România și Bulgaria au devenit oficial membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen, marcând un moment istoric pentru cele două țări din Europa de Est. Acest pas, ce asigură libera circulație la frontierele terestre și aeriene, simbolizează o etapă importantă pentru cele două state membre ale Uniunii Europene.
După eliminarea controalelor în aeroporturi și porturi maritime în martie 2024, aprobarea finală a fost acordată în decembrie, permițând accesul la aceleași privilegii la frontierele terestre.
Ceremonii la miezul nopții pentru un moment istoric
La trecerea dintre ani, diverse puncte de frontieră au găzduit ceremonii pentru a celebra acest eveniment major. Premierul României, Marcel Ciolacu, a descris aderarea ca fiind „cel mai mare succes al anului 2024”, subliniind că acest moment pune capăt unei perioade lungi de aşteptare pentru cele două state fost comuniste, printre cele mai sărace din Uniunea Europeană.
Deşi îndeplineau criteriile tehnice încă din 2011, diverse state membre au obiectat împreunănă, conform analistului Valentin Naumescu.
Acesta a explicat că subiectul Schengen a generat frustrări și a fost exploatat de partidele anti-UE, care au denunțat tratamentul inechitabil aplicat României și Bulgariei.
Un pas important spre egalitate europeană
Odată cu aderarea la Schengen, sentimentul de marginalizare resimțit de cetățenii români și bulgari se diminuează, afirmă experții. Liderii ambelor țări au subliniat caracterul istoric al acestui moment, considerat un „obiectiv major” încă de la aderarea lor la Uniunea Europeană în 2007.
Creat în 1985, spaţiul Schengen numără acum 25 dintre cele 27 de state membre UE, precum și țările asociate Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Aproximativ 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la granițe.
Ridicarea vetoului austriac și noi măsuri de securitate
Aderarea a fost posibilă datorită ridicării dreptului de veto al Austriei, care și-a exprimat inițial rezervele din cauza fluxului mare de migranți.
Viena a acceptat în cele din urmă o aderare parțială în primăvara anului trecut, după implementarea unor măsuri care au redus semnificativ trecerile ilegale.
Conform unui acord din noiembrie, vor fi aplicate controale temporare pentru o perioadă inițială de șase luni, cu scopul de a minimiza riscul modificării rutelor migratorii.
De asemenea, frontiera dintre Bulgaria și Turcia, care devine granița externă a spaţiului Schengen, va beneficia de o supraveghere sporită.
Impact economic și beneficii pentru transportatori
Specialiștii prognozează beneficii economice importante, cu o creștere estimată a PIB-ului de cel puțin 1% în ambele țări. Transportatorii rutieri, afectați de timpi lungi de așteptare la granițe, au salutat aderarea.
Beniamin Lucescu, reprezentant al unei federații de transportatori din România, a declarat că „așteptările interminabile și efortul inutil al șoferilor vor deveni de domeniul trecutului”.
Provocări și perspective pentru infrastructura din Bulgaria
În Bulgaria, infrastructura rutieră deficitară ar putea limita impactul pozitiv al aderării. Drumurile înguste, autostrăzile slab întreținute și numărul redus de poduri peste Dunăre rămân provocări majore.
Cu toate acestea, sectorul turismului se așteaptă la o creștere a fluxului de călători spre Grecia vecină, datorită facilităților de trecere a graniței.
Ivailo Kirkov, un om de afaceri bulgar, și-a exprimat entuziasmul pentru aderare, menționând că aceasta va simplifica semnificativ deplasările spre sud.
Gheorghi Grancearov, ghid turistic, a adăugat că distanța dintre Sofia și Salonic va fi parcursă acum în mai puțin de patru ore, atrăgând turiști de pe ambele maluri ale Dunării.
Aderarea deplină a României și Bulgariei la spaţiul Schengen reprezintă nu doar un succes politic, ci și o oportunitate economică majoră, marcând o nouă etapă de integrare europeană.
Comentează pe FACEBOOK
