Vladimir Putin a făcut anunțul că va candida pentru un nou mandat prezidențial, această dată alegând să se prezinte ca independent cu o susținere semnificativă din partea publicului, însă fără a fi afiliat vreunui partid, conform declarației făcute sâmbătă de agenția RIA, cu sprijinul statului, și citând doi parlamentari pro-Kremlin cu funcții înalte.
Vladimir Putin, care a deținut funcții de președinte sau prim-ministru în ultimele două decenii, a anunțat recent intenția de a candida pentru un al nouălea mandat prezidențial, cu o durată de șase ani, în alegerile programate pentru martie anul viitor. Potrivit informațiilor furnizate de Reuters prin intermediul News.ro, este de așteptat ca Putin să obțină o victorie confortabilă, dat fiind absența unei competiții politice autentice.
Cu toate acestea, într-o schimbare notabilă, Putin nu va candida din partea partidului de guvernământ, Rusia Unită, deși beneficiază de sprijinul total al acestei formațiuni politice. Informația a fost comunicată de Andrei Turceak, un înalt oficial al partidului, într-un raport citat de RIA.
Serghei Mironov, un proeminent politician în cadrul partidului Rusia Justă, care de asemenea îl sprijină pe Putin, a declarat într-un raport RIA că liderul rus va candida independent, iar echipa sa intenționează să adune semnături în susținerea sa.
Pentru Putin, în vârstă de 71 de ani, procesul electoral pare a fi mai degrabă o formalitate: având sprijinul aparatului de stat, al mass-mediei de stat și cu aproape niciun opozant în rândul publicului larg, victoria sa pare asigurată.
Adepții lui Putin afirmă că liderul rus a reușit să reinstaureze ordinea, să întărească sentimentul de mândrie națională și să recâștige o parte din influența pe care Rusia a pierdut-o în perioada de haos generată de prăbușirea Uniunii Sovietice. Ei susțin, de asemenea, că acțiunile lui în cadrul conflictului din Ucraina, pe care Putin îl denumește „operațiune militară specială”, sunt justificate.
Printr-o campanie de reprimare îndelungată împotriva opozanților și a criticilor, sprijinită de noi legi radicale privind „știrile false” și „discreditarea armatei”, criticii și oponenții războiului au fost supuși la pedepse severe cu închisoarea sau au fost nevoiți să fugă în străinătate, pe măsură ce spațiul pentru exprimarea disidenței a fost continuu restrâns.
Comentează pe FACEBOOK
