Acasă Blog Pagina 156

Cele mai vândute mașini din România, în 2025

foto - Dacia

Piața auto din România a încheiat anul 2025 cu rezultate solide, arată datele oficiale publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor Auto (APIA). În luna decembrie 2025, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu peste 58% față de decembrie 2024. Iar Dacia a beneficiat cel mai mult, cu trei modele în top-ul vânzărilor. 

 

Care au fost cele mai vândute mașini în 2025

 

Înmatriculările de autoturisme noi au ajuns, în 2025, la 155.855 de unități, în creștere cu 4,7% față de 2024. Finalul de an a fost extrem de puternic, luna decembrie aducând un avans spectaculos de peste 58% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit ProMotor.

Un rol important în această creștere l-a avut Programul Rabla 2025.

Conform datelor APIA, Dacia ocupă toate cele trei poziții ale podiumului, o performanță rar întâlnită pe piețele europene.

Locul 1 – Dacia Logan

Aproximativ 15.300 de unități au fost înmatriculate, anul trecut. La nivel european, modelul nu se mai vinde, în prezent, decât în România și Bulgaria.

Locul 2 – Dacia Duster

SUV-ul produs la Mioveni continuă să fie extrem de popular. S-au vândut peste14.000 de Dacia Duster în 2025, automobilul reprezentând unul dintre cele mai apreciate SUV-uri din segmentul său de preț.

Locul 3 – Dacia Sandero

 

Au fost vândute circa 8.100 mașini Dacia Sandero anul trecut.

Ce mașini s-au vândut cel mai bine în decembrie 2025

Luna decembrie a confirmat tendințele anului, cu un nou succes pentru modelele Dacia.

Top vânzări decembrie 2025:

Dacia Duster – aproape 2.200 unități

Dacia Logan – puțin peste 2.130 unități

Renault Clio – aproximativ 1.400 unități

Dacia Sandero – circa 830 unități

Dacia Bigster – aproape 790 unități

-Publicitate-

Nicușor Dan a publicat înregistrarea convorbirii dintre turnul de control din Zurich și pilotul de pe Spartan

Foto: Nicușor Dan/Facebook

Președintele Nicușor Dan a publicat înregistrarea convorbirii dintre pilotul român al aeronavei Spartan cu care a călătorit în Franța și controlorul de trafic din Zurich în care era comunicată decizia de escortare a aeronavei românești care se întorcea de la Paris, șeful statului afirmând că a fi acuzat de ”minciună” în legătură cu un ”gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”.

Reacția acestuia vine după ce jurnalistul Patrick André de Hillerin a publicat un răspuns semnat de purtătorul de cuvânt al armatei elvețiene, Armeesprecher Mathias Volken, în care acesta afirma că zborul celor două avioane F-18 Hornet în preajma Spartanului în care se afla șeful statului a fost o misiune de rutină a aviației elvețiene, ”una din cele peste 200 de acest fel pe care le desfășoară, în medie, într-un an”.

Nicușor Dan a publicat în noaptea de joi spre vineri înregistrarea convorbirii, în care se aude cum partea elvețiană transmite mulțumiri pentru sprijinul acordat de România în cazul incendiului din Crans-Montana.

”Puteți asculta înregistrarea convorbirii dintre pilotul român al aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zurich, în care este comunicată decizia de escortare a aeronavei românești. Acest gest a reprezentat un semn de recunoștință pentru sprijinul acordat de statul român în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana. Este inadmisibil nivelul de dezinformare la care a ajuns o parte a presei române. Am respectat întotdeauna și voi continua să respect jurnalismul onest, chiar și atunci când acesta m-a criticat. Însă a-l acuza pe președintele României de minciună în legătură cu un gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”, a scris președintele pe Facebook.

Miercuri, șeful statului a anunțat, după întoarcerea în țară de la Paris, că pe parcursul zborului, deasupra spațiului aerian al Elveției, aeronava în care se afla a fost escortată de două avioane F-18, ”un gest de apreciere pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana”. 

