Acasă Blog Pagina 1247

Bănicioiu, acuzat că a luat mită 800.000 de euro

Fostul ministru Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată de DNA. El este acuzat că ar fi luat mită aproximativ 800.000 de euro de la doi oameni de afaceri. Bănicioiu le-ar fi promis acestora că va interveni pe lângă ministrul Sănătății pentru a-i ajuta pe afaceriști fie prin menținerea managerilor din cinci spitale, fie prin numirea unor manageri apropiați de afaceriști. Spitalele la care se face referire sunt Institutul Oncologic, Fundeni, Ana Aslan, Floreasca și Matei Balș, conform surselor judiciare consultate de G4Media.

Potrivit procurorilor anticorupție, faptele s-au produs în perioada decembrie 2012-martie 2014.

”Inculpatul ar fi fost ajutat la comiterea acestei infracțiuni de trafic de influență de inculpata persoană fizică prin:
– dobândirea de către aceasta a calității de asociat în cele două societăți comerciale, în condițiile în care titularul în fapt al părților sociale era inculpatul Bănicioiu Nicolae
– semnarea de către aceasta a unui număr de două dispoziții de plată prin casierie care atestau în mod nereal că inculpata ar fi primit suma de 1.292.122 lei, deși suma de bani s-a primit în numerar de inculpatul Bănicioiu Nicolae de la unul din cei doi martori
– asigurarea legăturii inculpatului Bănicioiu Nicolae cu firmele în care avea interese financiare”, se arată în comunicatul transmis de DNA. 

Citește AICI comunicatul integral al DNA

-Publicitate-

Ciolacu, după amenințările lui Cîțu: Îi urez succes!

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îi răspunde, vineri, liderului PNL, Florin Cîțu, care i-a amenințat pe social-demicrați cu scoaterea de la guvernare  „în momentul în care văd cel mai mic derapaj în ceea ce privește stabilitatea economică, statul de drept”.

Cîțu a precizat și că PNRR este o astfel de „linie roșie”, relatează digi24.ro.

„Adică noi să dăm cu piciorul la 30 de miliarde de euro, doar pentru că a fost negociat de cine nu trebuie? Sau? Nu înțeleg. În programul de guvernare nu există nicio renegociere”, a precizat Florin Cîțu.

„Peste doi ani de zile, Comisia îți permite să evaluezi parcursul PNRR și dacă există întârzieri pe anumite proiecte, să poți atunci să faci modificări, dar asta doar pentru a eficientiza implementarea PNRR, nu pentru a veni cu o nouă viziune”, susține fostul premier.

Chestionat cum comentează declarația președintelui PNL, Marcel Ciolacu a precizat: „Îi urez succes domnului Cîțu”.

-Publicitate-

Bugetarii vor primi din nou vouchere de vacanță

Bugetarii vor primi din nou vouchere de vacanță din 2022. Proiectul de Ordonanță de Urgență a fost deja pus în dezbatere publică. Acestea se vor acorda până în 2026, iar valoarea lor va rămâne aceeași, 1.450 lei pentru fiecare salariat.

De asemenea, transmite Digi24, tichetelor nefolosite emise anul trecut li se va prelungi termenul până în decembrie 2022.

”Sistemul românesc de acordare a voucherelor de vacanţă este un exemplu de bună practică şi aş menţiona o parte din beneficiile pe care acest program le are, cum ar fi stimularea circulaţiei turistice interne, sprijinirea comunităţii locale, refacerea forţei de muncă, reducerea practicilor ilegale sau pe cele aflate la limita legii, dar şi crearea unor noi oportunităţi de angajare. Din aceste motive, chiar astăzi am publicat în transparenţă decizională proiectul de act normativ care prevede reluarea acordării acestora în 2022″, a declarat  Constantin Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului.

-Publicitate-

Cîțu nu se teme că va pierde șefia PNL

Florin Cîțu nu se teme că va pierde șefia PNL. Acesta a declarat că următorul congres este în 2025 și nici nu se pune problema schimbării sale din funcție până atunci.

„Nici nu se pune în discuţie aşa ceva. Am fost votat de 60% dintre colegii mei în cel mai mare congres ţinut vreodată la Partidul Naţional Liberal, 5.000 de persoane. Avem o responsabilitate, eu şi echipa de conducere, Biroul executiv, cei patru prim-vicepreşedinţi, avem o responsabilitate enormă pentru Partidul Naţional Liberal. Am promis guvernare, suntem la guvernare opt ani de zile, am promis reforme (…) Următorul congres o să fie în 2025, este în statut”, a declarat Florin Cîţu la Digi 24.

Acesta a mai spus că problemele interne, care au generat discuţii în spaţiul public privind o posibilă debarcare a sa de la conducerea PNL, vor fi rezolvate în interiorul partidului.

