Acasă Blog Pagina 1167

Deranj pe sifonările din cultura mioritică

Există în România asta bătută de soartă niște domenii în care totul pare permis. Iar cei de acolo cred că acest privilegiu li se cuvine din plin. Până nu de mult, medicina era unul dintre aceste domenii. În numele salvării de vieți omenești și a jurământului depus, medicii aveau impresia că șpăgile și condiționările de acte medicale, pe care le făceau adesea, sunt îndreptățite. Ghinion, vorba unui clasic! S-a tăiat cu acele vremuri, iar cei din breasla cu pricina au început să înțeleagă, ușor-ușor, că nu le mai merge cum le mergea.

Există însă o tagmă ce încă refuză să se adapteze la realitățile vremurilor pe care le trăim. Vorbim de  vremuri în care toți strângem cureaua, suferim de pe urma crizei și încercăm să supraviețuim cu ce avem. O să vă surprindă, însă cei ce vânează rolul de semizei în societatea noastră bolnavă sunt cei obișnuiți cu scena, regiile și butaforiile. Și care speră că pot livra societății ăsteia o piesă proastă, pe bani mulți.

O serie de personaje ce au confiscat de multă vreme o parte din cultura românească, încep acum să își arate adevărata față, una hâdă, lacomă și schimonosită de grija față de propria persoană și interese de grup. Astăzi vom vorbi de mari granguri din teatrul românesc, personaje pe care publicul le-a îndrăgit și apreciat în trecut și care s-au folosit de acest statut pentru a se căpătui. Primul a fost Alexandru Arșinel, a cărui înlăturare din funcție a scos la iveală o mizerie de nedescris. Actorul încasa nu mai puțin de 6 indemnizații de la stat, în perioada în care ocupa și un post de conducere la teatrul de Revistă. Totalul fondurilor publice care intrau lunar în buzunarul acestuia: 25.000 lei!

Zilele trecute s-a iscat un nou așa-zis scandal în lumea celor ce încasează de pe urma culturii românești. Fostul ministru PSD-ist de la Cultură, pupilul primarului de tristă amintire Gabriela Firea, s-a activat subit. Actorul George Ivașcu și unii din jurul său au început să zbiere că primarul Nicușor Dan vrea să le închidă teatrul Metropolis. Și că edilul de la Capitală ar fi un sitrugător al identității naționale, un călău al culturii românești sau alte bazaconii. Am înțeles miza acestui scandal abia după ce a ieșit Nicușor Dan cu explicații: „teatrul Metropol nu se închide. Sunt în această perioadă controale la toate teatrele bucureștene din subordinea PMB, inclusiv evaluări ale conducerilor”!

Atunci am prins și eu tâlcul regiei ieftine de care vorbeam. Carevasăzică, coane Ivașcu, baiul matale e că îți ia cineva managementul la puricat! Și e posibil să afle românii cam câți bani tocați voi, pe salarii și investiții într-o așa-zisă cultură ce n-a livrat mai nimic românilor în ultimii ani! Păi spune, frate, așa! Vorba lui Caragiale: să se controleze, să se evalueze, dar să nu se schimbe nimic, așa ți-ar plăcea?!

Pentru mine, acești îmbuibați ce au pus monopol pe cultura românească sunt la fel de toxici ca deținătorii de pensii speciale. Ultimii îndeamnă românii la sacrificii financiare, dar zbiară ca din gură de șarpe când se pune problema ca veniturile nesimțite să le fie rașchetate. Primii merg pe burtă, învârt bugete de milioane, dar așteaptă în continuare aplauze pentru toate mânăriile pe care le execută doar în scop personal. Păi așa nu merge, băieți! Fabula Câinele și cățelul vă descrie perfect pe ăștia ca voi, ce clamați dreptatea pe scenă, dar vă dedulciți din plin la privilegiile unor jupâni aciuați pe lângă o clasă politică infectă. Haideți să mai schimbăm și noi repertoriul, ce ziceți?!