-Publicitate-

27 de ore cu trenul, călătoria de la Galați la Arad

trenul feroviar traficul
tren-pasajer

Întârzieri record pe căile ferate române. Nu mai puțin de 27 de ore a făcut o femeie cu trenul de la Galați la arad, din cauza vremii nefavorabile.

 

Record negativ pentru CFR. 27 de ore de la Galați la Arad, cu trenul

 

Femeia a plecat miercuri la prânz cu un tren care a acumulat întârzieri pe drum, așa că a pierdut legătura inițială către Arad. A fost nevoită să ia alt tren, dar și acesta a adunat peste 400 de minute întârziere.

Mai exact, trenul Interregio București Nord-Curtici ar fi trebuit să ajungă în gara Arad, dimineață la ora 9.47, dar a avut o întârziere de peste 7 ore, transmite TVR.

400 de lei au costat biletele de tren de la Galați și până la Arad. Acum pasagera își vrea banii înapoi.

CFR Călători a transmis că situația a fost din cauza vremii nefavorabile, iar pe traseul București-Arad s-au rupt mai multe cabluri de alimentare cu energie electrică.

-Publicitate-

Șeful Poliției Sibiu s-a pensionat la o vârstă „fragedă” și vrea să se facă instructor de înot

Sebastian Veștemeanu, șeful Poliției Municipiului Sibiu, s-a pensionat. Într-o declarație acordată Turnul Sfatului, el spune că intenționează să se facă instructor de înot și să fie mai aproape de familie.

Întrebat ce va face acum, la 48 de ani neîmpliniți încă, Veștemeanu spune că va trebui, în primul rând, să se ”deconecteze” de la ce însemna meseria de polițist.

”În prima faza va trebui să mă obișnuiesc cu ideea că nu mai sunt „în priză 24/24” 365 zile pe an, va trebui să mă resetez cumva.

Mă voi ocupa mai îndeaproape de familie și de copii pe care i-am neglijat de multe ori în detrimentul meseriei. Și poate că mă voi întoarce un pic la origini in sensul în care mă voi duce către partea de instructor de înot, pentru că am terminat un liceu sportiv și am făcut înot și polo de performanță. Dacă vor exista și alte oportunități, le voi analiza și vedem”, spune Veștemeanu.

El a fost numit în funcția de șef al Poliției Municipiului Sibiu în anul 2018. Va împlini 48 de ani în acest an.

Din anul 2006 a fost șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog Sibiu. A absolvit Academia de Poliție în anul 2000.

-Publicitate-

Câte zile libere mai au românii în 2026

În 2026 sunt, în principiu, 17 zile libere legale în România, însă efectiv vom avea 16 zile nelucrătoare, deoarece două sărbători cad în aceeași zi. Mai mult, 4 dintre ele au trecut deja (1 ianuarie, 2 ianuarie, 6 ianuarie și 7 ianuarie), așa că au mai rămas doar 13.

 

Câte zile libere au românii în 2026? Lista completă a sărbătorilor

Pentru anul 2026, România se află în vârful clasamentului european al țărilor după numărul zilelor libere legale, depășind Ciprul (care are 14-15 zile libere), notează hotnews.

24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
10 – 13 aprilie — Paște ortodox 2026
1 mai — Ziua Muncii
1 iunie — Ziua Copilului
31 mai (duminică) – Rusalii, 1 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii
15 august — Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
1 decembrie — Ziua Națională a României
25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul

Potrivit prevederilor legale în vigoare, angajaţii care sunt nevoiţi să lucreze inclusiv în zilele considerate libere, vor primi în plus la salariu, adică ziua lucrată va fi plătită dublu.

-Publicitate-

Revin restricțiile de circulație la podul Giurgiu – Ruse. Bulgarii reiau lucrările

Bulgaria restricții
restictii-de-mers

Circulaţia rutieră se desfăşoară, începând de joi, alternativ, pe o bandă, pe DN 5 – Podul Prieteniei, între Giurgiu şi Ruse.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, începând de joi, circulaţia rutieră se desfăşoară alternativ, pe o bandă, semaforizat, câte 20 de minute pe fiecare sens, pe DN 5 – Podul Prieteniei, între Giurgiu şi Ruse.

