârste între 17 și 65 de ani care nici nu învață, nici nu muncesc, potrivit Adevarul.
Dintre acestea, aproape un milion și jumătate ar putea să-și găsească un job, dar nu vor. Sau, după cum spun unii sociologi, ar vrea, dar acești oameni nu sunt încurajați de autorități.
„Să presupunem că eu am opt clase și am de ales să mă duc la serviciu, să muncesc cu ziua sau să aștept ajutorul de la stat. Dacă mă duc la muncă, iau salariul minim pe economie, puțin peste 2.000 de lei. Ca să mă duc la muncă, am costuri. Transportul, mâncarea…undeva la 30 de lei pe zi, 660 de lei/lună. Asta înseamnă că, pentru a mă duce la muncă, profitul meu este de doar circa 1.500 de lei. Dacă stau acasă, să zicem că muncesc doar cinci zile pe lună. 150 de lei munca cu ziua… asta înseamnă 750 de lei. Poate 800. Diferența dintre salariu și banii pe care îi câștig fără să am un job stabil ar fi să zicem de 1.000 de lei, ceea ce este superdemotivant. Nu mai spunem că acești oameni primesc și ajutor social, și un ajutor pentru lemne, deci… diferența este și mai mică. Și atunci vine întrebarea: a cui e vina? A mea, că nu vreau să mă duc la muncă, sau a ta, statule român, că nu mă încurajezi s-o fac?“, întreabă sociologul Gelu Duminică pentru sursa citată.
O altă piedică în găsirea unui job este lipsa infrastructurii pentru mobilitate profesională.
„Ca să ajungă, de exemplu, de la Calafat către Craiova, foarte probabil îi va lua o oră și jumătate. Legătura de tren s-ar putea să fie chiar vreo două ore… ceea ce din nou este demotivant“, a mai spus Gelu Duminică.
Și mai există un aspect de luat în considerare. În România există de mulți ani un trend în rândul absolvenților de liceu care fug de școlile de meserii.
„Oamenii ar trebui să înțeleagă că un muncitor bun este la fel de bine valorizat precum un arhitect sau un inginer,” a declarat, pentru „Adevărul“, academicianul Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române.
Comentează pe FACEBOOK