-Publicitate-

Plata gazului în ruble: între nonsens și altceva

Cererea Rusiei ca plătile pentru gazul natural pe care il livrează statelor europene (din UE) să fie făcute in ruble este discutată in fel si chip. Nu putini s-au grabit, inclusiv in Romania, să interpreteze solicitarea ca o incercare a Moscovei de a sprijini propria moneda prin cresterea cererii pentru rublă. Dar acest rationament este subred, fiindcă tările ce importa gaz natural, titei, sau alte materii prime, din Rusia, automat sustin cererea pentru moneda rusa. Faptul in sine, că se fac plăti pentru importuri din Rusia, sustine cererea pentru rublă. Si explicatia este simplă: importuri din Rusia fac ca pe piata monetara din Rusia sa intre valuta forte (dolari SUA, euro, lire sterline, etc) ce poate finanta importuri ale Rusiei, sau echilibra cat de cat un raport, fie el fortat, cu rubla. Numai dacă s-ar sista importul de gaz natural din Rusia, pentru ca la asa ceva se referă decizia amintită, ar fi stopat sprijinul pentru rubla pe aceasta filiera.

Sprijinul pentru rublă reprezentat de plata in valută forte ar fi diminuat dacă inclinatia pentru detinerea de valuta forte creste copios, asa cum s-a intamplat de altfel după invadarea Ucrainei si, subsecvent, după impunerea de sanctiuni economice si financiare contra Rusiei de către SUA, UE si alte tari; o inclinatie pentru lichiditate si depozite in valuta forte ar reduce cererea pentru rublă, ar creste dolarizarea/euroizarea economiei rusesti. Aici găsim, este de prezumat, motivul de bază pentru care banca centrala a Rusiei, ea insăsi supusă sanctiunilor (inclusiv prin inghetarea a cca. 50% din rezervele sale), a crescut drastic rata de politică monetară si a introdus o serie de restrictii pe piata monetară/valutară interna, la iesiri de capital. Insă, in Rusia, băncile care nu sunt supuse  sanctiunilor privind utilizarea sistemului de plăti SWIFT, sunt controlate de stat (mă refer la Gazprombank si Sberbank), ceea ce reduce riscul ca valuta forte primită de la importatorii din UE să fie retinută/tezaurizată, adică să nu ajungă la banca centrală a Rusiei – desi parte din valuta forte din Rusia se află, sau se scurge la cetateni.

Ratiunea pentru care s-a decis de către Kremlin ca platile să fie facute in ruble, ca denominare, pare mai mult un exercitiu de imagine –inclusiv pentru ca pe pietele internationale dolarul american (USD) este monedă in care se denominează tranzactiile cu titei si gaz natural. Pare un asemenea exercitiu deoarece există modalitati tehnice nu insurmontabile pentru ca plătile in valută forte să fie transformate in plăti in ruble, fie si formal. Si nu văd cum amenintarea proferata de Moscova, că dacă plătile nu vor fi in ruble livrări de gaz natural nu vor avea loc, să se intample pe scară largă. Rusia are nevoie să mentină livrări intrucat are nevoie de resurse financiare pentru a face importuri necesare, de unde poate. Si este greu de crezut că Rusia ar putea să reorienteze rapid, ca mijloc de retorsiune, mare parte din livrările de acum către Occident spre tări care nu ii aplică sanctiuni.

O economie (a Rusiei) ce va avea probabil o cădere de PIB in jur de 10% in acest an, cu o inflatie prognozată la cca 20%, are nevoie de resurse financiare. Că plătile sunt in valuta forte, sau in ruble ce rezulta din schimbarea USD sau euro in ruble, conteaza mai putin. Aceasta decizie pare mai degraba o “flexare de musculatura”, ce nu are corespondent in realitate. Iar introducerea unui risc valutar in explicarea platii in ruble este un nonsens; date macro de baza vorbesc singure daca examinam zona euro cu Rusia prin dinamici probabile in acest an: PIB, + 2-3% vs -10-11%; inflatie, 6-7% vs peste 15% (cifra consemnata in martie a.c), iesiri de capital din Rusia. Altfel spus, presiuni mari de depreciere relativa pentru rubla, chiar daca guvernul rus va limita importuri.

Ar putea banca centrala a Rusiei sa practice cursuri de schimb multiple, cu o rata speciala la exportul de gaz natural (eventual si la titei) aplicata tarilor din UE? Adica sa incerce sa extraga in mod administrativ o prima (un bonus) care sa insemne o rubla mai scumpa pentru importatori occidentali. Teoretic da, dar foarte greu in practica; aceasta ar implica o discrepanta semnificativa fata de preturile internationale, ceea ce ar fi greu de explicat si ar accelera trecerea tarilor UE catre alti furnizori.

