Auditul în sectorul public, așa cum este acesta realizat de Instituțiile Supreme de Audit (SAI-uri), reprezintă un factor important pentru a face o diferență în viața cetățenilor.[1] Acest principiu, căruia INTOSAI[2] îi dă greutatea unui postulat, în conținutul standardului dedicat (P-12), trebuie să ghideze în mod primordial activitatea fiecărei instituții care veghează asupra gestionării resurselor publice, deci și a Curții de Conturi a României. Standardul la care ne referim explică, în cuprinsul său, modul în care un SAI poate aduce valoare adăugată pentru cetățeni și anume prin consolidarea transparenței și integrității entităților din sectorul public, prin manifestarea unui interes continuu față de cetățeni, de Legislativ și de alte părți interesate.
În condițiile în care cetățeanul este beneficiarul final al procesului de audit, SAI-urilor le revine datoria să cultive dialogul cu acesta, pentru a cunoaște cât mai bine temele care îl preocupă în mod predilect, dar și așteptările cu privire la performanța entităților publice ce urmează a fi verificate.
Unul dintre instrumentele pe care Curtea de Conturi a României le folosește, de câțiva ani încoace, în scopul dezvoltării dialogului cu cetățenii este o adresă de e-mail la care cei interesați de activitatea de audit public extern pot trimite sugestii de teme de audit în vederea pregătirii Programului de activitate al Curții pentru anul următor. Trebuie menționat aici că activitatea specifică a Curții de Conturi se desfășoară pe baza Programului anual de activitate, aprobat de Plenul instituției. Programul este publicat pe pagina de internet a Curții, iar misiunile de audit public extern se aduc la cunoștința entităților ce urmează a fi verificate.
Adresa dedicată primirii sugestiilor cetățenilor, propuneri.program2023@rcc.ro, este operațională pe toată durata lunii noiembrie 2022. Prin acest demers, Curtea de Conturi dorește să obțină o viziune de ansamblu asupra așteptărilor publicului, mai ales în ceea ce privește auditul performanței în diferitele domenii de activitate. Propunerile expediate de cetățeni vor fi analizate de structurile de specialitate ale instituției, care vor reține aspectele relevante aflate în sfera lor de competență și vor urmării includerea acestora în Program. Invitația noastră este adresată inclusiv reprezentanților organizațiilor neguvernamentale, asociațiilor profesionale și chiar entităților din mediul privat care, prin experiența dobândită în urma interacțiunii cu sectorul public, pot aduce un plus de relevanță activităților specifice de audit public extern. În context, profit de spațiul editorial pentru a face cât mai cunoscut acest canal de dialog deschis de Curtea de Conturi pentru cetățeni. Sper sincer că, de această dată, inițiativa noastră va avea mult mai mult succes decât anul trecut când, în pofida mediatizării invitației de a trimite propuneri pentru Program, am primit o singură sugestie de temă de audit.
Desigur că, pe lângă acest mijloc de comunicare dedicat propunerilor pentru Programul de activitate, secțiunea de ”Petiții” este deschisă pe toată durata anului și le mulțumim tuturor cetățenilor care ne adresează acolo diverse solicitări și sugestii. Indiferent de canalul de comunicare pe care îl folosim, intenția mea și a Plenului Curții este să diversificăm și să dezvoltăm dialogul cu cetățenii și cu ceilalți beneficiari ai activității de audit public extern, în încercarea de a determina schimbarea percepției de ”instituție închisă”, inaccesibilă, atribuită în timp Curții de Conturi, și, mai ales, pentru a crește încrederea în actul de audit efectuat la instituțiile publice.
Un amănunt pe care îl consider important pentru reușita acestui dialog este înțelegerea cât mai corectă a rolului, atribuțiilor și a naturii activităților specifice Curții de Conturi, pentru că aceasta ar contribui în mod substanțial la dimensionarea potrivită a așteptărilor cetățenilor. Datele pe care le avem la dispoziție ne arată că mai avem mult de lucrat în această direcție. Potrivit unui sondaj de opinie[3] realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, Curtea de Conturi se bucură de un nivel ridicat de notorietate (87%), este o instituție în care românii au încredere, însă percepția cu privire la activitatea pe care o desfășoară nu este neapărat cea corectă: numai o treime dintre subiecți (31%) au indicat, în mod adecvat, că activitatea specifică a instituției este auditul public extern, în timp ce aproape trei sferturi dintre respondenți au menționat ”inspecțiile în sectorul public”. În mod clar, nu este vina celor care confundă încă auditorii publici externi cu ”inspectori”, ”controlori” și chiar cu ”anchetatori” abilitați să sancționeze abuzurile și să recupereze prejudiciile, ci este vina noastră că nu am explicat mai des și mai clar cu ce se ocupă o instituție supremă de audit modernă. O explicație pentru imaginea inexactă de instituție cu rol punitiv, pusă pe împărțit sancțiuni, poate fi găsită în trecutul jurisdicțional al Curții, în atribuțiile cu specific judiciar pe care le-a avut până la revizuirea Constituției în anul 2003. Au trecut însă 20 de ani de atunci, iar unele reprezentări incorecte presistă. Avem așadar multe de făcut pentru îndrepta această imagine, iar cadrul cel mai potrivit este comunicarea permanentă cu cetățenii și cu celelalte părți interesate, furnizând informații relevante într-un mod simplu și clar.
Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României
Comentează pe FACEBOOK
