Ipocrizia și dubla măsură ating cote maxime, atunci când e vorba de politicieni. Sunt siderat de vreo câteva săptămâni, de când pe străzile sectorului 1 a apărut o doamnă ce graseiază stricat în limba română și ne povestește cum o să ne schimbe ea viața în bine. Mutat de câțiva ani de pe tarlaua lui Vanghelie “care este”, am sperat că voi scăpa de metodele clasice de țepuit alegătorii din sectorul 5 și voi accede în lumea cu ștaif a politicienilor bucureșteni. Vise, taică, vise… Singura parte bună e că așa mi-am mai amintit și eu că există o doamnă pe nume Clotilde Armand!
Pentru cei dintre dumneavoastră, care uitaserăți de existența ei, vă fac un update. Doamna cu pricina aproape că a fost aleasă primar la sectorul 1 acum 4 ani. Emulație mare la vremurile de atunci. Pe valul electoral ce o prinsese, doamna cu nume franțuzesc a băgat în consiliul local o armată de USR-iști, mai mulți decât în orice administrație bucureșteană. Cu ea în frunte, desigur… Mișcarea cu pricina ne-a liniștit atunci pe mulți, care am crezut că primarul câștigător la mustață va fi controlat la sânge de tinerii frumoși ce aveau o halcă grasă a fotoliilor din consiliu. Mă așteptam ca 4 ani să curgă cu știri despre acea primărie, despre confruntările acerbe din consiliu, iar locuitorii sectorului să fie marii câștigători. De fapt, a fost fix pe dos!
Haideți să vă spun ce am perceput eu, ca locuitor al sectorului 1! Am simțit că la primărie a fost o complicitate incredibilă, un blocaj total și o cloacă de oportuniști care și-au văzut doar de interesele lor. Că totul a fost blocat, o spun cifrele și stenogramele ședințelor de consiliu. Acestea le voi publica explicit în articole viitoare. Deocamdată haideți să rămânem la ipocrizie și dublă măsură. Mai exact la doamna Armand. Cum o fi ca 2 ani și jumătate să te bucuri de locul în consiliu, să nu vii cu nimic concret pentru cei care te-au votat în 2016, iar când îți apare o variantă mai bună, să rupi ușa către Bruxelles. Parțial o înțeleg. Decât să zaci pe bani puțini într-un consiliu local, mai bine te urci în trenul european și înhați vreo 25.000 de euro pe lună. Mirajul salariului de europarlamentar a luat mințile multora, inclusiv apropiați de-ai mei. Să le fie de bine!
Dar despre ipocrizia maximă nu am cum să nu vorbesc! Păi cum, doamna Clotilde Armand, după un an de salarii europene, acum veniți să plângeți pe umărul nostru, al celor din sectorul 1?! Aveți tupeul să ne explicați cum veți asfalta străzile desfundate și cum ne veți proteja parcurile și pădurile?! Sau cum ne veți construi clădiri europene și parcări supraetajate?! Deja e vomitiv! Unde erați, doamna Clotilde, când noi, presa încă liberă, înfieram Ciuma Roșie și luptam cu Firea și ai ei?! Noi luptam pentru București, iar dumneavoastră îl admirați pe Manneken Pis la el acasă?!
Tupeul unora de a veni cu nonșalanță să ceară votul unei comunități pentru care nu a făcut nimic, este incredibil. Nici măcar origini de Sector 1, nu are doamna Clotilde. Recunosc, nu am verificat sediile firmelor sale. Probabil că asta o recomandă pe duduia cu pricina să își dorească primar aici!
Comentează pe FACEBOOK