Rubla nu este moneda de rezerva. De-a lungul anilor,  Rusia a avut surplus mare de cont curent, ceea ce i-a permis sa acumuleze o rezerva valutara estimata la peste 600 miliarde de dolari SUA. Dar Rusia nu are o economie mare,  dezvoltata si variata din punct de vedere industrial, in timp ce exportul ei se bizuie principalmente pe materii prime de baza (titei, gaz natural, metale, cereale) si armament.  Rusia are o anumita auto-suficienta la produse agroalimentare, dar aceasta nu asigura robustete economiei. Bugetul ei public traieste in functie de cotatiile exportului de titei si gaz natural. Iar, acum, un echilibru tot mai precar pe piata interna este sustinut prin restrictii pe piata monetara, printr-o scumpire mare a costului banilor (cu rata de politica monetara in jur de 20%).

Substituirea unei parti din tranzactiile cu Occidentul de pana la impunerea gamei extinse de sanctiuni de catre SUA, UE si G-7, cu tranzactii efectuate cu alte tari (China, India, etc), adica un “trade diversion”, nu poate intari rubla; poate implica si costuri de tranzactie mai mari. Ar fi insa o dovada ca Rusia se decupleaza, voit sau nu, de Europa, ca se apropie de alte regiuni economice ale globului, pentru a scapa de efectul sanctiunilor. Intr-un fel nu este de mirare, deoarece lumea aluneca catre blocuri economice inainte de inceperea razboiului din Ucraina –pe fondul de-globalizarii, de-multilateralizarii, al confruntarii intre state democratice si autocratii. Sanctiunile, cum spun si analisti ai FMI (vezi recent Gina Gopinath), poate grabi acest proces.

Ca o inferenta, gestul/decizia Moscovei privind plata in ruble pentru gazul natural livrat “statelor neprietenoase” nu schimba datele problemei in mod fundamental. Rubla nu poate fi mai tare printr-un artificiu, prin faptul ca ar deveni o  moneda de denominare “de fatada” a unor tranzactii; in realitate, in spate ar opera tot plati in valuta forte.

Un test acid pentru rubla ca moneda de tranzactie pe plan international ar fi acesta: cate state membre ale OPEC ar solicita, sau accepta, rubla ca moneda de tranzactie. Raspunsul nu este greu de dat. Dolarul SUA va ramane moneda principala in care se denomineaza tranzactii cu titei si gaz natural.

Lucrurile stau altfel insa, in perspectiva, cu yuan-ul, care poate deveni moneda de rezerva. China  are o economie mult mai mare (de 7-8 ori) si mai variata decat cea a Rusiei, are o economie care se bizuie pe industrie in continua dezvoltare si tehnologii inalte, inteligenta artificiala; are si cea mai mare populatie din lume (peste 1,4 miliarde persoane). La paritatea puterii de cumparare economia chineza este a doua in lume (dupa cea a SUA). China si incearca de ani buni sa promoveze institutii financiare multilaterale (in Asia) ca alternative la aranjamentele Bretton Woods. Cum este dirijata economia chineza si cum va concura ea cu lumea occidentala, intr-o lume intrata intr-un nou razboi rece, reclama o alta discutie. Summitt-ul recent UE-China este de judecat in acest registru.

-Publicitate-

Premiile Grammy 2022. Lista câştigătorilor

Cea de-a 64-a gală a premiilor Grammy s-a desfășurat la MGM Grand Garden Arena din Las Vegas și l-a avut ca prezentator pe comediantul Trevor Noah. Gala a fost dominată în principal de grupul Silk Sonic, care a câştigat trofeul la categoria cântecul anului şi înregistrarea anului, Olivia Rodrigo, căreia i-a fost înmânat gramofonul de aur pentru cel mai bun artist debutant, şi Jon Batiste, recompensat pentru cel mai bun album al anului, cu „We Are”. 