Circulaţia pe Podul Prieteniei a fost redeschisă pe 18 decembrie 2025 pe ambele sensuri de mers.

Măsura a fost valabilă până pe 8 ianuarie, când lucrările la pod sunt reluate şi se circulă din nou pe o singură bandă.

-Publicitate-

Fostul ministru Daniel Chițoiu, condamnat pentru ucidere din culpă

foto - Camera Deputatilor

La mai bine de șase ani după ce a provocat un grav accident de circulație, soldat cu moartea a doi oameni, fostul vicepremier și ministru de Finanțe Daniel Chițoiu a fost condamnat pentru ucidere din culpă la 4 ani de închisoare cu executare. 

 

Fostul ministru Daniel Chițoiu, condamnat la 4 ani de închisoare

 

Decizia vine, după ce anul trecut, judecătorii dăduseră o sentinţă de 3 ani cu suspendare. Chiţoiu ar trebui să se predea deîndată, transmite TVR.

Anul trecut, fostul vicepremier şi ministru de Finanţe Daniel Chițoiu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare după ce a omorât doi oameni într-un accident pe care l-a produs în decembrie 2019 şi a rănit grav o altă persoană, însă fapta s-a prescris.

Chițoiu a fost găsit vinovat pentru ucidere din culpă, însă decizia poate fi contestată.

Fostul demnitar are obligația de a frecvența un program de reintegrare socială și de a presta muncă în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile.

Asigurările vor plăti daune de sute de mii de lei urmășilor celor doi oameni care au murit în urma accidentului. A treia victimă a renunțat la procesul cu Chițoiu pentru că nu se mai putea deplasa în instanță.

-Publicitate-

Nominalizări SAG Awards 2026. „One Battle After Another” obţine un număr record de șapte selecţii, urmat de „Sinners”

foto - Facebook/SAG-AFTRA

Nominalizările pentru Actor Awards, gală cunoscută anterior sub numele de Screen Actors Guild Awards, au fost anunțate. Selecțiile pentru film şi televiziune au fost dezvăluite de Janelle James, vedeta din „Abbott Elementary”, şi Connor Storrie din „Heated Rivalry”, scrie Variety, potrivit filmnow.ro

Filmul de acţiune al lui Paul Thomas Anderson, „One Battle After Another”, a distribuită de Warner Bros, conduce clasamentul cu un număr record de şapte nominalizări, cel mai mare din istoria ceremoniei: pentru distribuţia colectivă, pentru cea de cascadori şi cinci individuale pentru interpretare – Leonardo DiCaprio, Chase Infiniti, Benicio Del Toro, Sean Penn şi Teyana Taylor.

Warner Bros. a fost studioul lider cu 12 nominalizări în total pentru patru titluri, urmat de Focus Features cu şase, A24 cu patru şi Netflix cu trei.

Pe locul al doilea s-a clasat filmul „Sinners” al lui Ryan Coogler, care a obţinut cinci nominalizări, egalând al doilea loc în istoria SAG în ceea ce priveşte numărul de nominalizări. Cele două filme se vor confrunta în cursa dedicată cu distribuţiile din drama „Frankenstein” a lui Guillermo del Toro, filmul „Hamnet” al lui Chloé Zhao, centrat pe tema durerii, şi comedia neagră „Marty Supreme” a lui Josh Safdie.

„Sinners” a oferit una dintre cele mai mari surprize cu o nominalizare la categoria distribuţie de cascadori, depăşind concurenţi anticipaţi precum „Superman” al DC Studios şi „Wicked: For Good” al Universal, care au ajuns în această categorie anul trecut. Filmul lui Coogler a obţinut, de asemenea, nominalizări individuale pentru Michael B. Jordan (Cel mai bun actor), Miles Caton (actor în rol secundar) şi Wunmi Mosaku (actriţă în rol secundar), alături de o nominalizare pentru distribuţie.

Potrivit Variety, dinamica dintre „One Battle After Another” şi „Sinners” începe să semene cu cea dintre „La La Land” şi „Moonlight” din 2016. Un film a dominat o mare parte a sezonului şi a doborât recorduri, în timp ce celălalt ar putea să fie preferat de votanţi pentru Oscar.