-Publicitate-

Sectorul 4 îmbracă straie de sărbătoare

Sectorul 4 îmbracă în acest weekend hainele de sărbători. Luminițele se vor aprinde în ajun de Moș Nicolae. Milioane de beculețe colorate, ghirlande și figurine tridimensionale vesele vor împodobi străzile, bulevardele și intersecțiile din sector spre bucuria celor mici, dar și celor mari.

Astfel, cele mai circulate artere – Bd.Alexandru Obregia, Bd.Constantin Brâncoveanu, Bd. Tineretului, Bd. Gheorghe Șincai, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Berceni, Calea Văcărești și strada Turnu Măgurele au fost decorate din timp cu perdele luminoase în așteptarea sărbătorilor de iarnă.

Pentru a completa decorul de sărbătoare, împodobite au fost și principalele intersecții, precum Big Berceni, Fântâna Florilor, Tineretului – Văcărești și Apărătorii Patriei.

“Este pentru al doilea an la rând în care sărbătorile de iarnă ne găsesc într-un context special, generat de pandemia de Covid-19 care ne-a pus pe toți la grea încercare. Însă, din toate acestea am învățat că doar uniți putem trece peste orice. Fie ca aceste sărbători să aducă în sufletul nostru putere, încredere și speranță că totul va fi bine. Cu aceste gânduri vă doresc să petreceți sărbătorile, alături de familie și de cei dragi”, a declarat Daniel Baluță, Primarul Sectorului 4.

Instalațiile vor fi aprinse duminică, 5 decembrie a.c., în ajun de Moș Nicolae și vor lumina Sectorul 4 până la începutul lunii Ianuarie.

-Publicitate-

Cât costă decorațiile acordate de Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a acordat în ultimii doi ani sute de decorații. Spre exemplu, de Ziua Națională șeful statului a decorat sute de persoane și a avansat în grad zeci de militari. Printre instituțiile decorate (medalia aniversară „Centenarul Marii Uniri”) sunt și Biserica Ortodoxă, Biserica Greco-catolică sau Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Iar printre persoanele avansate în grad sunt mai mulți angajați de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, STS sau SPP, Serviciul de Protecție și Pază, scrie PressOne.

Cotroceniul a plătit, în ultimii doi ani, 2,9 milioane de lei, pentru ordine și medalii naționale.

„În anul 2020, la nivelul Administrației Prezidențiale, pentru confecționarea și transformarea de decorații, ordine și medalii naționale, ordine militare și de război, ordine și medalii încadrate pe domenii de activitate a fost alocată suma de 1.200.000 lei, iar în anul 2021 suma de 1.700.000 lei pentru confecționarea acestora”, a transmis Administrația Prezidențială la solicitarea PressOne.

În 2020 prețul mediu al unei medalii a fost 334,60 de lei, cu TVA, iar un ordin național a costat 1160,46 de lei, cu TVA.  „(…) pentru anul 2021 prețul mediu al unei medalii este de 400.87 lei cu TVA;  Prețul mediu al unui ordin este de 1387.68 lei cu TVA”, mai arată sursa citată.

-Publicitate-

Primul examen pentru PNL și PSD

PSD și PNL dau primul examen important până la finele anului. Comisia Europeană a transferat, joi, României prima tranșă din cadrul PNRR, iar primele 20 de ținte trebuie atinse până la 31 decembrie 2021.

„Banii (n.r. cele 1,8 miliarde de euro) vor sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României. Până la sfârșitul anului, Comisia Europeană intenționează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro pentru statele membre”, a transmis Executivul de la Bruxelles, potrivit RFI.

Dacă nu vom îndeplini unele obiective, CE ne va acorda 6 luni pentru a remedia problemele. Dacă nici după aceste 6 luni țintele nu sunt atinse, se poate ajunge la pierderea a miliarde de eruo, avertizează coraportorul Parlamentului European.

Cele 20 de obiective de atins până la 31 decembrie 2021:

  • Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată. Până în T4 2021 trebuie să intre în vigoare modificările aduse Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare,
  • Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și începerea aplicării planului de acțiune – termen T4 2021,
  • OUG de stabilire a mecanismului financiar și al mandatului legal al MIPE, MFP și al Autorității de audit – termen T4 2021,
  • Audit al sistemului de registre pentru monitorizarea punerii în aplicare a PNRR – termen T4 2021,
  • Scoaterea din operare a unei capacități de producție a energiei electrice pe bază de cărbune T4 2021,
  • Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată pentru pregătirea analizei și propunerilor de reformă a sistemului de pensii (regimul general și regimurile speciale) în conformitate cu principiile consacrate în PNRR- termen T4 2021,
  • Intrarea în vigoare a unui ordin de ministru care să instituie un Comitet de monitorizare, însărcinat cu revizuirea sistemului de pensii și de intervenție la nivel de politici în sistemul de pensii – termen T4 2021,
  • Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G – T2 2021,
  • Cel puțin 150.000 de case de marcat conectate la sistemul informatic al ANAF – termen T4 2021,
  • Adoptarea Strategiei Naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026 – termen T4 2021,
  • Instrumente financiare pentru sectorul privat. Garanția de portofoliu pentru reziliență – semnarea Acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României– termen T4 2021,
  • Instrumente financiare pentru sectorul privat. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică – semnarea Acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României– termen T4 2021,
  • Instrumente financiare pentru sectorul privat . Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare reziliență – semnarea Acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României– termen T4 2021,
  • Adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate (infrastrucură medicală prespitalicească) – termen T4 2021,
  • Instrumente financiare pentru sectorul privat. Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor – semnarea Acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României– termen T4 2021,
  • Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial de instituire a grupului operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală – T4 2021,
  • Aprobarea noii Strategii anticorupție – termen T4 2021,
  • Intrarea în vigoare a HG privind programul național pentru reducerea abandonului școlar – termen T4 2021,
  • Lansarea procedurii de ofertare pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior – termen T4 2021,
-Publicitate-