Lista câştigătorilor este următoarea:

Înregistrarea anului: „Leave The Door Open”, de Silk Sonic

Cântecul anului: „Leave The Door Open”, Silk Sonic

Albumul anului: „We Are”, Jon Batiste

Cel mai bun artist debutant: Olivia Rodrigo

Cel mai bun album country: „Starting Over”, Chris Sapleton

Cea mai bună interpretare rap: „Family Ties”, de Baby Keem şi Kendrick Lamar

Cel mai bun videoclip: „Freedom”, Jon Batiste

Cel mai bun album rock al anului: „Medicine al Midnight”, Foo Fighters

Cea mai bună interpretare metal: „The Alien”, Dream Theater

Cea mai bună interpretare pop individuală: „Drivers License”, Olivia Rodrigo

Cel mai bun album pop vocal: „Sour”, Olivia Rodrigo

Cea mai bună interpretare pop în gruo sau duo: „Kiss Me More”, Doja Cat ft. SZA

Cel mai bun album R&B: „Heaux Tales”, Jazmine Sullivan

Cel mai bun album de muzică urbană: „El Ultimo Tour Del Mundo”, Bad Bunny

Cel mai bun album de jazz instrumental: „Skyline”, Ron Carter, Jack DeJohnette şi Gonzalo Rubalcaba

Cel mai bun album de jazz vocal: „Songwrights Apothecary Lab”, Esperanza Spalding

Cea mai bună interpretare corală: Mahler: Symphony No. 8, „Symphony Of A Thousand” , Gustavo Dudamel (Orchestra Filarmonică din Los Angeles).

-Publicitate-

Orban se dezice de PSD-istii aduși de el în PNL

Prezent la cea mai recentă ediție a emisiunii Selectiv cu Dan Bucura, fostul președinte PNL, Ludovic Orban, a înfierat apropierea partidului pe care l-a condus de PSD. Cu toate acestea, mulți PSD-isti au fost aduși în partid și în mandatul său. Un nume cu notorietate este cel al primarului Mihai Chirica de la Iași, devenit în prezent o problemă reală pentru liberali, din cauza dosarelor sale penale.

„Chirica este o problemă a PNL, nu a mea”, a fost replica imediată a lui Orban, întrebat de acesta. Liderul partidului Forța Dreptei s-a eschivat și când a venit vorba de alți foști membri PSD, băgați în partid în mandatul său.  Aveți aici un fragment relevant pentru modul în care justifică în prezent Ludovic Orban acele înregimentari:

-Publicitate-

S-a vaccinat de 87 de ori împotriva Covid

Un cetățean german s-a vaccinat de 87 de ori împotriva Covid-19. Acum el este anchetat după ce autoritățile l-au descoperit.

Germania se luptă cu un val de infecții cu COVID-19 și tot încearcă să crească rata de vaccinare a populației.

Bărbatul în vârstă de 61 de ani a fost în mai multe centre de vaccinare din statele est-germane Saxonia și Saxonia-Anhalt.

Bărbatul s-ar fi vaccinat de până la trei ori pe zi în diferite centre. 87 de vaccinări a înregistrat numai în statul Saxonia, conform informațiilor obținute de ziarul Frei Presse.

Bărbatul a creat suspiciuni când un membru al personalului unui centru din orașul Dresda l-a recunoscut.

După ce acesta a ajuns și într-un centru de vaccinare din orașul Eilenburg, personalul a sunat la poliție. Bărbatul a fost reținut imediat.

Crucea Roșie Germană îl suspectează că este implicat în vânzarea certificatelor de vaccinare Covid-19.

Cercetările penale sunt în plină desfășurare.

Dar cum a reușit bărbatul această performanță? Potrivit informațiilor, bărbatul ajungea într-un centru cu un document de vaccinare, în alb.

Se vaccina, ștergea paginile cu informații despre lotul de vaccin, iar ulterior le vindea celor care nu voiau să se vaccineze.

Deși se înscria folosindu-și numele real și data nașterii, acesta nu prezenta cardul de asigurări de sănătate pentru a nu fi descoperit.

Acest caz aduce în discuție lacunele din sistemul de sănătate din Germania.

„Un registru național de vaccinuri sau un registru de vaccinuri împotriva coronavirusului ar fi făcut lumină imediat în acest caz”, este de părere Knut Köhler, purtătorul de cuvânt al medicilor din sistemul de stat din Saxonia.