Cursele pentru premiile de interpretare au fost pline de surprize şi omisiuni.

La categoria Cel mai bun actor, DiCaprio şi Jordan sunt însoţiţi de recentul câştigător al Critics Choice, Timothée Chalamet („Marty Supreme”), Ethan Hawke („Blue Moon”) şi Jesse Plemons („Bugonia”), formând una dintre cele mai competitive distribuţii ale sezonului. A fost omis Wagner Moura, a cărui interpretare apreciată în thrillerul brazilian „The Secret Agent” nu a reuşit să se impună în faţa juriului.

Eşecul lui Moura a fost emblematic pentru o tendinţă mai largă, cu excluderea totală a filmelor în limbi străine din toate categoriile. Cel mai afectat a fost drama familială norvegiană „Sentimental Value” a lui Joachim Trier, care nu a primit nicio nominalizare la categoria interpretare, în ciuda aşteptărilor mari pentru Renate Reinsve la categoria actriţă principală şi pentru Stellan Skarsgård, Inga Ibsdotter Lilleaas şi Elle Fanning la categoria actori în roluri secundare.

Deşi numărul tot mai mare de membri internaţionali ai Academiei sugerează că lansarea filmului Neon nu este neapărat periclitată înainte de votarea nominalizărilor la Oscar, absenţa sa este totuşi semnificativă. Transformarea aprecierii criticii în premii Oscar a fost întotdeauna dificilă fără sprijinul SAG, iar „Sentimental Value” se confruntă acum cu această dificultate.

Relaţia inegală a SAG cu interpretările în limbi străine este bine documentată, de la omisiunile din trecut precum Isabelle Huppert („Elle”) şi Sandra Hüller („Anatomy of a Fall”). Există excepţii – „Emilia Pérez” de anul trecut, care a avut succes cu câştigarea premiului pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar de către Zoe Saldaña – dar aceste cazuri au apărut de obicei cu un impuls copleşitor.

Odată cu eliminarea lui Reinsve din categoria Cea mai bună actriţă, s-au deschis noi uşi. Emma Stone a obţinut o altă nominalizare importantă pentru „Bugonia”, în timp ce Kate Hudson a obţinut prima sa nominalizare individuală la SAG, la 25 de ani după „Almost Famous” (2001), cu cea mai bună interpretare din cariera sa în „Song Sung Blue”. Ele se alătură favoritelor Jessie Buckley („Hamnet”) şi Rose Byrne („If I Had Legs I’d Kick You”), ambele favorite la câştigarea Globurilor de Aur duminică. A lipsit (din nou) Cynthia Erivo în rolul Elphabei cu pielea verde din „Wicked: For Good”, după ce a fost omisă şi la Critics Choice. Toate privirile vor fi îndreptate vineri către lista lungă a BAFTA pentru a vedea cine rămâne în competiţie.

Cursele pentru rolurile secundare s-au dovedit la fel de volatile.

Miles Caton a obţinut o nominalizare binemeritată pentru debutul său cinematografic în „Sinners”, după ce a câştigat premiul Critics Choice pentru Cel mai bun actor tânăr. El se alătură lui Del Toro şi Penn din „One Battle After Another”, Paul Mescal („Hamnet”) şi câştigătorul surpriză al premiului Critics Choice, Jacob Elordi („Frankenstein”). SAG a susţinut întotdeauna tinerii actori (de exemplu, Freddie Highmore din „Finding Neverland”).

La categoria dedicată actriţelor în rol secundar, Mosaku a primit un impuls oportun după ce a ratat Globurile de Aur pentru rolul său remarcabil din „Sinners”. Ea este însoţită de Odessa A’zion pentru „Marty Supreme”, care a devansat-o pe colega sa câştigătoare a premiului Oscar, Gwyneth Paltrow, şi de ambele doamne din „Sentimental Value”. Categoria o include, de asemenea, pe nominalizata de anul trecut Ariana Grande („Wicked: For Good”), veterana Amy Madigan („Weapons”) şi Taylor, ceea ce face ca această cursă să fie foarte strânsă.

