Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, o sărbătoare religiosă importantă marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Aceasta este prima mare sărbătoare din perioada Postului Crăciunului și una dintre zilele în care este permis consumul de pește.
Semnificația zilei de Ovidenie în tradiția populară
Cunoscută în popor sub numele de Ovidenie, Obrejenie sau Vovidenie, această sărbătoare adună numeroase tradiții și superstiții.
În cultura populară, perioada dintre mijlocul lunii noiembrie și luna februarie este bogată în sărbători dedicate lupilor, printre care se numără Filipul cel Șchiop sau Filipul cel Mare. În Bucovina, exista credința că pe 21 noiembrie s-ar fi născut Iisus Hristos.
Ovidenia face parte dintr-un ciclu de sărbători care include Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei și Sânnicoară (Moș Nicolae), fiind asociată de unii cercetători, precum Ion Ghinoiu, cu un posibil An Nou dacic.
Ritualuri și superstiții străvechi
În vremurile de demult, sărbătoarea era ținută pentru protecția vederii. Se sfințea un fuior, cu care oamenii își ștergeau ochii atunci când aveau probleme, potrivit scrierilor lui Marcel Lutic în cartea „Timpul Sacru”.
Semnele vremii erau interpretate cu mare atenție de Ovidenie. Dacă ningea, era considerat semn de iarnă grea, iar un cer senin prevestea o vară secetoasă. Un cer înnorat era asociat cu un an în care vor apărea numeroase boli.
De asemenea, noaptea de Ovidenie era considerată magică, moment în care se credea că cerurile se deschid, iar animalele vorbesc, fiind înțelese doar de oamenii cu suflet curat.
Un alt obicei presupunea aprinderea unei lumânări mari, cunoscută drept „lumina de veci”, care, conform credinței, nu se stingea niciodată pe lumea cealaltă. Fetele nemăritate mergeau la fântână cu lumânarea aprinsă, sperând să își vadă ursitul.
Post și pomeni de Ovidenie
Această sărbătoare era marcată și de diverse acte de milostenie. Se ofereau pomeni pentru copiii care au murit, iar mesele includeau mâncare de post. Totodată, femeile dădeau de pomană „lumina de veci” pentru sufletele celor adormiți.
Un ritual special presupunea umplerea unui vas cu apă, lângă care se așeza o lumânare. Aceasta era păzită întreaga noapte, iar cei care își doreau să-și îndeplinească o dorință făceau 300 de mătănii: 100 seara, 100 la miezul nopții și 100 dimineața.
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului rămâne o sărbătoare deosebit de importantă, încărcată de tradiții care reflectă credințele și obiceiurile străvechi ale poporului român.
Comentează pe FACEBOOK