În Germania, peste 75% din populația eligibilă este complet vaccinată. Totuși, Germania este cu mult în urma vecinilor din vestul Europei. Spania are o rată de 85%, iar Portugalia o rată de peste 91%.

-Publicitate-

Președintele interimar PNL este Gheorghe Flutur

Duminică, a fost votat în unanimitate președintele interminar PNL în Ședința Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal.

Gheorghe Flutur va fi noul președinte interimar al PNL, după ce, sâmbătă, Florin Cîțu iși anunța demisia, după șase luni de mandat.

Tot duminică a fost ales și nou secretar general al PNL. Noul secretar general al PNL este Lucian Bode. Decizia vine după ce Dan Vîlceanu a demisionat și el sâmbătă.

Pe 10 aprilie, va avea loc congresul PNL pentru alegerea noii conduceri. Va fi convocat congresul cu o prezență de 1.300 de delegați.

”Ceea ce facem noi în acest moment, din păcate, chiar dacă spunem că o facem pentru stabilitate și pentru liniște, din contră, tocmai asta nu arată. Dar este o decizie și colegii vor merge mai departe. Aș fi vrut să-mi prezint demisia în fața colegilor mei. Nu s-a putut, nu au fost acolo, așa că doar am înregistrat-o la partid. Din acest moment, am demisionat din funcția de președinte al Partidului Național Liberal”, a declarat Cîțu, sâmbătă.

-Publicitate-

Mesajul președintelui Iohannis de ziua NATO

Cu ocazia Zilei NATO, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj. Acesta ne asigură că ”ţara noastră şi cetăţenii săi beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istorie”.

Președintele crede că ”realitatea de astăzi ne cere să acţionăm unit şi hotărât atât la nivel naţional, cât şi în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi al tuturor structurilor multilaterale relevante, pentru a asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor români”.

Acesta este mesajul integral al preşedintelui:

“Marcăm astăzi, ca în fiecare an, în prima duminică din luna aprilie, Ziua NATO. De data aceasta, însă, acest moment aniversar are loc într-un context de securitate deosebit, generat de agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

În urmă cu 18 ani, la 2 aprilie 2004, drapelul românesc a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO din Bruxelles, ţara noastră devenind membru al celei mai puternice Alianţe politico-militare din istorie.

În cei 73 de ani de existenţă, Alianţa Nord-Atlantică şi-a dovedit rolul crucial în asigurarea securităţii euroatlantice, fiind garantul securităţii statelor membre, inclusiv al României. Apărarea colectivă a fost şi trebuie să rămână elementul central al Alianţei Nord-Atlantice, aşa cum este prevăzut în Articolul 5 al Tratatului de la Washington.

Aceste principii au fost reconfirmate în mod ferm şi elocvent la Bruxelles, la Summitul extraordinar al NATO din 24 martie, când au fost luate măsuri decisive pentru a obţine consolidarea, pe termen lung, a posturii Aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, aşa cum a cerut şi argumentat şi România. Am arătat că avem capacitatea, ca Aliaţi, de a acţiona unit, de a întări relaţia transatlantică şi de a pune în aplicare, fără ezitare, misiunea de apărare colectivă a valorilor şi a principiilor comune.

Decizia de creare a Grupului de Luptă NATO în România, alături de alte trei astfel de structuri pe Flancul Estic, pe care am obţinut-o la Summitul din 24 martie, reflectă întocmai determinarea şi solidaritatea aliată. Astăzi, mai mult decât oricând, NATO îşi dovedeşte relevanţa ridicată prin protecţia oferită statelor membre şi cetăţenilor acestora împotriva riscurilor şi ameninţărilor din ce în ce mai diverse şi cu grad tot mai ridicat de complexitate.

România este, la rândul său, un important furnizor de securitate şi stabilitate la nivel regional şi euroatlantic, membru responsabil şi implicat, fapt demonstrat inclusiv prin eforturile depuse în cadrul misiunilor internaţionale la care a fost sau este parte.

Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă, în continuare, o prioritate a ţării noastre, reflectată şi de decizia de a creşte cheltuielile destinate apărării de la 2 la 2,5% din PIB începând cu anul 2023.