Ceremonia este considerată un indicator cheie pentru Oscaruri, oferind adesea actorilor şi filmelor un impuls crucial în eforturile lor de a obţine nominalizări la Premiile Academiei şi, în cele din urmă, premii.

De când a fost introdusă categoria Cea mai bună distribuţie în 1995, doar patru filme – „Braveheart” (1995), „The Shape of Water” (2017), „Green Book” (2018) şi „Nomadland” (2020) – au câştigat premiul Oscar pentru Cel mai bun film fără a fi nominalizate la această categorie a SAG. De când Academia americană de film a extins categoria de Cel mai bun film în 2009, 61 dintre cele 80 de filme nominalizate la premiul SAG pentru distribuţie – o rată de succes de 76% – au primit şi nominalizări la premiul pentru Cel mai bun film, subliniind valoarea categoriei ca indicator fiabil pentru Oscar.

Puterea predictibilă a SAG se extinde şi la competiţiile de interpretare din filme. Din 2009, nominalizările SAG la categoria actorie în filme s-au suprapus cu premiile Oscar în medie în 16 din 20 de cazuri, o rată de potrivire de 80%. În 2009, anul filmului „The Hurt Locker”, 19 din 20 de nominalizaţi SAG au obţinut nominalizări la Oscar. În 2021, anul filmului „CODA”, suprapunerea a scăzut la 12 din 20.

Nominalizările pentru televiziune au adus propriile lor schimbări, chiar şi cu „The Studio” de la Apple în fruntea clasamentului cu cinci nominalizări, inclusiv pentru distribuţie şi pentru interpretările lui Seth Rogen, Ike Barinholtz, Kathryn Hahn şi Catherine O’Hara.

În ceea ce priveşte reţelele, Netflix conduce cu 12 nominalizări în total şi o preluare completă a categoriei actor principal (în serie limitată). A fost urmat de Apple TV cu nouă nominalizări şi HBO Max cu opt.

Ultimul sezon al serialului de succes al Netflix „Stranger Things” a fost exclus, alături de serialul spin-off „Star Wars” „Andor” de la Disney+. În schimb, SAG-AFTRA a recunoscut serialul neo-western „Landman” al Paramount şi thrillerul politic „The Diplomat” al Netflix.

Printre omisiunile notabile în ceea ce priveşte interpretarea s-au numărat distribuţia serialului „The Bear” de la FX, care nu a primit nominalizări individuale, în ciuda unei nominalizări colective. Adam Scott şi Tramell Tillman au fost excluşi pentru „Severance”, în timp ce Kathy Bates („Matlock”), Quinta Brunson („Abbott Elementary”) şi Kristen Bell („Nobody Wants This”) au lipsit din categoriile respective de roluri principale.

Perioada de eligibilitate din acest an acoperă serialele lansate între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2025.

Votul final va avea loc între 14 ianuarie şi 27 februarie. Cea de-a 32-a ediţie a premiilor Actor Awards, prezentată de SAG-AFTRA, va fi transmisă în direct ee Netflix la 1 martie.

-Publicitate-

AUR a depus proiectul de lege pentru instituirea anului 2026 ca „Anul SUA în România”

AUR George SImion moțiunile de cenzură
George-simion-aur

AUR anunță depunerea la Parlament a unui proiect de lege prin care se propune instituirea anului 2026 ca ‘Anul Statelor Unite ale Americii în România’, în contextul aniversării a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a SUA.

Potrivit unui comunicat al AUR remis joi, inițiativa legislativă are în vedere ‘marcarea, la nivel național, a unui an dedicat consolidării relației strategice dintre România și Statele Unite ale Americii, într-un context internațional în care valorile libertății, democrației autentice și libertății de exprimare sunt tot mai des puse sub presiune’.

Proiectul de lege prevede organizarea de conferințe și dezbateri publice, evenimente culturale, academice și educaționale, precum și acțiuni de diplomație publică menite să promoveze cooperarea româno-americană și valorile democratice. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic aceste activități.

