Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) aduce în prim-plan o propunere cu un puternic impact social și fiscal. Este vorba despre introducerea obligativității de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Această măsură urmează să vizeze toate persoanele adulte care nu înregistrează venituri declarate și care nu se află pe lista categoriilor exceptate de lege. Inițiativa îi vizează direct și pe românii stabiliți în străinătate. Declarația a fost făcută de șefa interimară a instituției, Larisa Mezinu-Bălan, în cadrul unei intervenții la Profit.ro Health.forum.
În prezent, sistemul public de sănătate din România se confruntă cu un deficit major de finanțare, în condițiile în care aproximativ 2,9 milioane de cetățeni figurează în bazele de date oficiale ca fiind neasigurați. Conform legislației aflate acum în vigoare, persoanele care nu obțin venituri fiscalizate nu sunt obligate să contribuie la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Acestea au însă posibilitatea de a se asigura în mod opțional, prin depunerea Declarației Unice la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și achitarea unei sume forfetare de 2.430 de lei pe an, echivalentul a 10% din plafonul a șase salarii minime brute pe economie.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populaţie sunt în continuare neasiguraţi. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuţiei”, a declarat şefa interimară a CNAS.
Conducerea CNAS consideră însă că actualul model opțional nu mai este sustenabil și susține că principiul solidarității ar trebui extins la nivelul întregii populații active. „Orice persoană care nu are venituri declarate, dar este o persoană activă și nu se încadrează într-o categorie de exceptare, ar trebui să contribuie la sistemul de sănătate”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan. Șefa interimară a instituției a subliniat că la nivelul Casei Naționale au fost deja efectuate simulări și calcule privind impactul bugetar, apreciind că o astfel de măsură ar aduce venituri suplimentare substanțiale pentru acoperirea cheltuielilor medicale tot mai ridicate.
Românii plecaţi din ţară, suspectaţi că revin vara pentru a beneficia de servicii medicale
Un punct sensibil al propunerii îl reprezintă includerea românilor din diaspora în această ecuație fiscală. Reprezentanții CNAS argumentează că există un fenomen prin care cetățenii români stabiliți în afara granițelor nu plătesc contribuții de sănătate în România, dar se întorc în țară în momentul în care au nevoie de investigații, tratamente sau intervenții medicale, punând astfel o presiune suplimentară pe bugetul sistemului public. Prin impunerea acestei contribuții obligatorii, autoritățile urmăresc să elimine situațiile în care serviciile medicale sunt accesate fără o contribuție prealabilă la fondul comun.
Cu toate acestea, declarațiile oficiale ridică o serie de semne de întrebare majore din punct de vedere juridic, administrativ și social. Până în acest moment, conducerea CNAS nu a făcut publică suma totală pe care estimează că o va colecta în urma aplicării acestei măsuri. Mai mult, instituția nu a prezentat niciun mecanism concret prin care statul ar urma să încaseze cei 2.430 de lei de la cetățenii care, în realitate, nu dispun de nicio sursă de venit și nu dețin bunuri sau conturi bancare ce ar putea fi executate silit de către fisc.
De asemenea, în cazul românilor din străinătate, legislația europeană și acordurile bilaterale privind securitatea socială prevăd reguli stricte pentru evitarea dublei impuneri. Cetățenii care muncesc legal în alte state membre ale Uniunii Europene și plătesc acolo contribuții sociale sunt asigurați în sistemul țării respective și beneficiază de asistență medicală în România în baza Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate, decontarea făcându-se ulterior între state. Rămâne neclar modul în care CNAS și ANAF ar putea face distincția între românii din diaspora care sunt asigurați în alte state și cei care lucrează fără forme legale, în condițiile în care mulți cetățeni plecați nu își declară oficial schimbarea rezidenței fiscale.
În prezent, persoanele neasigurate din România beneficiază doar de pachetul minimal de servicii medicale, care acoperă strict urgențele medico-chirurgicale, supravegherea și depistarea bolilor cu potențial endemo-epidemic, precum și monitorizarea sarcinii și a lăuziei. Pentru a avea acces la pachetul complet de servicii medicale de bază — care include consultații la medicul de familie și la medici specialiști în ambulatoriu, analize de laborator, investigații imagistice compensate, tratamente și internări de zi sau continue —, plata contribuției la sănătate este obligatorie.
Propunerea lansată de conducerea CNAS se află deocamdată la stadiul de intenție. Pentru a deveni literă de lege, o astfel de modificare necesită elaborarea unui proiect de act normativ de către Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, supunerea acestuia dezbaterii publice și aprobarea sa de către Guvern sau Parlament, printr-o modificare a Codului Fiscal.