De asemenea, România rămâne angajată, prin contribuţii conceptuale substanţiale, şi în procesul de adaptare al NATO. În acest sens, un moment important îl va constitui Summitul NATO din luna iunie de la Madrid, când va fi aprobat un nou Concept Strategic şi se vor adopta decizii importante pentru implementarea, în continuare, a obiectivelor prevăzute în Agenda NATO 2030.

Totodată, România va promova în continuare parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană, bazat pe complementaritate şi sinergie şi va sprijini partenerii săi – Republica Moldova, Ucraina, Georgia sau Bosnia şi Herţegovina, în demersurile lor de creştere a rezilienţei.

România reafirmă susţinerea deplină pentru dreptul fiecărui stat suveran de a lua propriile decizii de politică externă şi securitate.

Voi continua să susţin cu putere consolidarea relaţiei transatlantice, care este coloana vertebrală a Alianţei şi a comunităţii noastre de valori democratice şi de securitate.

Cu prilejul Zilei NATO, reafirm cu încredere că ţara noastră şi cetăţenii săi beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istorie, de cea mai extinsă şi durabilă protecţie concretă, zi de zi.

Realitatea de astăzi ne cere să acţionăm unit şi hotărât atât la nivel naţional, cât şi în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi al tuturor structurilor multilaterale relevante, pentru a asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor români.

La mulţi ani, NATO!

La mulţi ani, România!”.

-Publicitate-

Radiografia săptămânii 28 aprilie -3 mai

Cadoul făcut de liberali președintelui lor, Florin Cîțu, chiar de ziua acestuia, a facut obiectul radiografiei lui Sergiu Fărcășanu, în săptămâna ce se incheie

-Publicitate-

Un pensionar a devenit hoț fără să vrea

A furat din greşeală o geacă de 1 milion de dolari din Muzeul Picasso din Paris. Un pensionar a devenit hoţ fără să știe, scrie La Stampa.

O jachetă albastră atârna singură pe un cuier când a fost remarcată de un pensionar, la Muzeul Picasso din Paris. Fără să observe cărţile poştale vechi, pensionarul a luat geaca.

A îmbrăcat-o şi a ieşit ca și când nimic nu s-ar fi înâmplat, din muzeu. De fapt, acesta purta pe el o lucrare a artistului spaniol Oriol Vilanova, în valoare de un milion de dolari, conform La Stampa.

Pensionarul a fost prins imediat deoarece camerele de luat vederi au surprins scena.

Pensionarul a recunoscut „furtul”, dar a declarat că nu şi-a dat seama că este vorba despre o operă de artă. Având în vedere vârsta sa, a fost eliberat cu recomandarea călduroasă de a nu mai fura.

-Publicitate-

În Europa creşterea economică va încetini

Războiul Rusiei cu Ucraina nu va provoca o recesiune în Europa. Totuși, acesta va determina o încetinire a creşterii economice în acest an, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru Economie al Uniunii Europene.

Pentru cele 19 ţări care folosesc moneda euro creșterea economică o să fie mai lentă, crede Gentiloni. Și asta din cauza crizei din Ucraina.

Creştere de 4% în 2022, emisă cu puţin timp înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, va trebui revizuită în scădere, relatează CNBC, conform news.ro.

Gentiloni a spus că nu există nicio perspectivă de recesiune.

”Lucru bun este că am intrat în această criză acum cinci săptămâni de pe o poziţie bună, în care anticipam pentru anul acesta o creştere de 4%”, a declarat acesta pentru CNBC la Forumul Ambrosetti din Cernobbio, Italia.

”Cred că nu riscăm să intrăm pe un teritoriu negativ în general în 2022”, a mai spus el.

Potrivit acestuia, perspectivele economice depind de trei factori: durata atacului Rusiei în Ucraina, dacă dinamica sancţiunilor se va răspândi asupra exporturilor de energie ale Rusiei şi modul în care criza din Ucraina poate afecta încrederea investitorilor şi a consumatorilor.

”De aceea cred că trebuie să ne asigurăm cetăţenii, oamenii de afaceri că da, va încetini creşterea, dar nu vom intra într-o recesiune”.

Se pare că se pregătesc noi sancţiuni economice împotriva Rusiei. Gentiloni a declarat sâmbătă pentru Reuters că măsurile suplimentare luate nu vor afecta sectorul energetic.

-Publicitate-