Tezaurul României, furat de ruși s-ar putea întoarce acasă. Parlamentul European a adoptat joi, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României pe care şi l-a însuşit ilegal.
Tezaurul României s-ar putea întoarce acasă prin implicarea Parlamentului European
În rezoluţia adoptată joi, eurodeputaţii subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul naţional al României, trimis în Rusia între 1916 şi 1917 pentru a fi păstrat în siguranţă, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia. Acesta este un caz internaţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputaţii, potrivit unui comunicat al PE remis Agerpres.
Parlamentul salută eforturile substanţiale ale UE de a proteja patrimoniul naţional, cultural şi istoric prin punerea în aplicare a legislaţiei şi a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale şi de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile ţărilor Uniunii, precum şi eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale.
Eurodeputaţii solicită Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă restituirea patrimoniului naţional român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relaţiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părţi.
Tezaurul României, 90 de tone de aur, la Moscova
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional pentru a fi protejat în cazul ocupaţiei teritoriului naţional.
Tezaurul cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naţionale a României, colecţii regale de bijuterii şi monede rare, precum şi bunuri de importanţă culturală şi istorică nepreţuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice preţioase, picturi de patrimoniu, cărţi rare şi colecţii ale multor instituţii publice şi private.
În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
Confiscarea tezaurului BNR a afectat grav echilibrul monetar al României, dar, cel puțin în primii ani după război, se mai spera că acesta va fi recuperat. Astfel, în februarie 1920, Consiliul de administrație al BNR preciza că: „avem informațiuni care ne permit să sperăm că e tot în ființă și adăogăm că puterile aliate au reînnoit promisiunea lor de a da tot concursul pentru ca să intrăm în posesiunea lui”. Prin urmare, aurul trimis la Moscova de Banca Națională a României a fost menținut în activul bilanțurilor instituției până în anul 1929, când s-a realizat stabilizarea monetară și „creanțele litigioase asupra străinătății”, așa cum era denumit stocul de aur al băncii evacuat la Moscova, au fost eliminate. Chiar și după această data însă, contul aur la Moscova a continuat să fie înscris în bilanțul instituției „pentru memorie” până în anul 1943. În anul următor, acest post a dispărut din bilanțul Băncii, ca urmare a prezenței Armatei Roșii pe teritoriul României, potrivit BNR.
Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno – sovietice și apoi româno – ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, „nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”.
Negocierea Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a oferit prilejul reintroducerii în discuțiile oficiale româno – ruse a problemei Tezaurului românesc. Chestiunea Tezaurului s-a regăsit în declarația comună a celor doi miniștri de externe, care au agreat înființarea unei comisii comune pentru a se ocupa de studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno – ruse. Având cele mai clare evidențe, Banca Națională a României a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, în cadrul cărora a prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. În anul 2016, când se împlineau o sută de ani de la de la plecarea primului tren, guvernatorul Mugur Isărescu declara că „Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”.
CITITI SI: Tomac: Tezaurul României aflat în Rusia, subiect de dezbatere la Bruxelles
Comentează pe FACEBOOK