România, trimisă la Curtea de Justiție pentru poluare

Pentru nerespectarea normelor comunitare privind combaterea poluării industriale, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții europene de Justiție.

Unul din cele două capete de acuzare este că România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.

Cel de-al doilea este că România nu și-a adoptat Programul național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).

Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislaţiei UE este esenţială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană şi mediul natural.

Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost adoptat, potrivit cursdeguvernare.ro

-Publicitate-

Tensiuni în coaliție. PSD ameninţă cu audit la Finanţe

Primele tensiuni în coaliţia PNL-PSD. Liderii celor două partide au divergenţe majore pe teme importante precum PNRR, buget sau certificatul verde. Mai mult, PSD ameninţă cu audit la Finanţe, minister condus anterior de liberali.

În condiţiile în care noul Executiv se pregăteşte să vină în Parlament cu proiectul bugetului pe 2022, PSD și PNL se războiesc în spatele ușilor închise pe banii statului. Fiecare formaţiune are propriile obiective. PSD vrea să îşi impună măsurile sociale, majorări de pensii, salarii, alocaţii, în timp ce PNL spune că nu va majora nicio taxă, iar pentru anul viitor, 7% din PIB vor merge la investiţii. 

După ce au pierdut Ministerul Finanţelor Publice, liberalii se văd atacaţi de către social-democraţi, care critică măsurile guvernNews.roării liberale.  Auditul de la Ministerul Finanţelor, condus de PSD. Ministrul Adrian Câciu spune că banii s-au dus pe risipă, scrie News.ro.

”Aparent, banii s-au dus în finanţarea cheltuieilor publice. Am avut o colectare foarte slabă anul trecut, un deficit de aproape 10% din PIB. A fost o filosofie foarte ciudată. S-au dus pe risipă. Auditul îşi va face treaba lui, Curtea de Conturi îşi va face treaba ei”, spunea Câciu recent.

Pe de altă parte, liberalii speră să controleze modul de aplicare al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu atât mai mult cu cât noul ministru al Fondurilor Europene este secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, mâna dreaptă a lui Florin Cîţu.

Cu privire la certificatul verde, PSD vrea ca documentul să nu fie o metodă de coerciţie. PSD nu este de acord, spre exemplu, cu obigativitatea certificatului verde la locul de muncă. 

-Publicitate-

Înmatriculările de autoturisme noi, în scădere

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a scăzut cu 0,93%, în primele 11 luni ale anului în curs, comparativ cu datele din 2020, însă la nivelul lunii noiembrie diminuarea a fost de peste 13%, arată datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), citate de Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Conform statisticii publicate joi, în decursul lunii noiembrie, s-a consemnat un volum al înmatriculărilor de 11.480 de autoturisme noi, cu 13,38% sub nivelul raportat în aceeaşi perioadă din anul anterior, scrie Agerpres.

În perioada ianuarie – noiembrie 2021, nivelul înmatriculărilor de autoturisme noi, în România, a ajuns la 109.350 de unităţi, în scădere cu 0,93%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2020, când erau înregistrate 110.377 de unităţi.

Clasamentul pe mărci este condus, la finele lunii noiembrie, de Dacia – cu 30.218 de unităţi noi înmatriculate, urmată de Hyundai (8.442), Toyota (8.255), Ford (7.673), Volkswagen (7.358), Skoda (7.340), Renault (7.148), Suzuki (4.163), Mercedes (3.402) şi BMW (3.041).

În ceea ce priveşte autoturismele second hand, înmatriculate pentru prima oară pe plan local, volumul acestora a atins, în noiembrie, 30.280 de unităţi (-11,39% faţă de noiembrie 2020), iar în primele 11 luni ale anului, au fost înregistrate 368.521 de unităţi (-0,63%, comparativ cu intervalul similar din 2020).

ACAROM este membru asociat al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

-Publicitate-