Totodată, inițiativa menționează posibilitatea ca Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune să aloce, la cerere, până la 1% din timpul de emisie materialelor realizate în ‘Anul Statelor Unite ale Americii în România’.

-Publicitate-

Coduri portocalii de ninsori și viscol. ANM: Vremea va deveni geroasă

foto: Pixabay.com

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o serie de avertizări Cod portocaliu de ninsori și viscol, valabile până vineri dimineața în zone din Oltenia, Transilvania și Banat.

Coduri portocalii de ninsori și viscol în zone din Oltenia, Transilvania și Banat, până vineri dimineața

Potrivit meteorologilor, pe parcursul zilei de joi, între orele 10:00 – 23:00, va fi Cod portocaliu de intensificări puternice ale vântului în județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, unde rafalele vântului vor ajunge la 70 – 90 km/h.

De asemenea, în același interval orar, va fi în vigoare un al doilea Cod portocaliu de vreme rea, caracterizată de viscol puternic și vizibilitate sub 50 de metri, în Carpații Meridionali și în sudul Carpaților Orientali, la altitudini în general de peste 1.700 de metri. Vântul va avea rafale de peste 85 – 120 km/h, troienind zăpada, iar vizibilitatea va scădea sub 50 de metri.

Totodată, în perioada 8 ianuarie, ora 23:00 – 9 ianuarie, ora 10:00, un Cod portocaliu de viscol puternic va continua să fie valabil în Carpații Meridionali și în sudul Carpaților Orientali, la altitudini de peste 1.700 de metri. În aceste zone, vântul va sufla cu viteze de peste 85 – 120 km/h, zăpada va fi troienită, iar vizibilitatea va scădea sub 50 de metri. 

 

ANM: Vremea se va răci accentuat 

 

Meteorologii au emis, joi, o informare de precipitații predominant sub formă de ninsoare, strat de zăpadă, polei, intensificări ale vântului, vreme rece și ger, valabilă în întreaga țară, până sâmbătă dimineața.

Conform prognozei de specialitate, în intervalul 8 ianuarie, ora 10:00 – 10 ianuarie, ora 10:00, va ninge la munte, în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, nordul și centrul Moldovei, vor fi precipitații mixte în Muntenia și sudul Moldovei și mai ales ploi în Dobrogea. Se va depune strat de zăpadă în jumătatea nordică a țării și în zona montană, în general de 3 – 10 cm, iar pe arii restrânse se va depune polei, îndeosebi în sud-estul Moldovei.

Vântul va avea intensificări în sudul, centrul și estul țării, cu viteze în general de 45 – 65 km/h, precum și la munte, unde rafalele vor depăși 60 – 80 km/h, astfel că ninsoarea va fi temporar viscolită, iar vizibilitatea scăzută.

Potrivit meteorologilor, vremea se va răci accentuat în cea mai mare parte a țării, iar maximele vor fi cuprinse, în general, între -5 și 3 grade, cu valori mai ridicate în extremitatea de sud-est, spre 8 – 10 grade. Noaptea de joi spre vineri (8/9 ianuarie) va deveni geroasă în regiunile intra-carpatice și izolat în rest, iar temperaturile minime ce se vor înregistra la nivelul țării se vor încadra în general între -15 și -5 grade.

Pe parcursul zilei de vineri, 9 ianuarie, vremea se va menține rece în vestul, nordul și centrul țării, cu temperaturi maxime cuprinse, în general, între -8 grade și -1 grad, iar noaptea va fi ger în jumătatea de nord a Moldovei și izolat în Transilvania, unde se vor înregistra temperaturi minime cuprinse între -15 și -10 grade.

Începând din seara aceleiași zile, aria precipitațiilor va cuprinde sud-vestul teritoriului, la început mixte, și vor fi favorizate depunerile de polei, după care vor predomina ninsorile.

ANM precizează că, începând de sâmbătă, 10 ianuarie, vremea va continua să se răcească la început în nord-estul și în centrul țării, apoi și în rest, astfel că, îndeosebi pe parcursul nopților și al dimineților, va fi ger până spre jumătatea acestei luni. 

-Publicitate-